Cartea „Fecioreasca Fetelor din Crihalma”, autori Vasile Stoia și Viorel Nistor, a apărut la Editura Global Media, Sibiu, 2022, în condiții grafice deosebite, cu un conținut valoros de informații, strigături și fotografii vechi din satul Crihalma, adunate în urma unei cercetări coregrafice de teren extrem de amănunțite și a unei atente studieri a jocului Fecioreasca Fetelor din Crihalma, convinși fiind de cunoscutul dicton latin Verba volant, scripta manent.
Crihalma, alternativ Craihalma, (în maghiară Királyhalma, în trad. „Dealul Regelui”, în germană Königsperg, Königsberg, în trad. „Dealul Regelui”, în dialectul săsesc Kenegsbarich), este un sat în comuna Comăna din județul Brașov, Transilvania, România. (Wikipedia)
Prin imaginea de pe coperta volumului suntem introduși în lumea mirifică a satului transilvan, așezat la șes, între dealul protector Doscior, pe malul drept al râului Olt, și câmpia generoasă, constituind de altfel prima parte a studiului științific – o scurtă prezentare a geografiei satului Crihalma, cu un scurt istoric, de la prima atestare documentară până în prezent, cu portul, tradițiile și obiceiurile sale.
Partea a doua a volumului, autorii au rezervat-o jocului propriu-zis, din punct de vedere tehnic, cu descriere coregrafică, partituri muzicale, partituri coregrafice, strigături și descriere foarte amănunțită a costumelor populare ale dansatoarelor.
În studiul de față este prezentată și o descriere a portului de sărbătoare, cu influențele zonelor învecinate. Sunt descrise cu detalii fiecare categorie: portul bărbătesc, portul femeiesc, al fetelor nemăritate, al nevestelor și găteala capului, fiind astfel un ghid exact pentru îmbrăcarea costumului din Crihalma.
Localitatea este cunoscută în special pentru dansul Fecioreasca Fetelor specific localității, care se află în prezent în repertoriul multor formații artistice profesioniste.
Vasile Stoia alături de grupul de dansatoare din Crihalma
Așadar, autorii aprofundează cercetarea în partea a treia a lucrării și ne prezintă istoria de peste un secol a jocului crihălmenelor, de la practicarea lui în șezători, la prima apariție pe scenă, apoi în spectacole, concursuri, emisiuni TV etc., cu toate diplomele și premiile obținute. Sunt aduse în lumina tiparului liste cu dansatoarele care au jucat Fecioreasca Fetelor de-a lungul timpului și informații valoroase despre personalități locale care au contribuit la conservarea și promovarea jocului.
Autorii susțin că, plecând de la autenticul joc de Crihalma, dansul a suferit în timp modificări majore, mai ales atunci când este jucat de ansamblurile din țară și nu de localnici. Dar jocul popular este dus mai departe şi de către amatori, nimeni alții decât sătenii din Crihalma. Acest joc a fost înființat de fete care, uitându-se de mici la joc, în jurul bărbaţilor care jucau Fecioreasca, au tot furat câte un element şi apoi în şezători au început să joace toate până au ajuns performante. A ieşit în afara satului din 1951, dar în sat se juca deja de mulți ani, spun cei care își mai amintesc cum s-a format dansul.
În 1951 a avut loc Concursul Căminelor Culturale, faza raională de la Racoş, apoi în 1953 a fost Festivalul Internaţional al Studenţilor şi Tineretului din lume şi acolo au jucat şi toţi au fost uimiţi de acest joc. Au fost apreciate şi de conducătorii ansamblurilor artistice străine.
Cartea-document „Fecioreasca Fetelor din Crihalma” este bogat ilustrată cu fotografii realizate în timpul cercetării sau preluate din colecții vechi de fotografii, completând conținutul bogat și bine documentat al autorilor, aducând astfel dovezi și date esențiale pentru cunoașterea istoriei mai vechi sau mai noi a satului, locului și locuitorilor Crihalmei. Autorii au introdus în volum nu numai descrierea structurii dansului, precum schimbările de ritm, schimbările cinetice, pașii, bătăile, modul de aterizare a picioarelor, cât și partiturile coregrafice în sine.
Volumul de față este un Document orientat păstrării și revigorării jocului tradițional prin analiza prezentată, prin notațiile jocului, prin semnele coregrafice, ce acompaniază descrierile textuale, numită scriere coregrafică, a muzicii, a tuturor variantelor existente, a strigăturilor ce-l însoțesc.
Autorii volumului sunt beneficiarii unor importante studii de specialitate și a unei vaste experiențe în punerea în scenă a dansului tradițional, fie ca interpreți sau transpuneri coregrafice.
Viorel Nistor – cercetător și cunoscător competent al jocului din Transilvania, născut în 8 octombrie 1946 în satul Benești, județul Sibiu, a dansat încă din copilărie. Este unul din autorii acestui volum-document, pentru care azi hieroglifele sistemului de notare a dansului nu mai au niciun secret, este cel care în calitate de coregraf a obținut importante premii în țară și străinătate, și este cel care a reușit să transpună în semne coregrafice, figuri și mișcări din cele mai complicate ale jocului crihălmean executate de formația satului Crihalma. (p. 9)
Vasile Stoia este inițiatorul acestui amplu proiect de cercetare coregrafică și al întocmirii unei lucrări de specialitate, care „să devină actul de identitate și pașaportul dansului autentic al crihălmenelor” (p. 19). Întâlnirea cu doamna Diana Nicușan (2021) a fost punctul de plecare în crearea cărții, domnia sa punând la dispoziția autorilor o serie de documente legate de satul Crihalma, detalii prezentate de autori în secțiunea de Introducere, pp. 19-21.
Vasile Stoia – este născut în 5 noiembrie 1985 la Mediaș, jud. Sibiu, absolvent a două facultăți: Facultatea de Științe din cadrul Universității Lucian Blaga – specializarea Ecologie și Protecția Mediului (2008) și Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca – specializarea Pedagogie Coregrafică (2012). În anul 2019 a absolvit masteratul la Academia de Muzică Gheorghe Dima – specializarea Regie Coregrafică. Din anul 2019 este vicepreședinte al CIOFF România, iar din februarie 2022 este președintele Federației Naționale a Asociațiilor Folclorice din România.
A început dansul popular la vârsta de 5 ani, pasiune insuflată de părinți, aceștia fiind dansatori în Ansamblul Folcloric Purtata din Mediaș. Este un împătimit al jocului tradițional românesc și petrece peste 40 de ore în sala de repetiții, instruind peste 250 de copii și tineri din zonă. În acest sens a deschis și Școala de Dans „Vasile Stoia”. În anul 2011 a înființat Ansamblul Folcloric Mărginimea – ansamblu de tineri și adulți. Docendo discimus!
Vasile Stoia este un bun organizator, îl caracterizează spiritul disciplinei și ordinii, cu o gândire carteziană (metodă, ordine, rigoare – René Descartes).
Moto-ul lui este: Două vieți dac-aș avea, aș vrea doar să pot juca! (p. 9)
Cum fiecare om vine pe pământ cu o misiune de îndeplinit, avem certitudinea că Vasile Stoia a îndeplinit-o realizând această carte-document, care ne prezintă o călătorie în mijlocul unui dans cu nume de sat, care l-a făcut cunoscut în întreaga lume, Crihalma.
Felicitări și succes în îndeplinirea altor frumoase misiuni! Gaudeamus igitur!
Satul Crihalma
******************************
La mulți ani, Vasile Stoia!
Angela Simionca
Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA
e-Bibliotheca septentrionalis 
Bună ziua. Trebuie sa specific ca inițiatorul acestui proiect este d-na Nicusan Diana, crihalmeana de 5 generații ( predecesori cunoscuti), împreună cu d-nul inginer Ciungara. D-nul Vasile Stoia nu putea face un asemenea proiect, de o asemenea amploare, dacă d-na Nicusan nu lua inițiativa, d-nul Ciungara nu făcea documentarea, iar crihalmenii nu participau în număr atât de mare pentru a ajuta la promovarea cartii. Toată stima pentru organizarea și promovarea acestui proiect, unic, și sa speram ca cei care trebuie și au promis ca vor încerca sa-l includă în patrimoniu UNESCO, vor reuși.