Cuvântul și falsitatea. Platon și contemporaneitatea

 

 

de prof. dr. Vlad Ioan BONDRE

Una dintre cele mai evidente forme de transmitere a unui mesaj este comunicarea. În componența ei se regăsește atât Logosul: „la început a fost Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul” (Ioan 1, 1), cât și Viața: „toate prin El s-au făcut” (Ioan 1, 3). Deși omul contemporan nu conștientizează capacitatea revelatoare a cuvântului, puterea și capacitatea lui, el rămâne în continuare cel mai intim act al dialogului dintre cele văzute și cele nevăzute. Cuvântul a fost mereu o punte de legătură între divin și uman, fapt demonstrat de smerenia personală desprinsă ca urmare a rugăciunii, de aceea, Sfinţii Părinți au vorbit în numeroase rânduri despre legătura indistructibilă și despre efectele cuvântului, arătând de cele mai multe ori că omul este suma vorbelor pe care le rostește sau chiar a cererilor sale: „cereţi şi vi se va da” (Matei 7, 7).

Dar cu toate acestea, omul a uitat să-și mai exprime trăirile sale prin cuvânt, să ridice glasul plin de credință, preferând astfel să-și coboare inima în rațiune. Acest act l-a adus pe om în fața formalului, a tipizatului, fapt pentru care a devenit un soi de mașinărie menită să rostească vorbe neînsuflețite.

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 12 – 17 noiembrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Maria BELEA

Oaspetele bibliotecii:
Marinela Căluşeru 
artist plastic, preşedinta Asociaţiei „Uniunea Artiştilor Plastici” – Sucursala Baia Mare

Luni, 12 noiembrie

Orele: 16.00 – 18.30, Sala de conferinţe

Se va desfăşura Sesiunea a II-a: „Cultură religioasă şi identitate naţională” a Simpozionului naţional dedicat Centenarului Marii Uniri cu tema: „Maramureşul (cu gândul şi cu fapta) spre idealul unităţii de credinţă şi de neam”. Evenimentul va fi organizat în perioada 12 – 13 noiembrie 2018, de către Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului şi Centrul Universitar Nord din Baia Mare – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în colaborare cu Academia Română, Consiliul Judeţean Maramureş, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Asociaţia „Societatea de Studii de Teologie Ortodoxă din România” (SSTOR), Asociaţia pentru cultură şi educaţie „Sfântul Constantin Brâncoveanu” şi Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.

Vor lua cuvântul:

Ora 16.15 – 17.15: Dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, Baia Mare, referat: „100 de ani de la Marea Unire. 100 de personalități maramureșene care au făcut istorie”.

Ora 17.15 – 18.00: Pr. prof. univ. dr. Mihai Himcinschi, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, referat: „Identitate și misiune în România Unită astăzi”.

Moderator: Preot dr. Cristian Ştefan, consilier cultural eparhial.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 383 (1 –15 Octombrie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Obrazul însângerat. În zilele de 6-7 oct. s-a desfășurat referendumul pentru familie. Pregătirea lui a început în urmă cu trei ani, când trei milioane de români au semnat listele pentru declanșarea acestui referendum. Timp de trei ani un vagon de hârtii cu semnături s-a plimbat de pe un birou pe altul, până când parlamentul a votat că e de acord cu referendumul, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat că această inițiativă cetățenească este legală, este constituțională. Poate că dacă ar fi fost vorba de o lege care să favorizeze pe cineva sus-pus problema s-ar fi rezolvat mult mai repede! Dumnezeu să răsplătească pe toți cei care s-au ostenit să strângă acele semnături, pe cei ce au semnat că sunt de acord cu referendumul și pe cei ce au participat la vot!

Halloween – sărbătoare, frică sau realitate devastatoare? Perspective misionare

de prof. dr. Vlad Ioan BONDRE

Cuprinsă de o mare febră a curentului occidental, societatea tradițională românească tinde să se voaleze într-o măsură ridicolă față de ceea ce ea se dorește a fi. Sărbătorile pseudo-religioase au devenit după Revoluția din 1989 un soi de bareme moderne ale experiențelor spirituale, sărbătoarea Halloween fiind cea mai reprezentativă dintre acestea. Sub masca globalizării, fenomenele travestirii în diverse chipuri demonice iau o mare amploare, iar acest fapt contribuie în mod direct la aplatizarea trăirilor religioase autentice. Rafinarea discernământului personal al fiecăruia trebuia să fie o activitate prin care omul se putea apropia de Adevăr, dar lipsa fondului spiritual autentic a deviat traiectoria umană spre personificarea demonicului. În acest context, an de an, Biserica se confruntă cu inconștiența unora dintre membrii ei, pentru care „sărbătoarea” Halloween a intrat în ciclul evenimentelor ce necesită a fi celebrate cu mare fast.

TIT BUD – folclorist, preot şi scriitor bisericesc

de Alina LEMNEAN

Tit Bud s-a născut la 24 decembrie 1846, în localitatea Sat Şugatag. A urmat studiile secundare la Ungvar şi Beiuş, iar după obţinerea bacalaureatului (1865) îşi finalizează studiile (teologice ) la Gherla. Timp de patru ani este preot capelan în Ieud, apoi avansat la Episcopia din Gherla, unde i se încredinţează diverse funcţii administrative. La cerere se întoarce în satul natal şi se impune printr-o vastă activitate socială şi culturală. Ca revizor diecezan, preşedinte al Reuniunii docenţilor români din Maramureş, vicepreşedinte al Societăţii ASTRA din Maramureş timp de trei decenii (1887-1917) şi vicepreşedinte al Asociaţiunii pentru cultura poporului român din Maramureş, a contribuit la dezvoltarea învăţământului, a întreprins studii de istorie bisericească, a tradus literatură universală şi a impulsionat cercetările de folclor în ţinut. A depus o mare activitate şi în momente de mari necazuri şi greutăţi a scos-o la liman împreună cu celebrul istoric Ioan Mihaly de Apşa şi alţi intelectuali maramureşeni.

Realități misionare contemporane asupra căsătoriei. Tinerii la răscruce de drum.

de prof. dr. Vlad Ioan BONDRE

Teologia căsătoriei cuprinde toată sfera de înțeles a lumii interioare a fiecărui individ, începând cu momentul dorinței identificării partenerului de viață, până la asemănarea cu el în cuget și simțire. Pe acest fond, Sfinții Părinți au încercat să demonstreze că în cuprinsul actelor de iubire veșnică pe care cei doi soți și le declară există o teologie pură bazată pe fermitatea cuvântului, dar și pe trăirea autentică a dragostei și a credinței.

Din nefericire, istoria omenirii nu a demonstrat un progres al acestui act binecuvântat de Dumnezeu, ci a arătat că ea nu este străină de actul negației, că o teologie a căsătoriei poate suferi grave malformații odată cu deschiderea spre noi tipuri de ideologii, multe dintre acestea cu un caracter nihilist. Se poate observa că deschiderea minții este un termen tot mai des întâlnit în contextul provocărilor contemporane, iar cei ce se fac părtași acestui curent sunt considerați inteligenți, curajoși, moderni. Exemplul în acest sens este dat de

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 382 (16 –30 Septembrie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Familia în proverbele românești (I). Familia este una dintre temele cele mai bine reprezentate în proverbele românești, ea fiind cea mai veche instituție din istoria poporului român. Sute de proverbe privesc cele mai multe aspecte ale familiei, începând cu Taina Sfintei Cununii. Proverbele devin cele mai credibile documente din cultura populară, din care putem desprinde concepția poporului român privind instituția familiei. Subliniez, în cunoștință de cauză, că nu am găsit nicăieri nici măcar o aluzie la o așa-zisă căsătorie între persoane de același sex. O astfel de legătură a fost străină poporului român. Întotdeauna bunul-simț și buna-cuviință au condus relațiile dintre oameni, iar familia a fost o valoare cu care strămoșii noștri nu au glumit și nu s-au jucat. Ei au fost conștienți că familia este întemeiată de Dumnezeu prin Taina Sfintei Cununii și are un rol esențial în perpetuarea vieții pe pământ.