Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 361 (1-15 noiembrie)

10/12/2017

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Asemănarea cu Dumnezeu.
foto_Delia Florea_b
În prima carte a Bibliei, Facerea, se vorbește despre creația lumii în general și a omului în special. Dumnezeu a vrut să-l creeze pe om „după chipul și asemănarea noastră”. În prima fază l-a creat însă „după chipul Său”, adică i-a dat suflet. Înainte de a-i da și „asemănarea”, l-a pus la încercare, la examenul ascultării, examen pe care omul nu l-a trecut. Drept urmare, nu i-a mai dat și „asemănarea”, ci aceasta a rămas ca o aspirație, ca un ideal pentru om. Despre aceasta aș vrea să vă vorbesc acum.
„Chipul lui Dumnezeu” în om este sufletul. Omul este singura viețuitoare de pe pământ care deține această comoară. Sufletul este spiritual și nemuritor. El nu intră sub percepția simțurilor noastre trupești, dar putem vedea formele sale de manifestare: rațiunea, voința și sentimentele. Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

Cel de-al 25-lea Simpozion ecumenic, teologic și interdisciplinar, New York, 2 dec. 2017

01/12/2017

mcny-edu

Dragi colegi,

Atașat vă trimit spre știință programul celui de-al 25-lea simpozion ecumenic, teologic și interdisciplinar, ce va avea loc săptămâna asta la New York.

Cele mai bune gânduri

Theodor Damian
Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi Anul XVI (2017), nr. 360 (16-31 octombrie)

12/11/2017

turla_Biserica Sf. Andrei_Cluj_foto_Attila Hajos

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Plin sau gol. Mereu i-am auzit pe semenii mei făcând comparații. Până în 1989, se făceau comparații cu situația de dinainte de război. Majoritatea își aminteau cu nostalgie de vremurile acelea, când aveau pământul lor, când umpleau podul, magazia și pătulul de bucate, când nu dădeau cote, când nu li se lua pământul. Un țigan mi-a spus: „Înainte era mai bune, părinte! Aveam libertate! Nu te întreba nici Dumnezeu unde te duci și de unde vii!” A fost singurul om care a pus mai presus de bunurile materiale libertatea. Românii socoteau pe primul plan averea, hrana, bunăstarea, țiganul libertatea.
După revoluție, când s-au deschis granițele și a început roitul, comparațiile au continuat, însă de data aceasta pe alte planuri. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 359 (1-15 octombrie)

30/10/2017

foto_Attila Hajos

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Popor bogat, popor sărac.
Auzim adesea confrați de-ai noștri spunând despre occidentali, că sunt „cu cel puțin o sută de ani înaintea noastră” în ceea ce privește gradul de civilizație. Îi auzim, de asemenea, criticându-și țara că e săracă, sau că salariile de aici nu se pot compara cu cele din Vest. Nu-i contrazic. Sunt sigur că oamenii știu ce spun, mai ales că sunt oameni în vârstă, oameni serioși, oameni care au circulat mult și-au văzut multe. Personal, nu am fost în țările vestice, așa că nu am avut prilejul să cunosc lucrurile „la fața locului”. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 358 (16-30 septembrie)

16/10/2017

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Povara identității românești.
Scriu aceste rânduri cu durere în suflet, în urma unei călătorii în Serbia și Bulgaria.
Serbia_Timoc_vlahiAcolo sunt mii de români care-și pierd identitatea cu fiecare zi ce trece. Poartă în suflet povara unei cruci lăsate din moși-strămoși, aceea de a se numi vlahi. O poartă cu mândrie, o afirmă ori de câte ori este nevoie, iar autoritățile de acolo chiar se bucură de aceasta. Limba curată românească pe care o vorbesc și portul popular sunt cartea lor de identitate, care spune lumii întregi că fac parte dintr-un popor mare, poporul românesc, trăitor în spațiul carpato-dunărean de mii de ani. În toată Europa de Sud-Est, dar mai ales în Peninsula Balcanică, sunt risipiți românii, dar, din păcate se definesc sub alte denumiri: vlahi, vlași, aromâni etc. Citește restul acestei intrări »


Vizita Preafericitului Părinte Patriarh, liderul suprem al Bisericii Ortodoxe Siriace, MOR IGNATIUS APHREM II, şi lansarea volumului „Mărgăritare risipite. O istorie a literaturii şi ştiinţelor siriace”, lucrare a Sanctităţii Sale Ignatius Aphram I Barsoum. Eveniment inedit în Maramureş

26/09/2017

afis_Mor Ignatius Aphrem II

de Maria BELEA

Vineri, 29 septembrie,
ora 9.00, sala de conferinţe

Asociaţia Nord pentru Cooperare şi Integrare în colaborare cu Editura Proema anunţă vizita în Maramureş a Preafericitului Părinte Patriarh, liderul Suprem al Bisericii Ortodoxe Siriace, MOR IGNATIUS APHREM II, în perioada 28-29 septembrie 2017.
Cei interesaţi să-L întâmpine şi dornici de cunoaşterea inestimabilului tezaur cultural al comunităţii siriace, una dintre cele mai vechi comunități creștine din lume, păstrătoare şi utilizatoare a dialectului lingvistic aramaic, în care a propovăduit însuși Domnul Iisus Hristos,  sunt invitaţi, vineri, 29 septembrie, ora 9.00, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, sala de conferinţe. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 357 (1-15 septembrie)

26/09/2017

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Timpul lui Dumnezeu.
Iisus si Dreptul Nicodim
Cei care au citit Biblia și au frecventat biserica își amintesc, fără îndoială, de noaptea în care Mântuitorul îl primește pe Nicodim și au o lungă discuție pe teme spirituale, până după miezul nopții (Ioan, III, 13-17). Pentru unii, fragmentul acesta poate a trecut neobservat, dar el ar trebui să constituie pentru mulți dintre noi un prilej de meditație.
Nicodim era un arhiereu, membru al sinedriului evreiesc, om cu funcție înaltă, cu mare responsabilitate, cu poziție socială de vârf. Era ocupat, fără îndoială, toată ziua cu treburile ce-i reveneau. Trebuia să împărtășească poziția și opiniile majorității membrilor sinedriului. Iar sinedriul, în majoritatea lui, nu-l vedea cu ochi buni pe Iisus. Era de-al lor, și nu era. Crescuse în umbra templului, dar învățătura Lui cuprindea și altceva decât era în cărțile Vechiului Testament. Majoritatea membrilor sinedriului erau de părere că Iisus trebuie dat pierzării cu orice chip. Iată că, printre acei arhierei ostili Fiului lui Dumnezeu, se găsește și unul care gândește altfel, care, nu numai că nu-L urăște pe Hristos, dar Îl caută, Îi cere sfatul, părerea, Îl roagă să-i lămurească neînțelegerile, îndoielile, să-i lumineze umbrele și întunericul. Citește restul acestei intrări »