Artistul Băimărean al Anului 2021 este sculptorul Marcel STANCIU

În cadrul manifestărilor organizate miercuri, 5 mai 2021, sub egida Ziua Artistului Plastic Băimărean, ediția din acest an celebrând jubileul de 125 ani de la întemeierea Școlii de pictură de la Baia Mare, organizată de Filiala Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici din România și Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», sculptorul MARCEL STANCIU a fost desemnat ARTISTUL BĂIMĂREAN AL ANULUI 2021.

Marcel Stanciu s-a născut la 8 noiembrie 1964, în satul Dealu Mare (com. Coroieni). A absolvit Liceul de Artă din Baia Mare, urmând apoi diverse studii academice, iar în prezent este profesor la Palatul Copiilor Baia Mare.

Studii academice:  

125 ani de la întemeierea Centrului Artistic Baia Mare

Vă invităm miercuri, 5 Mai, ora 17:00, la Colonia Pictorilor, să luați parte la vernisajul expoziției de fotografii-document Artiști și Toposuri. Un compendiu de istorie culturală în imagini. Evenimentul omagiază jubileul de 125 ani de la întemeierea Centrului Artistic Baia Mare și face parte din acțiunile dedicate Zilei Artistului Plastic Băimărean, organizate de Filiala Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare».

Ziua de 5 Mai marchează

La 4 mai 1955…

selecție text de Mária BERÉNYI

La 4 mai 1955 a murit, la Paris, George Enescu!

CONCERTUL LUI ENESCU LA BUDAPESTA ÎN 1912

La începutul lui martie 1912 s-a organizat Concertul Enescu la Budapesta. Despre acest eveniment s-a relatat pe larg în presa vremii:

„În 1 şi 2 martie a umplut un public foarte ales sala cea mare a redutei din capitală. La acest concert s-a prezentat prima oară unul dintre cei mai mari violonişti, George Enescu publicului de aicea. Enescu are un nume celebru în toată Europa, ca virtuoz de vioară şi ca compozitor de rangul prim (…).

În prima seară

Pamfil Bilţiu – Ion Stan Pătraş şi zestrea sa artistică

de Gelu DRAGOȘ

O carte de colecţie, o carte reprezentativă pentru Maramureş, ne propune neobositul etnolog Pamfil Bilţiu şi colaboratoarea şi consoarta lui, Maria Bilţiu. Apărută în condiţii grafice deosebite, ea se numeşte „Ioan Stan Pătraş şi zestrea sa artistică”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, editura „Cetatea Romei”, director dr. Nicoară Mihali (carte-simbol, tocmai bună pentru a putea fi oferită turiştilor care ne trec pragul).

Demersul domnului Pamfil Bilţiu este salutar fiindcă Maramureşul, dacă se identifică cu ceva, se identifică cu porţile maramureşene, bisericile de lemn, folclorul de pe Iza şi Mara şi în mod excepţional cu „Cimitirul vesel” din Săpânţa.

Din Cuvântul de început, numit „Argument” aflăm că: „Lucrarea noastră îşi propune să umple un gol resimţit de multă vreme. Prin ea ne propunem să analizăm şi să tratăm opera meşterului Ioan Stan Pătraş sub toate aspectele ei,

Tezaurul de denari romani de la Berchezoaia

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, instituție publică de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, va organiza în data de 21 aprilie 2021, de la ora 12.00 un eveniment dedicat inaugurării expoziției temporare „Tezaurul de denari romani de la Berchezoaia”. Curatorul expoziției este Raul Cardoș, muzeograf, din echipa de proiect făcând parte și Zamfir Șomcutean, conservator și Dorian Ghiman, restaurator.

Expoziția face parte din programul cultural intitulat „Din colecția numismatică a muzeului”,

Pictorul Corneliu Baba, alături de Platon, Napoleon şi Michelangelo!

„Dezbătând Divina Comedie cu Dante”

Pictorul român Corneliu Baba, apare într-unul dintre cele mai vizualizate tablouri, alături de Platon, Napoleon şi Michelangelo.

O pictură în ulei, cu dimensiunea de 6m x 2,6 m, intitulată „Dezbătând Divina Comedie cu Dante”, care înfățișează laolaltă 100 de personalități din diferite domenii de activitate și timpuri istorice, a devenit de ceva timp foarte populară pe Internet.

Trei chipuri suplimentare, cele ale artiștilor chinezi contemporani care au realizat tabloul, Dai Dudu, Li Tiezi şi Zhang An, completează la 103 numărul personajelor pictate.

Pictorii chinezi Dai Dudu, Li Tiezi şi Zhang An

În această adunare a celebrităților sunt și câteva figuri mai puțin cunoscute în afara Chinei, greu de ghicit dacă nu ești chinez sau pasionat de istoria și cultura acestei țări ori a Asiei.

Printre figurile reprezentate,

Alexandru Mociran – „când am crezut că stăpânesc ceasul, m-a furat clipa”

Alexandru Mociran Criștof

Un om deosebit, complex, jovial, spiritual, amabil, plăcut, împărtăşind idei, învăţături şi sentimente cu entuziasm, pasionat de tot ce înseamnă spirit, frumos, adevăr şi bine, Alexandru Mociran Criştof a trecut în eternitate.

A fost un intelectual de înaltă ținută, cu pregătire umanistă largă, un dascăl rafinat, un teolog temeinic, actor și director al Teatrului de păpuși, scriitor, un poet fin, care în liniştea şi miracolul naturii îşi scrie gândurile, reușind să publice o parte din creațiile sale în volumul de versuri „Ospățul risipei”.

Lucrările sale sunt creaţii ale naturii, cărora el le-a identificat şi şlefuit sensul. A adunat în jur de 130 de măşti şi dorea să transforme casa din Cărbunari în muzeu.

Întoarcerea – Reîntoarcerea ACASĂ a vrăjitorului de sunete

de Daliana BONAȚ
Director adjunct de specialitate
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

IOSIF HERȚEA
(22 martie 1936 – 21 martie 2018)

 

Gongul a bătut, cortina s-a ridicat și prima scenă a vieții „celui mai mare maramureșean specialist în etnologie, folclor și etnografie și românul cel mai important al promovării sunetului ca instrument de muzicalitate și muzicalizare”[1], după cum îl numea dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, s-a desfășurat la Ferneziu, suburbie a Băii Mari, în 22 martie 1936.

Conceptul scenografic îl transpune în diferite spații: la Târnăveni, unde își petrece copilăria, la Cluj, unde urmează, atât cursurile Liceului Teoretic „George Barițiu”, pe cele ale Liceului de muzică, clasa de violoncel (1950-1955), cât și ale Conservatorului (1955-1956), dar și la București, unde își continuă studiile muzicale la Secția de muzicologie-compoziție, pe care a absolvit-o în 1960.

imagine din Cabinetul Memorial „IOSIF HERȚEA”

Elementele dinamice ale piesei îl aduc mai aproape de „ACASĂ”, fiind, în perioada 1960-1970, cercetător științific în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor din Cluj,

Iosif Herțea – sunetul care rămâne

IOSIF HERȚEA
(22 martie 1936 – 21 martie 2018)

Etnomuzicolog, compozitor și cercetător român, Iosif Herțea, s-a născut la 22 martie 1936, Firiza de Jos, Maramureș (astăzi cartier al orașului Baia Mare).

Tatăl său, Gheorghe, era contabil, iar mama, Sara Irina, casnică. Iosif era cel mai mare dintre cei trei copii ai familiei, alături de un frate, Gheorghe, și o soră, Maria. Iosif Herțea provine dintr-o familie multi-etnică, bunicul mamei, Medyesi Gerhard, era armean maghiarizat, iar bunica, Irina Antonia Scheiwart, s-a născut la Budapesta într-o familie austriacă, după tată. Rudele din partea tatălui proveneau din zona Sibiului și se stabiliseră în Muscel. Copilăria și-a petrecut-o în orășelul Târnăveni, de care îl leagă amintiri foarte puternice. „Am copilărit într-un orășel de provincie, la Târnăveni. M-am gândit, de multe ori, că atracția mea pentru instrumentele muzicale și pentru jucăriile tradiționale își are rădăcinile în copilărie.” Părinții au observat înclinația spre muzică a lui Iosif și au plătit meditații pentru ore de vioară și pian, la care el însă a renunțat, din cauza metodei neatractive a profesoarelor. La vârsta de opt ani, jucându-se printre armele și munițiile de război rămase prin Târnăveni, dă de un focos de mină, a cărui explozie îi afectează ochii. După o vreme, când Iosif avea 14 ani, părinții s-au mutat la Cluj, ca fiul lor să poată fi dus la tratament la o clinică de oftalmologie. Vederea ochiului drept nu a mai putut fi însă recuperată niciodată. 

Drumul patrimoniului muzeal maramureșean

Când vine vorba despre atracțiile turistice ale Maramureșului, suntem cu toții de acord că județul nostru dispune de un generos portofoliu, care acoperă majoritatea tipurilor de turism. Printr-o inițiativă de reanimare a turismului cultural-istoric, Consiliul Județean Maramureș a obținut din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, la finalul anului 2020, recunoașterea proiectului „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean” drept rută cultural turistică, dezvoltată pe plan regional.

Recent am primit o nouă veste bună, pe care suntem nerăbdători să o împărtășim, și anume faptul că cele 34 de muzee și case memoriale cuprinse în această rută au fost incluse și în „Ruta Cultural Turistică a patrimoniului muzeal din România”, alături de alte obiective de renume din județele Alba, Caraș-Severin, Constanța, Neamț, Satu Mare și Suceava.

În județul Maramureș, ruta străbate toate regiunile istorice și promovează un fond muzeistic divers, astfel încât suntem convinși că, chiar și dacă vă aflați printre cei mai pretențioși dintre turiști, veți rămâne fascinați de obiectivele vizitate.