Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 355 (1-15 august)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Fântâna înfundată.
Până nu demult, aveam în satele noastre fântâni și bunare de unde luam apă pentru oameni, pentru vite. Ce-i drept, unii mergeau mai mult, alții mai puțin până la sursa de apă, în funcție de locul unde își aveau casa. S-a întâmplat minunea și în aproape toate satele comunei noastre s-a introdus rețea de apă. Fiecare familie s-a trezit că are robinet în curte, în casă, unde a fost nevoie și că apa abia așteaptă să curgă. Apă la șurub, ce-i drept, dar apă potabilă, adusă cu greu și cu multă cheltuială tocmai de la Valea Morilor, de la izvoarele Pleșuvei din Colibași. Eram mândri că beneficiem și noi de avantajele civilizației. De ce ne mai trebuiau nouă – tocmai nouă! – fântâni și bunare? Pe unele le-am înfundat. Azi, spre exemplu, doar cei mai vârstnici mai știu unde au fost vechile bunare din care s-au alimentat cu apă bătrânii noștri sute de ani. Mai sunt doar vreo cinci bunare în sat, dacă socotesc eu bine, și acelea mai mult de decor.

15 august 2017 – hram și simpozion la ȘIȘEȘTI: „Pr. dr. Vasile Lucaciu – o viață pentru un ideal”

COMUNICAT DE PRESĂ

Pe data de 15 august 2017, în ziua sărbătoririi hramului bisericii, va avea loc la Șișești simpozionul științific „Pr. dr. Vasile Lucaciu – o viață pentru un ideal”. Organizator al evenimentului este Parohia Greco-Catolică Șișești, în colaborare cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș și cu Primăria Șișești.

Programul zilei va începe la ora 9.00 cu Utrenia și Rozariul, recitate în biserica Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului”, biserica numită „A tuturor Românilor”, ctitorită de către părintele dr. Vasile Lucaciu (1852-1922), pe vremea când era paroh de Șișești.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 354 (16-31 iulie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Adevăr și minciună. Pentru creștini, adevărul nu este o idee, ci el este Însuși Dumnezeu, conform cuvântului Mântuitorului: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”. Filosofii slujesc ideea de adevăr, juriștii (judecători, procurori, avocați etc.) slujesc ideea de dreptate, dar aceasta nu este întrupată într-o persoană anume. Din punct de vedere creștin, cel care spune adevărul Îl slujește pe Dumnezeu, Îl mărturisește pe Dumnezeu. Cel care minte slujește diavolului, care-i domnul minciunii. Avem și una din poruncile dumnezeiești, a noua, privitoare la acest aspect: „Să nu fii martor mincinos!” Desigur, să nu fii martor mincinos nu numai la tribunal, la judecată, ci și în relațiile cu oamenii, cu Dumnezeu, cu tine însuți. Nu este ușor să fii partizanul adevărului.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 353 (1-15 iulie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Paraliticul vremii noastre.
Multe minuni a săvârșit Mântuitorul în timpul activității Sale pe pământ: unele asupra oamenilor, altele asupra naturii, altele asupra Lui Însuși. Printre minunile săvârșite asupra oamenilor întâlnim mai multe vindecări de paralizați sau slăbănogi. Le-am auzit în duminicile din timpul anului. Și, totuși, oprindu-ne puțin asupra vindecării paraliticului din Capernaum (Ioan, XVII, 1-13), care tocmai a fost rânduită să fie citită în această perioadă, putem trage câteva concluzii, care să ne fie de folos. Paraliticul acesta, asemenea aceluia adus de patru oameni și introdus prin acoperișul casei în fața lui Iisus (Ioan, X, 9-16), asemenea fiicei cananeencii, asemenea slugii sutașului, asemenea fiicei lui Iair, asemenea atâtor copii demonizați și a multora sunt oameni vindecați sau înviați în urma rugăciunilor săvârșite de alții pentru ei, fie că aceia erau în relație de rudenie, fie în relație de prietenie.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 352 (16-30 iunie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Scrisoare lui Alexei Mateevici.

pr. Petru Buburuz

Părintele protopop Petru Buburuz de la Chișinău ne-a trimis o emoționantă „scrisoare” dedicată unui mare poet din Basarabia, preotul Alexei Mateevici (1888-1917). Poetul vă este cunoscut multora dintre Dvs., mai ales că ați învățat poezia lui Limba noastră, în școală, ori ați citit-o în diferite publicații. Această poezie este, din 1994, imnul de stat al Republicii Moldova. Mateevici se înscrie în rândul intelectualilor progresiști ai Moldovei, care au militat pentru realizarea României Mari, deși moartea l-a răpit prea de timpuriu. Părintele Petru Buburuz este el însuși o conștiință a intelectualității de dincolo de Prut, un simbol al românismului.

Protocol de colaborare în scopul protejării monumentelor istorice

COMUNICAT DE PRESĂ

Persoană de contact: Anca Goja,
purtător de cuvânt
tel.: 0740-192451

La Palatul Administrativ din Baia Mare a avut loc miercuri, 19 iulie, o întâlnire la care au participat prefectul Sebastian Mihai Lupuț, Preasfințitul Iustin Hodea, episcop, și consilierii pr. Virgil Jicărean și pr. Teodosie Bud din partea Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, Aura Pintea, inspector în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Maramureș, cpt. Marian Pițiș, șef Inspecție prevenire, și cpt. Marian Buciuman, din partea Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență „Gheorghe Pop de Băsești” Maramureș, Ioan Micle și Traian Fodor, din partea Instituției Prefectului – Județul Maramureș.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 351 (1-15 iunie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Scrisoare către Eminescu (XI).
Bădie Mihai! De ziua ta îți scriu, căci sunt trist și gânduri grele mă apasă. Erai trist și tu când scriai Scrisoarea III și aveai de ce! Priveai în jurul tău și îți plângea inima văzând decăderea morală a mai-marilor zilei, corupția, banditismul de stat, nepotismul, jefuirea bunurilor țării, lipsa de perspectivă pentru individ și pentru nație. Aveai curaj, Bădie, și le ziceai de la obraz, că-ți ardea sufletul de obidă: „Când vedem că toţi aceia, care vorbe mari aruncă / Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă, / Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela, / Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa? / Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară, / Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară, / Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei, / Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – nişte mişei! / Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire; / Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.”