Cultura și arta, într-un compliniu de armonie

23/02/2022

În preajma aniversării a 146 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” a organizat vernisajul expoziției de artă fotografică intitulată „Brâncuși – pași spre infinit”, cuprinzând o selecție de fotografii din proiectul cultural „Brâncuși – calea nesfârșită a luminii”, expoziție personală a artistului fotograf băimărean Tudorel Ilie, aflată sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Din cauza pandemiei, au participat la eveniment Citește restul acestei intrări »


Corpul omenesc este una cu universul

21/02/2022

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Constantin Brâncuşi

(19 februarie 1876, Hobiţa, Peştişani, jud. Gorj – 16 martie 1957, Paris)

„Cu toate acestea”, insistă Constantin, „foarte puţini oameni îşi dau seama că există şi alte forme de conştiinţă. În jurul nostru, separate doar de o pânză subţire, operează alte sfere ale existenţei. Câţi dintre noi ne dăm seama de existenţa lor? Nu avem acces în lumea acestora deoarece nu încercăm să o descoperim. Corpul omenesc este una cu universul. Curentele polare ale forţei curg prin trupul nostru aşa cum curg şi prin Univers. Forţele din noi pot fie să ne otrăvească, fie să ne elibereze. Curentul electric se transmite prin fire. Dacă tensiunea este destul de înaltă, el va trece prin spaţiu fără să aibă nevoie de fire, ca în aparatul lui Marconi. Curentul din noi foloseşte drept conductori sângele, respiraţia, nervii. Dacă forţa psihică este destul de puternică poate să se mişte, Citește restul acestei intrări »


Brâncuși fotograful – prezentat de Tudorel Ilie

19/02/2022

19 februarie (2022) – Ziua Națională Constantin Brâncuși

Reportajul „Brâncuși fotograful” avându-l ca interlocutor pe artistul fotograf Tudorel Ilie a fost realizat în cadrul expoziţiei „Brâncuşi – Calea nesfârşită a luminii”, aflată sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru U.N.E.S.C.O.

Expoziția itinerantă de artă fotografică „BRÂNCUȘI – Calea nesfârșită a luminii” realizată de artistul fotograf Ilie Tudorel este dedicată unui subiect mai puțin cunoscut despre marele artist Constantin Brâncuși. Cel supranumit „părintele artei moderne” a fost studiat de către numeroși critici de artă Citește restul acestei intrări »


Brâncuși – pași spre infinit

18/02/2022

Vineri, 18 februarie

Ora 10.00, Holul Mare al bibliotecii

Cu ocazia aniversării a 146 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” organizează vernisajul expoziției de artă fotografică intitulată „Brâncuși – pași spre infinit”, cuprinzând o selecție de fotografii din proiectul cultural „Brâncuși – calea nesfârșită a luminii”, expoziție personală a artistului fotograf băimărean Tudorel Ilie, aflată sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Asociația Citește restul acestei intrări »


„Magia dansului” la Albac

17/02/2022

În perioada 10-13 februarie 2022, în localitatea Albac, județul Alba, s-a desfășurat cea de a VIII-a ediţie a Seminarului Coregrafic „Magia dansului”, găzduit de Pensiunea „Perla Apusenilor”. Organizatorii acestei manifestări culturale au fost Primăria comunei Sohodol, reprezentată de profesor coregraf, Oana Joldeș, Primăria comunei Seleuș, instructor, Andrei Șandru și Asociația „Ghiocelul” din Sibiu, președinte și profesor coregraf, Vasile Stoia.

Au fost patru zile intense de dans popular, o adevărată magie a dansului, cu participarea unui număr impresionant de 170 de persoane: maeștri și profesori coregrafi, instructori, dansatori și reprezentanți ai instituțiilor de cultură din țară, cât și iubitori ai jocului tradițional românesc din Anglia și din Germania. La această ediție s-au predat jocuri populare Citește restul acestei intrări »


„Fotografia – document etnografic”

17/01/2022

Pentru a onora Ziua Culturii Naționale, Centrele Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Satu Mare și Cluj și-au dat mâna într-o primă colaborare interjudețeană menită să promoveze frumusețea satului românesc și a tradițiilor sale. Astfel, Concursul național „Fotografia-document etnografic” (F-DE), proiect clujean de amploare, va fi prezentat în Satu Mare la invitația centrului cultural din localitate, în perioada 17-31 ianuarie 2022. Expoziția va fi găzduită la Galeria de Artă a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (strada Mihai Viteazu, nr.32), deschiderea având loc luni, 17 ianuarie 2022, ora 14.00, în prezența reprezentanților celor două instituții.

Peste 60 de fotografii etnografice selectate pentru ediția a XVIII-a a Concursului F-DE, alături de cele 11 imagini laureate ale ediției, vor purta publicul sătmărean prin satele noastre aflate la început de mileniu. Unele din aceste comunități își păstrează tradițiile și un mod de viață specific, din inerție, altele prin eforturi, conștiente de moștenirea pe care nu trebuie să o lăsăm să piară.

Artiștii fotografi, care compun tabloul ediției 2021, provin din România, Polonia și Serbia: Citește restul acestei intrări »


Pianistul maramureșean, CADMIEL BOȚAC, la ceas aniversar

16/01/2022

La 25 de ani, Cadmiel Boțac este una din marile speranțe ale pianului. 

S-a născut la 16 ianuarie 1997, în Sighetu Marmației.

Cadmiel este un nume special, din Biblie, iar personajul a fost un muzician în templul lui David. Numele Cadmiel are mai multe semnificații, dar cea mai importantă e: „Cadmiel – Slujitorul lui Dumnezeu”, „Cadmiel – Răsăritul lui Dumnezeu” (Moldoveanu, Nicolae, Dicţionar biblic de nume proprii şi cuvinte rare, Bucureşti: Editura Casei Şcoalelor, 1995, p. 81). Cu siguranță, Cadmiel a fost un om dedicat lui Dumnezeu, dat fiind faptul că personajul era nelipsit de la templu, preocupat cu partea muzicală din cadrul slujbelor religioase. Semnificația numelui m-a făcut să conștientizez faptul că muzica e un dar de la Dumnezeu. Eu așa l-am descoperit pe Dumnezeu, prin muzică.

Este sunt singurul muzician din familie, însă în copilărie a avut alături oamenii potriviți, care l-au îndrumat în mod corespunzător: părinții și profesorii de la școala de muzică din Sighet. A început studiul pianului în orașul natal – Sighetu Marmaţiei – la vârsta de 4 ani, Citește restul acestei intrări »


Poarta Traian Bilțiu-Dăncuș, prima poartă pe cinci stâlpi din Maramureș

14/01/2022

de dr. Ilie GHERHEȘ
Șef Secție, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș

În anul 1936 artistul plastic Traian Bilțiu-Dăncuș (1899 – 1975) a realizat, pentru prima dată, o poartă maramureșeană pe cinci stâlpi, prin așezarea, în fața celor trei ai porții tradiționale a încă doi, la o anumită distanță, înspre exterior, adică la drumul țării. Prin această nouă reconfigurare se lărgea haizașul (acoperișul) și se crea astfel o incintă, un spațiu de primire și de primenire spirituală și socială, poate chiar un Purgatoriu – dacă ar fi să rămânem în paradigma sacralității creștine, deși poarta în sine este un altar rustic al spiritului de lemn al Maramureșului.

Amplasată în satul numit Crăcești, atunci, (așezat la cracul văii Mara), la intrarea propriu-zisă în Maramureș, într-un mod simbolic, capodopera de artă populară va avea parte de o poveste pe măsură, fiind salvată dintr-un incendiu pus gospodăriei sculptorului, doar datorită distanței față de casa care a ars. Analizând această construcție, cultă și tradițională în același timp, se observă că ea selectează un număr apreciabil de simboluri care se regăseau mai frecvent pe poarta maramureșeană la acel moment istorico-artistic, sintetizate și prezentate într-o viziune proprie de către artistul care își și asuma, prin semnătură, opera cu caracter de noutate absolută. Între simboluri prevalează: dintele de lup, rozetele solare – ca izvor de lumină, soarele în mișcare, corigăul (linia în zig-zag), ghinul (unghia), pomul vieții – un simbol traco-dacic, funia răsucită, crucea celtică, sămânța vieții ș.a.

La poarta pe cinci stâlpi creată de către Traian Bilțiu-Dăncuș se dublează cununa, dispărând totodată formele sculpturale ale acestora, Citește restul acestei intrări »


In memoriam Victoria Berbecar, o artistă a neuitării

13/01/2022

Victoria Berbecar
(4 februarie 1944 – 12 ianuarie 2022)

Promotor al artei țesutului, a Maramureșului și a țării, preoteasa VICTORIA BERBECAR, din Botiza, a trecut în eternitate. În golul lăsat de plecarea la cer a domniei sale, rămâne un artist popular autentic, un nume ce nu va fi uitat nicicând. Sunt oameni pe care este de ajuns să-i întâlnești de două-trei ori în viață pentru a ști că sunt atinși de lumina divină, la rândul lor atingând, ocupând în sufletul celui cu care se întâlnesc, un loc luminos ce va rămâne peste timp doar al lor.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

*****

Nu cunosc pe faţa Pământului Românesc o mai frumoasă pereche de intelectuali implicaţi vocaţional atât de profund, de constant, de distribuit. Dacă Octavian Goga a zis despre George Pop de Băseşti că aici la cripta Marelui Bărbat trebuie să vină toţi românii să înveţe Istoria, atunci zic şi eu, peste vremuri şi peste proporţii spaţiale că aici, la Botiza, ar trebui să vină în pelerinaj toate familiile de preoţi români, să vadă un Exerciţiu de Mucenicire Cultural – Misionară la Familia Victoria şi Isidor Berbecar. Atunci când stelele şi-au terminat lucrarea „începătoare” aşezând relaţie între Sfântul Isidor din Calendar, ziua de naştere a preotesei, ziua venirii în Botiza şi alte zile importante, trebuie să luăm seamă şi noi contemporanii spre a ne modela ce se mai poate prin vieţile noastre.

Dr. Teodor Ardelean,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani, p. 8.

*****

Prin ceea ce a realizat, într-un timp ce a adunat peste patru decenii de artă şi tradiţie, dânsa a demonstrat că omul se alătură lucrării lui Dumnezeu, preluând tradiţia străbună, ca apoi să-şi aducă aportul la conservarea, dezvoltarea şi sporirea ei. Dacă doamna Victoria Berbecar a descoperit tradiţia meşteşugarilor artizani la Botiza, meritul ei este faptul că a devenit una dintre cele mai desăvârşite ţesătoare maramureşene, reuşind să ducă tehnica străveche peste tot în lume, dar şi s-o păstreze transmiţând-o nealterată tinerei generaţii.

Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani
, p. 6.

***** 

Citește restul acestei intrări »


Maria Mariș Dărăban – de ziua ta… în cer

19/12/2021

Maria Mariș Dărăban
(19 decembrie 1956 – 16 iulie 2017)

Maria Mariș Dărăban (n. 19 dec. 1956 în Apa, jud. Satu Mare – d. 16 iulie 2017, Baia Mare, Maramureș) – a absolvit Liceul de Artă din Baia Mare, iar în anul 1979 Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. A fost membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și a Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici (din anul 1992), precum și membră a Association Culturelle Terres des Arts, Franța, din anul 1994. A avut mai multe expoziții personale în țară (Baia Mare, Sibiu, București) și în străinătate, din care enumerăm selectiv: Paris, Lyon, Montelimar (Franța), Liège (Belgia), Washington și New York (SUA), Ottawa și Hamilton (Canada), Atena (Grecia), Viena (Austria). Are lucrări în colecții oficiale și particulare de pe aproape toate meridianele lumii.

Criticul american de origine română, M. N. Rusu, scria într-o revistă care apare la New York: Dacă ar fi să aplicăm conceptul de inducție predictivă la pictura Mariei Mariș Dărăban, am observa că imaginile ei plastice sunt Citește restul acestei intrări »