HAIBUN

PE ARIPI DE TALENT

de Gabriela Gențiana GROZA

Zori de Brumărel –
în adiere de vânt
câteva șoapte

Profesia de dascăl mi-a oferit de-a lungul existenței nebănuite, interesante momente. M-am simțit atrasă de domeniul în care misiunea mea era să modelez minunate făpturi, așa cum am văzut la mama mea, învățătoare în Ploiești. Am simțit dintru început că pe umerii mei apasă o mare responsabilitate. Am avut apoi norocul, ca pe lângă activitatea de instrucție și educație, să pășesc în lumea condeierilor compunând cu mult drag literatură pentru copii: poezii și povestiri. Am fost instruită de dascălii mei de la Facultatea de Biologie din București să predau elevilor biologie, un obiect fascinant după mine. Zilele trecute am fost contactată de talentata mezzosoprană Lavinia Bocu, o fostă elevă de-a mea de la Colegiul Național clujean „George Coșbuc” de unde m-am pensionat în anul 2000. Am lăcrimat și m-am întristat știind că draga ei mamă, inegalabila jurnalistă Michaela Bocu, a trecut la cele veșnice la sfârșitul lunii august a acestui an. Datorită articolelor publicate de dumneaei în ziarul Făclia, am reușit să fiu cunoscută ca scriitoare în Cluj-Napoca, de aceea îi port veșnică recunoștință. Am posibilitatea să admir în continuare giuvaierul rămas în urma dumneaei, pe Lavinia care impresionează mereu cu splendidele apariții pe scena românească și în străinătate, bucurând sufletele semenilor săi. Lavinia mi-a transmis on line o fotografie în care sunt alături de ea la aniversarea a 80 de ani de la întemeierea locașului instituției în care am traversat momente frumoase alături de liceenii care sunt acum în plină maturitate a existenței lor. Aflată pe aripile talentului, artista noastră m-a transportat cu gândul la clipele trăite alături de dragii mei elevi.

Gențiana Groza și Lavinia Bocu