Tratamentele și Medicamentele – Nu Vindecă Bolile (10 Principii Antice)

de Alexandru PLEȘEA

Din cele mai vechi timpuri, mai ales în țările din Orientul Îndepărtat, oamenii se vindecau prin lucrurile pe care natura le oferea.

Azi aceste lucruri din natură, în special regnul fungi, sunt studiate, extrase și sintetizate (similare, măsurate, gestionate, ambalate) spre a fi antibiotic, antidepresiv, anti-tumoral sau psiho-activ pentru diferite remedii. Și acesta este doar un exemplu.

Tratamentele – sunt „tratate” pentru „mente” sau tratate pentru minte.

Medicamentele – sunt „mente” „medicului” sau mintea medicului.

Acestea sunt cuvinte introduse social pentru ca omul să se poată raporta la ceva

Ai grijă de sufletul tău!

de Mihaela CD

Titlul acestui articol s-ar putea să vă pară interesant sau unora chiar bizar, însă pe cât de bizar sau ciudat vi s-ar părea mulți dintre noi ignorăm să ne îngrijim sufletul.

De la naștere omul vine pe pământ cu suflet și trup. Dacă trupul este cel care te reprezintă fizic, este partea „văzută” a ta, poate fi atins, poate fi văzut în oglindă și poate fi observat ușor de tine însuți cât și de cei din jurul tău, ei bine sufletul la rândul său reprezintă partea „nevăzută” a ta , pentru că nu se poate vedea în stare materială, nu se poate atinge, el fiind doar simțit de către posesor. Sufletul reprezintă trăire, stare, energie, simțire, vibrație, înălțare, valori, credință, morală, lumină etc.

De la naștere și până la moarte cele două componente ale Eu-lui tău, trupul și sufletul călătoresc mână în mână pe drumul vieții, oferindu-și suport una altuia printr-un mecanism divin. La sfârșitul vieții atunci când omul moare, cele două se despart, trupul se duce în pământ iar sufletul urcă la cer. Bineînțeles că există nenumărate studii ale oamenilor de știință care au încercat să localizeze sufletul în corpul uman, să-l cântărească și chiar să afle cum intră și iese din trup, pe unde călătorește după moarte etc. Eu nu voi face referire la aceste cercetări pentru că nu fac obiectul articolului meu, desigur se pot face nenumărate speculații pe marginea acestor subiecte precum și pe marginea altora de natură religioasă, chiar atingând paranormalul.

Eu aș vrea să mă opresc astăzi în mod special asupra atenției pe care o dăm sufletului nostru, modul în care îl îngrijim sau ne îngrijim de el.

Deseori omul are grijă de corpul său îmbrăcându-l, hrănindu-l, spălându-l, însă

Un bun bibliotecar – biblioteconomie vs. cultură generală

Ioana Dragotă
(22 mai 1959 – 22 ian. 2013)

de Ioana DRAGOTĂ

Disputele bibliotecarilor. Revine obsesiv în discursul bibliotecarilor – probabil şi ca ecou al unor frustrări generate de percepţia socială şi de statut – aplecarea reflexivă asupra profesiei, marcată uneori de tendinţe de idealizare compensatorii. Probleme ca: menirea, valoarea muncii, profilul psihologic şi cerinţele profesionale se pun cu mai multă acuitate în contextul modificărilor accelerate ale mediului informaţional. Mai mult, oferta de servicii şi scopurile bibliotecilor, în special ale celor publice, sunt într-un continuu proces de diversificare, bibliotecile publice fiind chemate să se implice activ în viaţa comunităţilor cărora le aparţin.

Pus în faţa amplificării continue a cerinţelor unor noi generaţii de cititori şi, implicit, în faţa unor solicitări ce depăşesc cadrele tradiţionale, portretul bibliotecarului pare să fie într-o continuă schimbare, suprapunându-se tot mai puţin celui clasic. Se creează astfel un teren propice pentru dezbateri aprinse legate de profesie.

Însă disputele nu ating doar autopercepţia şi raportarea la exterior, ci şi percepţia reciprocă dintre diferite tipuri de biblioteci sau chiar între servicii diferite din cadrul aceleiaşi biblioteci, generând discuţii legate de importanţa sau solicitările inegale pe care le presupun, cu atât mai mult cu cât, încadrarea de „bibliotecar” cuprinde o gamă largă de activităţi, de la achiziţii şi prelucrare până la ludotecă şi centre de informare documentară, fără diferenţe salariale semnificative.

În ceea ce priveşte diferenţierea posturilor după criteriul importanţei, problemă pe care, trebuie să recunosc, mi-am pus-o la rândul meu, cred că am găsit un răspuns „solomonic”: fără nici una dintre faţetele muncii de bibliotecar

Etica şi deontologia profesională a bibliotecarului

de Diana FILIP
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

Este recunoscut faptul că orice organizaţie, fie ea cât de mică, are nevoie de un cod de etică care să-i reglementeze standardele specifice, acceptate unilateral. Altfel spus, rolul unui cod de etică şi deontologie profesională este acela „de a ajuta oamenii şi instituţiile să decidă ce este mai bine să facă, pe ce criterii să aleagă şi care sunt motivaţiile morale în acţiunile lor”^[1].

De multe ori, pentru a evita derapajele de la principiile etice, o companie apelează la implementarea unui cod de conduită, la care să adere toţi angajaţii ei. Aşadar, tuturor profesiilor le sunt necesare coduri etice. Pentru ca ele să aibă autoritate morală, trebuie să aibă consimţământul tacit sau explicit al fiecărui membru. Uneori acest consimţământ este cerut la intrarea într-o profesie şi, în lipsa lui, persoana nu este acceptată sau, dacă îi încalcă principiile-cadru, este exclusă.

Codurile de etică şi deontologie însumează valorile,

Adevărata poveste a lumii – locul nostru în naraţiunea biblică

Astăzi vă facem o recomandare de lectură: la Reîntregirea – editură a Arhiepiscopiei Ortodoxe de la Alba Iulia – a apărut cartea Adevărata poveste a lumii – locul nostru în naraţiunea biblică, autori Craig G. Bartholomew și Michael W. Goheen. Lucrarea conține 358 de pagini, ISBN 978-606-509-368-3, și a apărut în anul 2017, traducere realizată de prof. dr. Cosmin Lauran, într-o cunoaștere remarcabilă a terminologiei teologice și literare.

De ce ar trebui să citiți această carte? Mai întâi, pentru că este o expunere cursivă a relatării biblice, care poate fi astfel lecturată ca o poveste unică, legând diferitele istorisiri și cărți ale Scripturii într-o prezentare coerentă, unitară. Acest lucru o face accesibilă credinciosului simplu, fără studii teologice. Apoi,

Ora Pământului

de Raluca DONCIU

În ultima sâmbătă a lunii martie ne gândim, timp de o oră, de la 8:30 p.m. la 9:30 p.m., la pământul pe care locuim. Chiar și această oră în care reducem la minim folosirea curentului electric aduce beneficii mediului, și exact aceasta este ideea unui demers care ar putea părea absurd prin micimea lui: când vezi că doar o oră pe an poate avea un asemenea impact, nu poți să nu te gândești că poți mai mult – două ore pe an ar avea deja impact dublu, oare ce s-ar întâmpla dacă am reuși o oră pe săptămână?

Ora Pământului reprezintă, deci, mai mult decât acea oră fără electricitate. E un simbol al unității – toate țările lumii să facă acest gest în aceeași zi e emoționant. E un simbol al speranței – când vedem că avem puterea să schimbăm lumea în bine. E o demonstrație a puterii acțiunii colective pentru viitorul nostru

BREVETOTECA

de ing. Carmen NEACŞU,
Director al Centrului Regional pentru Promovarea şi Protecţia Proprietăţii Industriale Maramureş

Instantaneu de la inaugurarea Brevetotecii

Centrul Regional pentru Promovarea şi Protecţia Proprietăţii Industriale Maramureş funcţionează în Baia Mare din 1999. El a luat fiinţă la iniţiativa unui grup de oameni şi instituţii preocupate de destinul acestui colţ de ţară. În fapt, acest centru este un punct de lucru al Fundaţiei Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CDIMM) Maramureş şi este coordonat tehnic şi profesional de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) Bucureşti.

Centrul Regional din Baia Mare face parte dintr-o reţea naţională de 14 centre şi existenţa lor se datorează dorinţei OSIM de a-şi descentraliza serviciile şi de a demara, prin intermediul acestor centre, o campanie naţională de educare a mediului de afaceri (şi nu numai) în domeniul proprietăţii industriale. Concret, acest centru oferă informaţii, consultanţă, asistenţă legate de brevete de invenţie, mărci de fabrică, de produs şi de servicii, design industrial, indicaţii geografice, nume comerciale, topografii de circuite integrate etc., din perspectiva legislaţiei naţionale şi internaţionale existente.

BITCOIN (Partea a treia)

de Radu Eugen CĂTANĂ,
bibliotecar la Compartimentul MULTIMEDIA,
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

3. Discuție

Criticile referitoare la criptomonedă au fost ridicate încă din prima zi de la înființare. Acuzată de activităţi ilegale criptomoneda a avut de înfruntat scandalul „Silk Road” care și-a oprit funcționarea la intervenţia FBI. „Silk Road” a fost o platformă populară în care utilizatorii tranzacționau utilizând Bitcoin. „Silk Road” a fost acuzată că era o platformă pentru afaceri care implica droguri și alte activități ilegale. Dar, închiderea „Silk Road” nu a fost din vina Blockchain și nici a criptomonedelor. În schimb, infractorii și fraudatorii au fost cei care au exploatat această tehnologie pentru propriul lor profit, la fel ca alte platforme. Un al doilea astfel de caz a fost Mt Gox, unde s-au pierdut bani de ordinul a 350 de milioane de dolari. Înainte ca un sistem să fie dezvoltat pe deplin și să devină o tehnologie de încredere și robustă, factorul timp are o considerație imensă. Criptomoneda are nevoie de timp înainte ca aceasta să poată fi utilizată și aplicată de oamenii de rând din întreaga lume.

Gestionarea „zilelor memorabile”…

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Calendarul activităților culturale oficiale este bogat și diversificat. Avem „zile mondiale” (a Pământului, a Păcii, a Apei, a Cărții și a Dreptului de Autor, a Teatrului, a Proprietății Intelectuale, a Sănătății ș.a.), „zile internaționale” (a Femeii, a Poeziei, a Cărții pentru Copii, a Francofoniei, a Limbii Materne, a Păsărilor, a Dansului, a Familiilor, a Muzeelor, a Ocrotirii Copilului, a Mediului ș.a.) și „zile naționale” (a României, a Culturii Naționale, a Limbii Române, a Tricolorului Românesc, a Drapelului Național, a Imnului Național, a Unirii Principatelor Române, a Armatei Române, a Poliției Române, a Jandarmeriei Române, a Independenței României, a Aviației Române, a Marinei Române, a Pompierilor, a Inginerului ș.a.).

Ceva mai puține sărbători sunt cele „impuse” de Uniunea Europeană: 11 martie – Ziua Europeană a Victimelor Terorismului; 9 mai – Ziua Uniunii Europene; 19 septembrie – Ziua Europeană a Patrimoniului; 26 septembrie – Ziua Europeană a Limbilor.

Dirijarea influenței exercitată de TV

de dr. Vlad Ioan BONDRE

Este cunoscut faptul că la baza conduitei etice stau obișnuințele morale și trăsăturile de caracter formate de-a lungul anilor și consolidate prin transpunerea lor consecventă în practică. Stabilizarea noastră ca indivizi se reflectă prin deciziile pe care le luăm ca urmare a influențelor externe. Din nefericire, suntem predispuși a ne împropia din mesajul transmis fără a cerceta în amănunt înțelesul subliminal, fapt ce ne poate încadra în categoria consumatorilor de ireal.

Tranziția de la informare la cunoaștere a suferit mult în ultimii ani, iar ceea ce ni se transmite azi prin mijloacele moderne de informare în masă face parte dintr-un sistem de conversie a credinței sau de pervertire a minții. Deși ne catalogăm ca fiind pregătiți pentru a păstra o decență a crezului și a realității, ne lăsăm, totuși, dirijați de semnalele hipnotice de tip mass-media.