11 octombrie – ZIUA ŞCOLII ARDELENE

268 de ani de la primele școli în limba română!

de Mária BERÉNYI

Ziua Școlii Ardelene se sărbătorește anual la 11 octombrie. Este o sărbătoare publică, dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea cunoscută sub numele de Școala Ardeleană, ai cărei principali reprezentanți au fost Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ioan Budai-Deleanu. A fost stabilită această dată, deoarece la 11 octombrie 1754, episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice și moderne din istoria românilor.

Cel mai important document al Şcolii Ardelene, memoriul „Supplex libellus valachorum Transsilvaniae” (1791, 1792), a fost trimis împăratului Leopold al II-lea, prin care se cerea recunoaşterea românilor din Transilvania ca naţiune egală în drepturi cu celelalte ce intrau în componenţa Imperiului Habsburgic. Principalele centre culturale în care s-au manifestat reprezentanţii Şcolii Ardelene au fost la Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuş, Orăştie şi Năsăud.

Şcoala Ardeleană a marcat profund procesul de modernizare a societăţii româneşti, stimulând gândirea istorică şi lingvistică, şi contribuind la formarea conştiinţei de unitate naţională a românilor. Din punct de vedere cultural, Şcoala Ardeleană a avut un rol important în stimularea studiului istoriei şi limbii române, a dezvoltării ştiinţelor naturii şi învățământului, având meritul de a fi pus bazele cercetării ştiinţifice, a etnogenezei şi a istoriei românilor şi a limbii române, creând un climat favorabil dezvoltării literaturii şi a artelor. Influenţa Şcolii Ardelene a fost resimţită de cercurile culturale din Moldova şi Muntenia pe întreaga durată a veacului al XIX-lea, stimulând cercetarea istoriei şi promovarea limbii române şi contribuind la consolidarea conştiinţei unităţii naţionale.

La sfârșitul secolului al XVIII-lea, Şcoala Ardeleană a fost o importantă mişcare culturală care a militat pentru introducerea grafiei latine în limba română. Cărturarii iluminişti au depus eforturi pentru trezirea conştiinţei naţionale, prin opere ca: Samuil Micu „Istoria şi lucrurile şi întâmplările românilor”, Gheorghe Şincai „Hronica românilor şi a mai multor neamuri”, Petru Maior „Istoria pentru începutul românilor în Dachia”.

Corifeii Şcolii Ardelene timp îndelungat au activat ca și corectori (redactori) la Tipografia din Buda.