Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXII (2022), nr. 477 (1 – 15 Septembrie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Septembrie. De câte ori vine septembrie auzim mai bine gălăgia de copii, râsul, ţipătul şi paşii lor. De câte ori vine septembrie se varsă o picătură de copilărie şi de nostalgie în sufletul fiecăruia dintre noi. Ne amintim c-am fost şi noi cândva pui de oameni, că am avut aceleaşi gânduri, aceleaşi speranţe, aceleaşi idealuri şi aceleaşi poticniri.

Trec pruncii iar la şcoală şi înfloreşte primăvara în râsul lor. E atât de sincer, atât de spontan, atât de curat. Într-o lume crispată, alergândă, orbită de setea de bani, de putere, de înavuţire, o lume în care rânjetul a luat demult locul zâmbetului de copil, septembrie produce un adevărat impact în mulţi dintre noi. Redescoperim râsul şi bucuria de copii, minunile acelea ale lumii, pe care aproape le uitasem. Pentru o clipă măcar, dacă uităm ura, intrigile, procesele, afacerile, temerile, războaiele, catastrofele şi toate celelalte griji ce ne apasă zi de zi ca o povară şi ca un blestem, e bine, e foarte bine.

O clipă măcar de s-ar simţi iarăşi fiecare dintre noi copil, cu suflet curat şi înfloritor,

Simpozionul Internațional „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume. Dimensiunea internațională a culturii și științei românești și maramureșene”

Joi, 15 septembrie 2022, de la ora 14:00, Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Municipiul Baia Mare a fost gazda Simpozionului internațional intitulat „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume. Dimensiunea internațională a culturii și științei românești și maramureșene”.

La eveniment au participat Preasfințitul Părinte Iustin – Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Ionel Bogdan – președintele Consiliului Județean Maramureș, dr. Teodor Ardelean – director al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, Academicianul Nicolae Zamfir – vicepreședinte al Academiei Române, dr. Nicolae Iuga, dr. Ilie Gherheș și alți renumiți profesori și academicieni.

Simpozionul internațional este un eveniment academic cu o importanță majoră pentru cultura și știința maramureșeană, în cadrul căruia a fost lansat un volum care cuprinde scrieri lăsate moștenire și cercetări

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXII (2022), nr. 476 (16 – 31 August)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Blestemul de a fi cobai.

Cobaiul este o viețuitoare pe care se fac tot felul de experiențe cu scop medical, științific, militar etc. De obicei sunt folosiți șoarecii, când se testează anumite medicamente. Li se provoacă, spre exemplu, o boală, și apoi sunt injectați cu tot felul de substanțe, ca să se vadă ce efect au acelea asupra bolii. Rar supraviețuiesc asemenea viețuitoare experiențelor la care sunt supuse!

Până la 1877, noi, românii, am fost câteva veacuri sub suzeranitate turcească. Le plăteam turcilor un tribut anual în bani, cereale, vite, copii, diverse bunuri. Le mai dădeam câteodată și armată, când aveau vreo campanie. Turcii se obligau să ne asigure protecție, dar nu aveau dreptul să se amestece în treburile noastre interne. Nu aveau voie să construiască moschei pe pământ românesc, nu aveau voie să-și impună limba, religia și obiceiurile în spațiul românesc. Ei ne recunoșteau domnul, iar pentru asta știau să-l jupoaie bine de parale. În Principate însă domnul trebuia să conlucreze cu divanul, care era format din boierii țării. Și aceștia erau grupați în partide cu orientări politice diferite: pro-otomană, pro-austriacă, pro-rusă. Exista un echilibru de forțe politice și așa am reușit să supraviețuim între marile imperii sute de ani.

După 1848, suflul de libertate ce venea dinspre Europa s-a abătut și asupra noastră. Mulți dintre luptătorii pașoptiști și-au găsit sfârșitul în temnițe, dar spiritul, ideile, proiectele lor nu au putut fi sugrumate.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXII (2022), nr. 475 (1 – 15 August)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Puroi social. Navighez zilnic pe internet. Din motive obiective și profesionale străbat diverse platforme de socializare, vizionez diferite posturi de televiziune. Găsesc acolo lucruri pozitive, extraordinare, dar și postări și emisiuni negative, de-a dreptul scârboase. Totul e amestecat, bun și rău, alb și negru, grâu și neghină. Parcă sunt puse cu furca. Fenomenul e întâmplător? Cred că nu! Lucrurile sunt intenționat amestecate, pentru a nu te lăsa ca să scapi fără să vezi ceea ce vor ei să vezi. Cauți una și dai de alta, iar aceea este o imagine pornografică, o vorbire fără control, niște gesturi și activități obscene. Sunt scenete care se vor comice, sunt concursuri de umor în care tema principală este sexul și diferitele lui deviații, până și desene animate în care se promovează schimbarea sexului, homosexualitatea etc. Ai impresia că sexul a devenit un fel de zeitate, un fel de vițel de aur, căruia trebuie, vrând-nevrând, să-i aducem drept ofrandă timpul nostru, puritatea sufletească, bruma de bun-simț și bună-cuviință.

Platformele de socializare și programele de la televizor la care se adaugă multe-multe alte postări pe internet, în afara acestora,

Responsabilitatea socială a Bisericii faţă de noua generaţie de tineri aflaţi în afara graniţelor României

de dr. Vlad Ioan BONDRE

Conştiinţa socială a Bisericii dobândeşte un caracter misionar, iar responsabilitatea, ca atribut al ei, cheamă noua generaţie de tineri aflaţi în afara graniţelor ţării să se alăture unei împreună-slujiri sau să participe în mod concret la missio Dei. Aplicarea acestei misiuni se vede ca un tot unitar în ceea ce priveşte raportul cu societatea, deoarece, fără responsabilitate, ea rămâne un vid creat între spaţiile istoriei. Fiecare membru al comunităţii devine, în acest sens, un discipol al crezului, care are datoria de a împlini cuvântul lui Dumnezeu. Responsabilitatea Bisericii poate fi definită, aşadar, ca lucrarea permanentă şi sfinţitoare a lui Dumnezeu faţă de coroana creaţiei Sale, dar şi forma ei organică, care trebuie să funcţioneze având la bază propovăduirea cuvântului, lucrarea sacramentală şi activitatea pastoral-filantropică.

Responsabilitatea Bisericii faţă de membrii ei aflaţi în afara graniţelor României se poate identifica, de asemenea, cu raţiuni de ordin

Corala „Doxologia” a câștigat Trofeul Festivalului de muzică corală laică și religioasă „Gheorghe Cucu”

Corala „Doxologia” a Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Municipiul Baia Mare, dirijată de prof. dr. Cosmin Lauran, a participat la a XVIII-a ediție a Festivalului de muzică corală laică și religioasă „Gheorghe Cucu” din Municipiul Vaslui.

Festivalul a avut loc în perioada 20-21 august și a fost organizat de Consiliul Județean Vaslui, Primăria Municipiului Vaslui, Episcopia Hușilor și Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Vaslui.

Evenimentul a debutat sâmbătă, 20 august, când a avut loc concursul propriu-zis, găzduit de Sala Mare a Casei de Cultură „Constantin Tănase”, începând cu ora 17.00.

Juriul, alcătuit din persoane de specialitate în domeniul muzical, coordonat de prof. univ. dr. Nicolae Gîscă, de la Conservatorul din Iași,

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXII (2022), nr. 474 (16 – 31 Iulie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Felicitări, Domnule Victor Orban!

Zilele trecute am aflat că Uniunea Europeană a dat Ungaria în judecată și i-a tăiat o bună parte din subvenții, fiindcă n-a permis ca-n școlile din Ungaria să fie introdusă educația sexuală. Același lucru a pățit și Polonia.

Două state europene, care au avut tăria să pună mai presus de foloasele materiale educația sănătoasă a copiilor, protejarea unor suflete nevinovate de tot felul de scârnăvii și aberații, respectul față de morala creștină, față de tradițiile milenare ale popoarelor lor. Cinste unor asemenea popoare, cinste conducătorilor lor!

Sunt multe lucruri pe care le-a făcut sau le-a zis Domnul Orban, prim-ministrul ungar, acest „copil teribil” al Europei, cu care nu suntem mulți de acord, dar pentru această poziție fermă merită toată stima și toată lauda.

Am înțeles că și pentru o altă măsură asemănătoare au fost pedepsite cele două state: aceea de a nu permite pe teritoriul lor manifestațiile

Missio Israelis. O lectură misionară a Vechiului Testament

Lucrarea Missio Israelis. O lectură misionară a Vechiului Testament a apărut la Editura Reîntregirea, cu ISBN 978-606-509-350-8, în anul 2017, autor Cosmin Lauran și are 482 de pagini.

„Lucrarea domnului Cosmin Lauran – Missio Israelis. O lectură misionară a Vechiului Testament – reprezintă teza de doctorat în teologie, susţinută la disciplina Misiologie ortodoxă, la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea ,,Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în anul 2016. Tema lucrării este axată pe hermeneutica misionară a Revelaţiei Vechiului Testament. Autorul a realizat, în urma unei cercetări temeinice, o lucrare teologică interdisciplinară, în care face o hermeneutică misionară a cărţilor Pentateuhului şi propune o interpretare misionară a Vechiului Testament şi a întregii Sfintei Scripturi. Faptul că misiunea lui Dumnezeu în lume şi pentru lume şi participarea omului la aceasta este încă în desfăşurare oferă temeiul prim şi esenţial al unui astfel de demers.” (Pr. prof. univ. dr. Valer Bel)

„Misiunea, din perspectivă biblică, este o acţiune centrată pe ideea comunicării lui Dumnezeu cu omul/creaţia în vederea realizării comuniunii eterne, este o acţiune ce vizează dobândirea vederii lui Dumnezeu

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXII (2022), nr. 473 (1 – 15 Iulie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Te-ai sclerozat, cucoană!

Ți-am scris, bătrână doamnă, de mai multe ori, dar nu te-ai sinchisit. Ori n-ai văzut, ori n-ai auzit, ori ai uitat, ori nu ți-a păsat! Ți-am scris, sintetizând în acele rânduri multe din nemulțumirile oamenilor de aici, de azi. Credeam că îți sunt de folos pentru a-ți croi planuri de viitor, pentru a ști cum te percepe lumea, ,,talpa țării”. Se pare că te simți prea sigură pe tine însăți, prea puternică și bogată, prea deșteaptă, ca să-ți pleci urechea la suspinele supușilor de aproape și de departe.

Veacuri la rând ai fost pentru înaintașii generațiilor de azi speranță, reazim, model de viață și de organizare. Veacuri de-a rândul am fost străjeri la porțile tale și am adăpat pământul cu sângele nostru, ca să te apărăm, să-ți fie ție bine, să poți să-ți bei liniștită cafeaua, să poată petrece în voie tinerii tăi în saloanele galante, să poată învăța studenții în marile tale universități. De câte ori ți-am cerut sprijinul militar, economic, sau de altă natură, ne-ai aruncat mai mult praf în ochi, amăgindu-ne speranțele și așteptările. Noi, totuși, te-am iubit și am crezut în tine și-n viitorul tău. Mii de confrați de-ai noștri și-au riscat viața în deceniile trecute ca să ajungă la tine, înfruntând pericole imense.

A venit 1989 și a renăscut credința că s-a îndurat Dumnezeu și de noi. S-au dărâmat ziduri, s-au demolat garduri, s-au deschis granițe și românii s-au împrăștiat în lume cu o bucurie greu de înțeles pentru cel

Palatul Episcopal de la Sighet – o nouă deschidere a Bisericii Ortodoxe Române spre rolul de matrice identitară

de dr. Ioan GOGOTA
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

În data de 10 iulie a.c., la invitația Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare a participat la inaugurarea oficială a Centrului Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetul Marmației (în contextul finalizării lucrărilor de conservare, reabilitare și restaurare a Palatului Episcopal printr-un proiect finanțat din Fonduri Europene).

La solemnitatea de inaugurare au participat: P.S. Iustin, Episcop al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar, membri ai Permanenței Episcopale, preoți din protopopiatele Baia Mare, Sighet și Vișeu, stareți de mănăstiri și monahi, membri ai administrației județene și municipale din Sighetu Marmației, oameni de cultură, specialiști și