Între vară și toamnă

de Irina Vera TEREBEȘI

Ascult foșnetul vag al frunzelor,
Muzica anotimpului confuz,
Caut în depărtări sclipiri ale razelor,
În lumina ștearsă a timpului difuz.

Nu știi dacă să vii sau să aștepți,
Te gândești că nu îmi faci bine,
E greu ca adierile-ți să le accepți
Și fluxul de raze să nu se mai termine.

Mi-e dor de tine, anotimp trezit,
Îți caut timpul în nemărginire,
Iar tu îmi privești doar copacul umezit
De ploi și suflări înspre a mea ruginire.

Unde ești? De ce te ascunzi?
Vino! Nu mi-e frică de tine!
Cu răcoarea ta sufletul îmi pătrunzi,
Nostalgii și doruri încercând să aline.

Vino, dacă vrei, acum… sau mai târziu!
Dar lasă-mi impresia că nu mi-am pierdut
Plăcerea de a fi anotimp cărămiziu,
În adevărul crunt, dintotdeauna știut.

Poezia Între vară și toamnă este din volumul: Irina Vera Terebeși, Iubire-n anotimpuri, Baia Mare, Editura eCreator, 2021, p. 26.