GEORGETA TUDOR: MARATONUL VIEȚII

sau

VIAȚA ESTE UN MARATON…

(cuvânt de întâmpinare)

de Vasile BELE

Motto:

„Ridică ochii către cer, creștine
Și vezi castanii candelabre vii,
Cu flori ciorchini inflorescențe mii,
Te bucură, că-s toate pentru tine!”,

(Georgeta Tudor, din poemul „Ridică ochii…”).

Georgeta Tudor

Am pornit împreună cu cuvântul și cu gândul
în MARATONUL VIEȚII – să facem un bilanț
al lucrurilor bune întâlnite în lumină,
Curcubeul, rămas surprins de decizia mea,
îmi scrie pe cer cu verde-miracol
„RIDICĂ OCHII, înspre inima răsăritului
apleacă-ți mâinile către albastrul din
mugurii de vânt și rouă
și rostește de trei ori
NE LASĂ, DOAMNE, MINTEA-NTREAGĂ,
nouă celor care Te slujim prin muze înțelepte. Amin!”… 

Făcusem, întocmai! Aveam, însă, o nedumerire:
dacă în MARATONUL VIEȚII nu vor rodi macii?
dacă aceste căi vor fi întortocheate
iar eu mă voi simți un rătăcit în
ABISUL TĂCERILOR?
cine va fi învinsul și cine va lua Cupa luminii, promisă?
Nu! Nu mă pot gândi la asta.
Îmi fac semnul Sfintei Cruci
și mă aud rostind:
„MULȚUMESC, DOAMNE, IARTĂ-MĂ ȘI DĂ-MI PUTERE!”,
erau cuvintele care-și chemau rugăciunea
la crucea de drum înspre CĂUTARE și lumină…

 

Vântul prieten al tuturor
– deci, și al meu – îmi face semn cu roua dimineții
„PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAȘTE!,
eu te voi susține necondiționat!”,
îmi șoptește la ureche. Îl cred!
Da! Mi-a fost prieten și muză mereu
mi-a deschis ochi și porți la care nici
nu aveam îndrăzneala de a privi.
Doar greierii cântau în spatele meu
BALADA UNUI PILANGIU – motiv de a-mi
pune întrebări aflate în AȘTEPTARE
de umbră trimisă în lumină.
Nu dau înapoi – nici măcar o privire
precum BADANTA aplecată spre munca ei
tot așa și eu îmi pornesc MARATONUL VIEȚII
fie ce o fi! Cu, Doamne ajută!
Și a pornit…

 

„Timp – care chemi visările vântului
să le povestești cum răsare busuiocul
nu îți ascunde uitarea în umbră de rouă
nici în amintiri răstignite
– cuvintele le voi păstra în lumină”.

Vasile Bele

N.A. ce apare scris cu majusculă sunt titlurile unor poeme din volumul „Maratonul vieții”, autor Georgeta Tudor.

II.

Motto:

„Pe Muntele Tabor, Divinul
În rugăciune se afla,
De strajă Moise și Ilie
Apostolilor le părea…”,

(Georgeta Tudor, din poemul „Transfigurare”).

Am privit cerul meu iar cuvântul netulburat îmi
desena PESTRIȚA LUME DE PRIN GĂRI
fără ca eu să îi fi cerut asta.
M-am mirat și mă gândeam la o
TRANSFIGURARE pornită din val albastru
către tine, muză! Privirea se născuse a două oară
în amintiri răstignite și tăceri pribegite –
toate din MARATONUL VIEȚII deja, aflat la start…

 

CE-I VIAȚA? Doar ADORMIREA MAICII DOMNULUI
îmi știe gândul, și sufletul, și dorința de a reuși,
În Ea mi-am pus nădejde și am adunat lacrimile tăcerilor,
Credeam că sunt luată cu FĂRAȘUL ȘI MĂTURA
zbaterea clipelor zidite în veșnicie
îmi dădeau senzația unui DESTIN INDEFINIT
încetinit de izvorul lunii noiembrie
și de cele trei Ursitori…

 

Aveam să ZBOR spre tine libertate din cuvinte
să sar peste SCAUNELE adunate în anotimpul vieții
și făceam o INTROSPECȚIE în mine
pentru a cere adevărului
să îmi trimită lumină și cuvânt,
Mai presus de toate credeam în
NAȘTEREA MAICII DOMNULUI
– acel miracol al miracolului
și totul îmi era temelie de sinceritate
chiar și tu, MARAMUREȘ SFÂNT TĂRÂM
credeai în mine și îmi dădeai putere…

 

În schimb, o auzeam pe mama plângând
„PLÂNGI, MAMĂ… plângi?”, întrebam
frunzele pictate cu rouă.
Și… parcă totul era visare-adevăr,
era REVERIE de lumină neîncepută
ba chiar și rugăciune.
Nimic APARENȚE – totul adevăr mângâiat de muze.
Atunci am deschis FEREASTRA LUMII
să intre MUZA care-mi va fi ocrotitoare
în acest veac împlinit și în MARATONUL VIEȚII mele…

 

„Timp – care îți cerni rouă
adună culoare din stâncă
și culege visare din priviri
apoi ascultă-ți netăcerea nopții”.

Vasile Bele

N.A. ce apare scris cu majusculă sunt titlurile unor poeme din volumul „Maratonul vieții”, autor Georgeta Tudor.

III.

Motto:

„M-ai vizitat azi noapte, muză,
Din somnu-mi nu m-am ridicat,
Era frumos ce îmi dictaseși,
Dar, dimineață, am uitat”,

(Georgeta Tudor, din poemul „Muza”).

Eram în prima zi din MARATONUL VIEȚII
aveam emoții neșterse din verdele-miracol
dar eram FEMEIE pe care să te poți bizui
nu căutam nici umbră și nici vânt
mă întâlnisem cu GÂLCEAVA – îmi stătea în pas
am vrut să o răsfăț cu gutuie dar m-a refuzat
„Nu am treabă cu tine, nici cu roua
cu umbrele de vânt stau de vorbă!”
și ne-am despărțit…

 

Între timp în visul meu VIAȚA ȘI MOARTEA
erau prietene de suflet. În ochii vieții
citisem speranță și reușită
tăcere și cuvânt netulburat,
Cealaltă surată dispăruse într-un
APUS AUTUMNAL răsărit în cuib de gând
și mai era visarea în timp rătăcit
care își culegea amintiri dintr-o EXPLOATARE
rămasă în tristețe.
Doi nuferi albi căutau
REFLECȚII ÎN OCEANUL TĂCERII
dar nu le-a reușit ispita
roua se apropia de un MAJORAT în lumină
iar cuvântul-fârtat caută albastru…

 

Între timp în MARATONUL VIEȚII
s-a mai născut un gând –
CONTRACT PE DURATĂ NEDETERMINATĂ
între cuvinte și zâmbete iar tăcerea zorilor
țesea veacuri de rugăciune și ÎNCREMENIRE
ghiciți unde? În MARATONUL VIEȚII unui sărut
Erato își plimba valsul luminii din cuvânt
și cânta
„CÂND DIN NIMIC… nimic răsare,
cauți pricină într-o floare!”
ecoul cuvântului înțelept i-a răspuns
pe-un bob de mir dintr-o rugăciune
zidită în suflet:
„IUBI-TE-VOI, DOAMNE, iubi,
Câte zile voi trăi!”…

 

Și… au început cocoșii să cânte!

 

„Timp – fă-mă prieten cu tine!
Te voi răsplăti cu vise și nemurire
iar nopțile îți vor arăta cum zboară
clipele de zâmbet”.

Vasile Bele

N.A. ce apare scris cu majusculă sunt titlurile unor poeme din volumul „Maratonul vieții”, autor Georgeta Tudor.

IV.

Motto:

„Dacă nu facem față în maratonul impus,
Doar de orgolii și nevoi inventate,
O inflexiune în viață e de presupus,
Când omul se-ntoarce la Divinitate”,

(Georgeta Tudor, din poemul „Maratonul vieții”).

Scriindu-mi gândurile pe fila vieții
m-am întâlnit cu SPECTACOLUL TOAMNEI
care-și cernea timpul de vânt
într-un ATELIER DE CREAȚIE – afară
în seninul cuvântului,
Gândul întreba, uneori: „DE CE pică roua?
DE CE plâng stelele? DE CE vântul se-ntoarce gol?
De ce SÂNGELE APĂ (nu) SE FACE?”,
Așa am aflat că anotimpurile visează
și veacurile gândesc albastru…

 

Continuam să alerg în MARATONUL VIEȚII,
până m-am întâlnit cu o altă primăvară
care-și așternea culoarea în RAIUL DIN NOI,
Abia apoi, își trezise zorii din suflet pentru a cere
BINECUVÂNTAREA TATĂLUI CERESC,
Nu am stat pe gânduri – priveam drept
pe culmea visului dintr-un izvor de adevăr
BRADUL ȘI ADOLESCENTUL care doreau
să alerge cu mine înspre zidirea dintâi…

 

DUP-ATÂTA AȘTEPTARE a venit vremea
cuvântului cernut să uite acea
NOAPTE DE IANUARIE – cu ger cumplit
cu zăpadă și stele așternute pe cărări
de lumină. „Nimic deosebit!”
– striga ecoul din zâmbetul unui sărut.
Ajuns în AL ȘAISPREZECELEA FĂURAR –
pregătisem cupa pentru învingătorul sosit,
Am scris doar atât – IUBESC viața, trăiesc clipa!
și cerul mi-a zâmbit. Atunci am cules
FRUNZE-NGĂLBENITE dintr-un gutui nins
pentru a ruga gândul și cuvântul uns cu rouă
și cu mir așternut pe suflet
să îmi îngăduie să aștern
pe cea din urmă coală de senin
PLUGUȘORUL PROFESORILOR care-și
privesc mugurii crescând. Așa s-a întâmplat…

 

PROLOG:

Oare, MARATONUL VIEȚII,
ce-și urmează și astăzi calea,
va trece și prin labirintul de smarald
al clipelor zidite în cuvânt?
Mi-a răspuns zâmbetul unui sărut de rouă
chemat între jurați – cu siguranță DA!
VIAȚA ESTE UN MARATON,
Ferice de cel ce se avântă!

N.A. ce apare scris cu majusculă sunt titlurile unor poeme din volumul „Maratonul vieții”, autor Georgeta Tudor.

Felicit această apariție editorială și o susțin! Felicit autoarea, iar volumului îi doresc cititori pe măsura paginilor și poemelor! Mândru că am asemenea prieteni, bucuros că prietenii au asemenea talent, afirm, cu asumare, vorba românului: „carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”. Georgeta Tudor ne-a dovedit că este o curajoasă și o învingătoare! Bravo, dragă prietenă!

P.S. – întregul material va fi cuprins în cele două proiecte literare, aflate în derulare: – revista „Din vatra satului”, (fondată în anul 2009, membru fondator Vasile Bele);

– Antologie de texte. Recenzii de cărți – personalități ale literaturii contemporane. Sincerus Verba, Vol. X, coord. Vasile Bele, Gelu Dragoș și Nelu Danci;

Cu siguranță vă vom da de știre. Doamne ajută!

Vivat! Crescat! Floreat!

Chiuzbaia, 9 februarie 2023

Vasile Bele

– membru U.Z.P.R., Filiala Vâlcea;
– membru L.S.R., Filiala Cluj-Napoca;
– președinte ASCIOR – Aria Maramureș;
– Asociația Scriitorilor din Maramureș.