ROMÂNIA în straie tradiționale

 

Expoziţia personală de artă fotografică itinerantă:

Marți, 9 mai, ora 17.00 – Salonul Artelor, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare.

Expune: Tudorel Ilie, artist fotograf, Baia Mare, Maramureş.

Marți, 9 mai, ora 17.00, la Salonul Artelor, va avea loc vernisajul expoziţiei personale de artă fotografică „România în straie tradiţionale”, autor: Tudorel ILIE. Evenimentul este dedicat Zilei Naţionale a Portului Popular din România, iar programul va mai cuprinde şi o şezătoare cu invitaţi din zone etnofolclorice din nordul Transilvaniei. Expoziţia personală de artă fotografică „ROMÂNIA în straie tradiţionale” prezintă într-un număr de peste 50 de lucrări de artă fotografică, cele mai valoroase elemente ale portului tradiţional şi tehnicilor de confecţionare vestimentară din majoritatea zonelor etnofolclorice ale României.

Organizatori: Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Consiliul Judeţean Maramureş, Asociaţia EuroFotoArt Oradea, Uniunea Creatorilor Profesioniști, Asociaţia Clubul Foto „Millenium”.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 9 – 20 mai 2023, zilnic între orele 8.00-19.00, sâmbătă 9.00-14.00,

Daniel Leș – Cetățean de Onoare al orașului Baia Sprie

de dr. Ioan GOGOTA
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

În data de 20.04.2023, începând cu orele 14,00, în incinta Casei de Cultură a orașului Baia Sprie (Sala „Atanasie Lupu” din fostul hotel „Corona”), în prezența a circa 30 de participanți reprezentând sfere socioprofesionale diferite (oameni politici, ziariști, artiști plastici, bibliotecari, oficialități locale etc.), iubitori și creatori de cultură, a avut loc un eveniment care pune în lumină modul exemplar în care edilii orașului Baia Sprie înțeleg să-și aprecieze și să-și cultive valorile. Este vorba despre festivitatea de acordare a titlului de Cetățean de Onoare al orașului artistului-olar Daniel Leș, cel supranumit de prieteni și cunoscuți „Ultimul dac liber”.

După acordarea titlului de Cetățean de Onoare al orașului oamenilor de cultură

Roșu Tradițional Românesc – o incursiune în cromatica artei tradiționale românești, autor Ilie Tudorel. (Vernisaj)

de dr. Ioan GOGOTA
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

În data de 10 aprilie 2023, începând cu orele 17,00, Salonul de artă (Cabinetul de Medalii) din incinta Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare – director, prof. dr. Teodor Ardelean a găzduit vernisajul/expoziția Roșu Tradițional Românesc – o incursiune în cromatica artei tradiționale românești, autor Ilie Tudorel, ambasador al turismului maramureșean cu exponate din galeria personală de artă fotografică. Evenimentul s-a desfășurat sub egidele Artiștilor Fotografi, Consiliului Județean Maramureș, Uniunii Creatorilor Profesioniști, Asociația Millennium; Clubul Foto-Video și EPA (Asociația Fotografilor Europeni).

Au fost prezente cadre didactice din învățământul superior din sfera etnografiei, bibliotecari și

Jazz Matinal la Montreal

de Johnny CIATLOȘ DEAK
jurnalist, membru UJIR
senior editor Globart Universum Publishing House

Dimineață răcoroasă de martie, o dimineață de sâmbătă mai specială, pentru că urma să participăm la un concert de Jazz cu totul special! Special din mai multe motive, cu toții știm că jazz-ul penetrează sufletul și întreaga ființă cu precădere seara, ambientul are și el rolul lui, excepție făcând desigur de la regulă „those lazy Sunday mornings” cu o cafea aburindă, pe fundalul unui smooth jazz.

Însă faptul că finuțul nostru Leonard Johnny Dumitrescu face parte din band este cu totul și cu totul special, deoarece face parte din „creme a la creme” tineri talentați ce vor participa în curând la Festivalul de Jazz pentru juniori de pe tot cuprinsul provinciei Quebec. Aflându-se la cea de-a 44-a ediție, peste 2000 de muzicieni își vor etala talentul, elevi de liceu,colegiu sau studenți de facultate, cu toții având aceeași pasiune, MUZICA!

Liceul Andre-Laurendeau este gazda splendidului eveniment, un liceu renumit frecventat

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 10 – 15 aprilie – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Luni, 10 aprilie

ora 17.00, Salonul Artelor

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” organizează vernisajul expoziției de artă fotografică intitulată „Roșu tradițional românesc”, în cadrul proiectului „Zestrea vie românească”, care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de cultură din ţară şi din străinătate cele mai importante valori ale cromaticii tradiţionale din România. Expoziția, cuprinzând o selecție de fotografii semnate de artistul fotograf băimărean Tudorel Ilie, ambasador al turismului maramureșean, poate fi vizitată la Salonul Artelor în perioada 10 – 22 aprilie 2023.

În program: demonstrație de încondeiere a ouălor de Paște.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Asociația Artiștilor Fotografi din România,

ROȘU TRADIȚIONAL ROMÂNESC

Expoziţie personală de artă fotografică itinerantă

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Expune: Tudorel Ilie, artist fotograf, Baia Mare, Maramureş.

Expoziţia personală de artă fotografică itinerantă „ROȘU TRADIȚIONAL ROMÂNESC” este o expoziţie-eveniment, care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de cultură din ţară şi din străinătate cele mai importante valori ale cromaticii tradiţionale din România. Expoziția se desfășoară în cadrul proiectului cultural „Zestrea Vie Românească”.

Vernisajul expoziţiei va avea loc luni 10 aprilie 2023 orele 17.00 în „Salonul Artelor” de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, prilej cu care se va desfăşura și o prezentare cu invitaţi din zonele etnofolclorice ale județului Maramureş.

Proiectul cultural al expoziţiei va fi lansat în „Lunea Mare”, din „Săptămâna Patimilor”, în preajma sfintelor Sărbători Pascale. Expoziția urmează să parcurgă apoi toate regiunile istorice ale României, ajungând şi la cele mai importante centre ale diasporei româneşti din Europa şi din lume, fiind expusă în muzee şi alte centre culturale.

Obiectivul expoziţiei este să facă cunoscută publicului larg importanța, frumusețea și semnificațiile culorii „roșu” în cultura și arta tradițională românească. Valoarea recunoscută pe plan mondial de către U.N.E.S.C.O. a Mărțișorului, a ceramicii de Horezu, a „Ritualului Călușului”, a scoarțelor românești și mai nou a „Cămăşilor cu altiță” româneşti, mai cunoscute sub denumirea de „Ia românească”, nu puteau cunoaște consacrarea pe plan internațional fără culoarea roșu. Prin organizarea de şezători în cadrul expoziţiei se va putea crea pe viitor cadrul necesar cunoaşterii, conservării şi promovării tehnicilor de vopsire și încondeiere a ouălor de Paște, confecţionarea elementelor costumului popular, a măștilor și alte meșteșuguri tradiționale, componente ale patrimoniului cultural tangibil şi intangibil național al României.

************************

ROȘU TRADIȚIONAL ROMÂNESC

de Tudorel ILIE
artist fotograf
Ambasador al turismului maramureșean

Culoarea care a fascinat oamenii, începând din zorii civilizației umane, este culoarea roșu. Aceasta continuă și în prezent să exercite o mare atracție asupra ființelor umane, lăsându-și amprenta asupra tuturor culturilor popoarelor mapamondului.

Specialiștii în domeniu au stabilit, după multe cercetări, că roșul a fost prima culoare percepută

La o cafea cu Iosif Herţea

Înregistrare realizată la Radio România Cultural, emisiunea Cafeneaua literar-artistică, iunie 2011,
transcrisă de Daliana BONAŢ, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

IOSIF HERȚEA
(22 martie 1936 – 21 martie 2018)

Iosif Herțea s-a născut în 22 martie 1936, la Firiza de Jos (suburbie a orașului Baia Mare). Până la vârsta de 14 ani a locuit, împreună cu părinții și frații, în localitatea Târnăveni, județul Mureș și tot acolo a absolvit școala gimnazială.

Se înscrie la Liceul de Muzică, secția violoncel, unde l-a avut ca profesor de limba română pe Ion D. Sârbu. După absolvirea liceului, a fost admis la Conservatorul din Cluj, însă după primul semestru s-a transferat la Conservatorul din București, Secția muzicologie-compoziție, pe care l-a absolvit în anul 1960. Liviu Brumaru, asistent la Catedra de folclor, l-a făcut să îndrăgească muzica populară și astfel a ajuns la Institutul de Folclor împreună cu Liviu Glodeanu și Dan Georgescu, colegii săi. Aici a lucrat până în anul 1980, când se mută la Cluj-Napoca, unde a fost cercetător științific principal la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, până în anul 1990, când se va muta în Germania.

Iosif Herțea și Cornel Todea

Cornel Todea: Mă bucură să ne reîntâlnim la Cafeneaua literar-artistică. Vă reamintesc, realizatorul Cafenenelei este doamna Claudia Revnic, stăpânul unei console cu nenumărate butoane și cursoare este domnul Petre Bârsan, ilustrația muzicală: Bogdan Florea. Cornel Todea, cel care vă vorbește, are astăzi invitați un neamț care s-a născut în Maramureș, neamțul este îndrăgostit de folclorul românesc. Ca să poată conversa cu Domnia Sa, am invitat un etnomuzicolog. Am invitat, de asemenea, un cercetător pasionat de descoperirea unor instrumente originale tradiționale. Am invitat, pentru că personalitatea este foarte complexă, și pe cel mai original compozitor de muzică de scenă din România, așa cum a fost declarat, pentru că Dumnealui în compozițiile sale a folosit instrumente pe care le-a inventat, pe lângă instrumentele care există într-o orchestră, în mod tradițional. Drept pentru care a fost răsplătit cu Premiul Uniunii Teatrale din România pentru muzica de scenă. Toate aceste persoane și nu am epuizat, de fapt, paleta pe care o conține personalitatea, sunt ipostaziate într-o singură ființă excepțională, domnul Iosif Herțea. Și, spun excepțională, pentru că nu am găsit cuvinte mai potrivite. În ce constă caracterul excepțional: este de un talent ieșit din comun și de o modestie, de egală dimensiune, de o fantezie creatoare surprinzătoare, provocatoare și, pe parcursul acestei întâlniri cu dumneavoastră, o să vă citez câteva dintre spectacolele de teatru care au beneficiat de soluțiile muzicale cu totul surprinzătoare, cu totul inedite ale maestrului Iosif Herțea.

Iosif Herțea: Și eu vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Mă onorează.

C. T.: Dumneavoastră ne onorați. Mulțumim că ați răspuns invitației. Dar faptul că v-am invitat

IOSIF HERȚEA (22 martie 1936 – 21 martie 2018)

de Daliana BONAȚ, Director adjunct de specialitate, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare
și dr. Liliana VOȘ

Iosif Herțea

„Cel mai original compozitor de muzică de scenă, maestru al sonorităților live”[1], vrăjitor de sunete ciudate, „cel mai mare maramureșean specialist în etnologie, folclor și etnografie și românul cel mai important al promovării sunetului ca instrument de muzicalitate și muzicalizare”[2], în viziunea lui Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, Iosif Herțea s-a remarcat printr-o traiectorie culturală și artistică deosebită, atât la nivel național, cât și internațional.

Compozitorul, etnomuzicologul, etnograful, creatorul de instrumente Iosif Herțea s-a născut în Ferneziu, suburbie a Băii Mari, la 22 martie 1936. Tatăl său a fost contabil la topitoriile Minelor și Uzinelor Statului din localitate, iar mama, casnică, a fost descendenta unei familii înstărite de armeni maghiarizați (Medyesi), proprietari, până în 1945, ai unui han turistic în Firiza.

Copilăria și-o petrece la Târnăveni, unde a urmat clasele primare, iar la vârsta de 14 ani se mută la Cluj, unde urmează, atât cursurile Liceului Teoretic „George Barițiu”, cât și pe cele ale Liceului de muzică, clasa de violoncel (1950-1955), unde a avut șansa de a-i avea ca profesori pe G. Iarosevici și Ion D. Sîrbu. Și-a continuat studiile la Conservatorul din Cluj (1955-1956), după o admitere la Facultatea de Medicină, impusă de tatăl său și eșuată, „din fericire”[3]. În partea a doua a anului I, s-a transferat la Conservatorul din București, Secția de muzicologie-compoziție, pe care a absolvit-o în 1960.

Fascinat de expresivitatea limbajului muzical, de armoniile mijloacelor elementare de expresie, își începe cariera de cercetător științific în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor din Cluj (1960-1970), mărturisirile sale fiind cu adevărat captivante: „Domeniul era pentru mine, și a rămas în aceeași măsură, atât de fascinant, ca atare și activitatea pe care trebuia să o desfășor, încât pot afirma, fără exagerare, că am beneficiat de extraordinarul noroc de a fi «obligat» să-mi câștig pâinea făcând ce îmi plăcea cel mai mult. Mă refer la munca de teren”[4].

Face parte, alături de Ovidiu Bârlea, Tiberiu Alexandru și Gotfried Habenicht, din grupuri de cercetări și culegeri folclorice. Astfel, în paralel cu domeniul principal de cercetare, își descoperă pasiunea pentru obiectele

IOAN MARCHIȘ, la ceas aniversar!

Născut la data de 12 martie 1955, în comuna Bârsana, Maramureș, predestinat ca ius soli (drept pământean) artei meșteșugului lemnului datorită influenței bunicului său, Ioan Marchiș se remarcă ca un artist care păstrează nealterată dragostea pentru arta monumentală populară.

Urmează în 1975 cursurile liceului de Muzică și Artă Plastică din Baia Mare, iar în anii 1981, Academia de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj Napoca, secția sculptură, devenind odată cu trecerea anilor și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Activitatea sa profesională se desăvârșește începând cu anul 1981, când devine șef serviciu proiectare la Cooperativa „Tehnolemn” din Baia Mare. În perioada 1994-2001 devine referent artă plastică la Centrul Creației Populare Maramureș, fiind în acest timp (1995-1998) și profesor de istoria artei la Școala de Arte „Liviu Borlan” Baia Mare. În 2001 devine director general RTV la CBN Archeus Baia Mare și director al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național.

Pe plan artistic se remarcă cu o serie de lucrări monumentale: 1984 Baia Mare – Solar arch (lemn); 1994 Săliștea de Sus – Mihai Eminescu (bronz); 1994 Valea Chioarului – Mihai Viteazul (bronz); 1995

VIDA 110

110 ANI DE LA NAȘTEREA MARELUI SCULPTOR ROMÂN
GHEZA VIDA

Academia Română, Municipiul Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș, Asociația Ars Transsilvaniae România

În 28 februarie 2023, se împlinesc 110 ani de la nașterea marelui sculptor român Gheza Vida, membru al Academiei Române, Maestru Emerit al Artei, autor al Monumentului Martirilor de la Moisei, al Sfatului Bătrânilor din Baia Mare și al Monumentului Ostașului Român de la Carei. Manifestările omagiale se vor desfășura conform programului alăturat, în zilele de 2 – 4 martie.

PROGRAM

Joi 2 martie

Ora 10.00 Biblioteca Județeană Baia Mare

                   Simpozion Evocare VIDA 110 

Ora 12.30 Sala de Expoziții a Bibliotecii

                   Noua donație Muzeului Memorial VIDA

                   Intermezzo muzical cu grupul Mara Music

Vineri 3 martie

Ora 12.00 Ceremonia dezvelirii și sfințirii Plăcii memoriale

                   Fosta casă Vida (azi Casa Tripon, str. Ferestrăului 44)

                   participă P.S. Justin Episcopul Maramureșului și Sătmarului