de Anca CĂLĂRAȘU
O notă zboară-n portativ
Și ritmurile curg cursiv
Străfulgeră în suflet tot
Găsești în inimă acel foc.
Cuvinte zdrențe se adună
Umplu hârtia-n clar de lună
Să peticească un chip cioplit
Ca să rămână-n infinit.
Un pix, o pană, un crâmpei
Te-ntrebi al cui să fie? Al ei?
Când sursa este-n adâncime
Scria pe după cincizecime.