Dansurile populare româneşti din Micherechi

Joi, 22 septembrie a.c., dansurile populare româneşti din Micherechi au fost incluse pe Lista Națională a Patrimoniului Cultural Imaterial din Ungaria. Este primul şi (deocamdată) singurul element românesc inclus în această listă.

S-au adus mulțumiri pentru această oportunitate, mulțumiri judecătorilor și ministrului pentru aprecierea că tradiția dansului popular Micherechi este de acum înainte nu numai o comoară păzită cu frică de comunitatea din Micherechi, ci și o parte declarată a patrimoniului național al țării.

Ne gândim cu recunoștință la toți cei care au păstrat tradiția, ne-au cultivat și ne

Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții

Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții. Din istoricul veșmintelor din Țara Năsăudului. Secolul XX. de Virginia Linul

Recomandare de lectură: Linul Virginia, Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții. Din istoricul veșmintelor din Țara Năsăudului. Secolul XX, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2018, 264 pagini.

(https://bibliotecamm.ebibliophil.ro/mon/portul-popular-nasaudean-origini-valori-evolutii-msjyzrfh)

Despre portul popular tradiţional năsăudean, din secolul al XX-lea, putem spune că, în general, exprimă foarte bine starea materială bună, hărnicia, mândria şi preocuparea pentru frumos şi armonie a localnicilor, urmaşii foştilor grăniceri, care s-au bucurat de mai multă libertate în comparaţie cu ţăranii din alte zone ale ţării, mai cu seamă că, în această zonă, în multe sate nu s-a reuşit colectivizarea, din pricina reliefului montan, după cum observa şi etnograful Florica Pop:

„Ceea ce caracterizează şi în momentul de faţă procesul de transformare a portului popular este îmbinarea noutăţii cu elementele de permanenţă. De exemplu, la Năsăud, materialul din care se face costumul,

Vernisaj „Salonul de vară”

Luni, 22 august, ora 17.00, în Salonul Artelor, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare în colaborare cu Asociația Artiștilor Plastici „Alexandru Șainelic” a organizat vernisajul „Salonului de vară” al membrilor asociației. Au fost expuse lucrări de pictură în ulei, grafică, gravură, acuarelă, flori uscate, tehnică mixtă, fotografie prelucrată. Expoziția va fi deschisă în perioada 22 august – 5 septembrie 2022.

Au luat cuvântul: Mihai Tirică, președintele Asociației Artiștilor Plastici „Alexandru Șainelic”, Felician Săteanu, fotograf și pictor și Gheorghe Mureșan, proaspăt absolvent al secției Pictură din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare.

„Mă bucur că vă văd într-un număr atât de mare la un eveniment artistic, după perioada pandemiei, când vernisajele aveau loc online.

La 19 august 1881 s-a născut George Enescu

selecție text de Mária BERÉNYI

CONCERTUL ENESCU LA BUDAPESTA

La începutul lui martie 1912 s-a organizat Concertul Enescu la Budapesta. Despre acest eveniment s-a relatat pe larg în presa vremii:

În 1 şi 2 martie a umplut un public foarte ales sala cea mare a redutei din capitală. La acest concert s-a prezentat prima oară unul dintre cei mai mari violonişti, George Enescu publicului de aicea. Enescu are un nume celebru în toată Europa, ca virtuoz de vioară şi ca compozitor de rangul prim (…).

În prima seară s-a prezentat Enescu publicului cu un concert foarte reuşit, lăsând o impresie adâncă în inimile ascultătorilor (…).

În a doua seară, Enescu a fost primit cu aplauze

The Robelo’s, Summer 2022

The Robelo’s, nr. 8, Summer 2022

Semnalăm prezența în colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, a celui mai recent număr al publicației The Robelo’s sau Romanian Best Location, o revistă ce-și propune să contribuie la împlinirea unei experiențe autentice pe parcursul șederii oaspeților în zonele impresionante ale țării noastre.

Alături de interviul interesant al academicianului și istoricului de artă Emil Răzvan Theodorescu, în care s-a prezentat o scurtă radiografie a patrimoniului cultural românesc, se află și câteva povești misterioase, menite să stârnească interesul oricărui cititor. Este vorba despre materialul scriitoarei Zenaida Fărcaș, care prezintă istoria Castelului Teleki Géza din Pribilești, Maramureș. Construit în stil neo-renascentist la sfârșit de secol XVIII, castelul

La 4 august 1807 la Brașov s-a născut Constantin Lecca

de Mária BERÉNYI

Constantin Lecca
(4 aug. 1807, Brașov – 13 oct. 1887, București)

 

Constantin Lecca – colaborator al lui Zaharia Carcalechi Ferlegher la tipografia din Buda

Personalitate care a desfăşurat o prodigioasă activitate artistică, editorială şi pedagogică, timp de patru decenii, la jumătatea secolului al XIX-lea, Constantin Lecca a înscris în istoria artei, culturii şi învățământului românesc, pagini de indiscutabilă referinţă.

Născut la Braşov, la 4 august 1807, într-o familie de negustori originari din Oltenia, el a fost elev al şcolii româneşti din Schei, al gimnaziului săsesc din Braşov şi Blaj.

În 1827 a plecat la Buda pentru a învăţa meşteşugul picturii. Din păcate, acolo n-a prea avut de la cine învăţa, aşa că putem spune că a fost, cel puţin în această direcţie, un autodidact.

În schimb, la Buda, Lecca a întâlnit un grup de români patrioţi, preocupaţi să ducă mai departe idealurile Şcolii Ardelene şi să demonstreze, cu mijloace ştiinţifice, latinitatea neamului românesc pe meleagurile sale. Ajuns un apropiat al lui Zaharia Caracalechi, el a devenit colaborator al revistei „Biblioteca românească”, unde a publicat articole de istorie, literatură, traduceri

CLAUDIU ZAMFIR POP – IN MEMORIAM

(Scriitorul, Actorul, Starostele, Prietenul, Omul…)

Pop Claudiu Zamfir
(4 aprilie 1969 – 31 iulie 2022)

Motto:

„… să înțelegi că mâine, «prima zi din restul vieții tale», poate fi un «mâine» al speranței și încrederii, și nu un mâine ucis de tristețile atâtor zile de ieri!”

Claudiu Zamfir Pop – Greu de slăbit

„Au fost în viața mea momente și oameni care mi-au stârnit nevoia de confesiune. trebuie să recunosc însă că rare au fost momentele și foarte puțini oamenii de acest fel. Așa că n-am lăsat să se vadă decât frânturi răzlețe din ceea ce sunt, în clipe disparate (și poate disperate) ale existenței mele. Astăzi, pregătit sau nu, dar hotărât să vă vorbesc, vă las pe voi să alegeți momentul în care, deschizând această carte, să facem cunoștință. Dacă măcar pentru câteva secunde (și ce mult pot să conteze câteva secunde de speranță în viața unui om!) sinceritatea pe care v-o declar de la început (cu certitudinea că fără ea demersul meu și-ar pierde orice sens!) va declanșa dorința de a căuta înăuntrul vostru și de a vorbi deschis cu voi înșivă, înseamnă că totul a meritat cu prisosință”.

Claudiu Zamfir Pop – Greu de slăbit

… azi, actorul, și-a jucat ultimul rol pământesc. Urmează un mare spectacol, pe scena din Ceruri. Invitat special, printre invitații speciali, maramureșeanul nostru Claudiu Zamfir Pop… 

Monumentele – altfel!

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Floare de piatră (1966) de Bogdan Bogdanović, în Jasenovac

Există o rutină uriaşă în viziunile arhitecturale ale monumentelor ce s-au edificat în ultimele decenii. Acest fapt i-a determinat pe unii „proiectanţi” să încerce ieşirea din „calapoade”. Un exemplu foarte cunoscut în lumea profesioniştilor este cel al arhitectului sârb Bogdan Bogdanovici rezident la Paris. Reţeta care l-a condus spre celebritate a fost, de altfel, foarte simplă: „Să facem monumente care să nu arate a monumente!”

Ideea, mărturiseşte creatorul, i-a venit în orele intime de meditaţie, stând în faţa planşetei de lucru şi încercând să se detaşeze de vechile proiecte. Astfel că, printr-o simplă repoziţionare, arhitectul şi-a propus să privească nu „prosternarea cosmologică” ci „o natură primitoare”, nu „semnificaţia metafizică”, ci „un decor plăcut”.

Drept consecinţă, au apărut în viziunea aceasta,

Pianistul maramureșean, Cadmiel Boțac – Marele premiu la New Hope Grand Prix

Cadmiel Boțac

Academia Natională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca a fost în aceste zile gazda primei ediții a Concursului Național de Interpretare Instrumentală „New Hope Grand Prix”, Cluj-Napoca, 2022. Organizator: Asociația New Hope Music; președinte – Octavian Lup; director Artistic al Concursului – Florin Estefan.

La finalul celor cinci zile de concurs au fost desemnați câștigătorii, departajarea fiind însă dificilă datorită nivelului lor extraordinar de pregătire:

Secțiunea pian:  

Marele Premiu: Cadmiel Boțac;
Premiul II și Premiu Special: Eva Garet;
Premiul III: Antoniu Nagy și Kira Frolu.

Secțiunea vioară:

Marele Premiu: Maria Marica;
Premiul II și Premiu Special: Sofia Smărăndescu;
Premiul III: Ștefan Aprodu.

Secțiunea violoncel:  

S-a deschis Casa-muzeu Ion GEORGESCU MUSCEL

de Gelu DRAGOŞ

Sâmbătă, 18 iunie, într-o autentică zi de vară, între prieteni, pictorul, poetul şi profesorul Ion Georgescu Muscel a inaugurat, oficial, Casa-muzeu care-i poartă numele. Casa, care se găseşte în satul Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, beneficiază de o sală de expoziţie unde sunt expuse aproximativ 30 de lucrări, dar o parte însemnată din picturile autorului se găsesc pe holurile şi în camerele vilei cu etaj.

În aproximativ patru ore, pictorul Ion Georgescu Muscel, într-o vervă deosebită, când copleşit de amintiri, când bucuros, când trist, când mulţumit de realizările Domniei sale, ne-a povestit istoria fiecărui tablou, ne-a relatat semnificaţia fiecărei picturi (ce a dorit să sugereze, tematica gândită, care sunt simbolurile şi cheia acestuia), începând cu cea realizată la doar 17 ani şi terminând cu cea mai recentă pictură la care lucrează (neterminată încă), o reproducere a unui pictor francez.

Fiind un nostalgic, fiind un familist convins, fiind un creştin practicant, multe dintre picturi se referă la portrete, peisaje rurale, natură moartă,