A APĂRUT ACTA MUSEI MARAMOROSIENSIS, NR. XVII, 2021

28/01/2022

Anuarul Muzeului Maramureșean, ACTA MUSEI MARAMOROSIENSIS, a ajuns la cel de-al XVII-lea număr.

De 19 ani, volumul valorifică lucrările științifice prezentate în cadrul Sesiunii de comunicări organizată cu ocazia Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă MARMAȚIA și nu numai.

Anuarul a fost omagiat în volumul semnat de savantul Iordan DATCU „Dicționarul etnologilor români. Autori. Publicații periodice. Instituții. Mari colecții. Bibliografii. Cronologie”, apărut în anul 2006, care se deschide cu prezentarea revistei științifice a muzeului sighetean, respectiv primele numere. Dicționarul se prezintă ca o enciclopedie a cercetării folclorice, etnologice românești, un instrument de lucru cu care puține din științele românești se poate mândri, fiind prima enciclopedie de asemenea proporții (aproape 1000 de pagini) și prestigiu științific național și internațional.

Acta Musei Maramorosiensis XVII cuprinde 574 de pagini, Citește restul acestei intrări »


A apărut „CALENDARUL ROMÂNESC 2022”

27/01/2022

Dragi cititori,

zilele de final de an 2021, conform unei vechi tradiţii publicistice din redacţia „Foii româneşti”, aduce după sine şi apariţia almanahului revistei noastre. Ediţia 2022 a ieşit de sub tipar zilele acestea, având pe copertă o fotografie cu dansatori din Micherechi, prin anii 1980. Actualitatea acestei fotografii o dă faptul că, în 2022, se vor împlini exact 100 de ani de la naşterea celui mai cunoscut dansator popular din Micherechi, Gheorghe Nistor, care a transmis pasiunea faţă de dansurile micherecheneşti la mii de tineri români şi maghiari, deopotrivă.

„Calendarul românesc 2022” cuprinde cele mai importante evenimente ale anului pe care îl lăsăm în urmă, o retrospectivă a celor mai însemnate întâmplări din viaţa comunităţii noastre din anul 2021. Am acordat şi acum un spaţiu generos paginilor dedicate şcolarilor şi tinerilor noştri, Citește restul acestei intrări »


Dezvelirea bustului maestrului DUMITRU FĂRCAȘ

26/01/2022

Duminică, 23 ianuarie 2022, ora 13, pe platoul din fața Primăriei Groși, a avut loc dezvelirea bustului maestrului Dumitru Fărcaș.

Evenimentul a fost organizat în preajma Zilei Unirii Principatelor Române, de Primăria comunei Groși în parteneriat cu Fundația „Dumitru Fărcaș” și a debutat cu intonarea Imnului de Stat și dezvelirea bustului de către primarul Florin Boltea și Dorel Rohian, prieten al artistului. A urmat slujba de sfințire a bustului oficiată de PS Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, cu un sobor de preoți.

Șirul alocuțiunilor a fost deschis de fiica maestrului, Andreea Fărcaș. Marele actor Dorel Vișan a introdus publicul prezent în atmosfera Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXIII (2022), nr. 461 (1 – 15 Ianuarie)

26/01/2022

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

La cumpănă de ani 2021/2022, rog pe Bunul Dumnezeu să reverse asupra Dumneavoastră și celor dragi ai Dumneavoastră sănătate, bucurii, împliniri în toate cele bune, puterea de a nu vă pierde speranța și credința, pace, liniște sufletească, bună înțelegere și trăire creștinească! La mulți și fericiți ani!

*

Rugă de-nceput. Acum, la început de an, se cuvine să rostim fiecare în parte și toți laolaltă o rugăciune către Dumnezeu, lăudându-L, mulțumindu-I și rugându-L să fie cu noi și în noi în toate zilele vieții noastre. Redăm o astfel de rugăciune din tezaurul liturgic al Bisericii noastre Ortodoxe:

Doamne Dumnezeul nostru, Preasfântă Treime, ne plecăm, iată, genunchii trupului și sufletului nostru, Ție, Preabunule și fără de păcat, Ție adevăratului Dumnezeu, Care ai făcut cerul și pământul, marea și izvoarele, toate cele văzute și nevăzute, Ție, Dumnezeule în trei fețe, Te proslăvim, ne închinăm și Te rugăm să cauți cu milostivire spre smerita noastră rugăciune și să primești mulțumirile, laudele și cererile noastre.   Citește restul acestei intrări »


25 ianuarie 1844 – s-a născut Ioan Mihalyi de Apşa – figură luminoasă de cărturar patriot

26/01/2022

de dr. Mihai DĂNCUŞ

Ioan Mihalyi de Apșa

Este în tradiţia poporului nostru ca la perioade de timp anume să-şi amintească cu recunoştinţă şi să-i pomenească pe cei dragi care au trecut în nefiinţă nu fără a lăsa zestre generaţiilor care îi vor urma. Ioan Mihalyi de Apşa, mare cărturar, patriot înflăcărat, sprijinitor al ţăranilor din stirpea cărora se trăgea şi care-i ziceau: „Domnul nostru Iancu Mihaly”. Prin opera sa a „dezgropat gloria străbună şi a înviat conştiinţa naţională”. Revista Tribuna, care apărea la Sibiu, în numărul 179 din anul 1894 publică un articol intitulat „Din Maramureş” şi semnat de Ioan Russu Şirianu, articol care-l surprinde pe Ioan Mihalyi astfel: „l-am găsit între nişte acte. Un om pentru care sărbătoare este cînd poate lucra mai mult. Istoric profund, jurist de primă forţă şi în acelaşi timp la curent cu literatura română. Mi-a plăcut de la prima vedere. Mic de statură, aşezat, rar la vorbă, cu ochii pătrunzători şi buni în acelaşi timp, dr. Ioan Mihalyi în adevăr îţi face impresia unui savant.

Se ocupă mai ales de istoria Maramureşului, având o colecţie interesantă de acte inedite din trecutul Maramureşului. Posedă „o bibliotecă bogată, reviste şi foile româneşti, cărţi din România”. Savantul de 50 de ani, descris atât de plastic de I. Russu Şirianu, s-a născut la Ieud, la 25 ianuarie 1844, ca fiu al Iulianei Man de Şieu şi Găvrilă Mihalyi, fost comite, comisar revoluţionar la I 848 şi, în ultimii ani ai vieţii, judecător la curtea regească.

Studiile gimnaziale le începe la Sighetu Marmaţiei, apoi le continuă la Ungvar, Casovia, Budapesta, în anul 1868, luându-şi doctoratul în drept şi examenul de avocat. La universitate, aşa cum mărturiseşte în autobiografie, „am luat cursuri de limba şi literatura română, binevenite mie…”. Tot aici urmează, în paralel, cursuri private de arheologie, numismatică şi paleografie, istorie şi altele.

Dovedind exigenţă şi mare seriozitate în pregătirea universitară, Ioan Mihalyi se pregătea pentru ceea ce va face toată viaţa: Citește restul acestei intrări »


„Noi stăm înfipţi cu toate rădăcinile noastre, de mii de ani…”

24/01/2022

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

145 de ani de la naşterea lui Sextil Puşcariu

(n. 4 ianuarie 1877, Braşov – d. 5 mai 1948, Bran), filolog şi lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, publicist şi membru titular al Academiei Române (1914).  

 

„Noi stăm înfipţi cu toate rădăcinile noastre, de mii de ani, în neîntreruptă continuitate, în solul în care oasele strămoşilor noştri albesc alături de ale neamurilor care au râvnit la bogăţiile ţării noastre.”   Citește restul acestei intrări »


2022 – Anul European al Tinerilor

23/01/2022

„Cu cât mai multă lucrare duhovnicească face cineva în anii copilăriei sale, cu atât mai ușoare îi vor fi toate mai târziu…” – Cuviosul Paisie Aghioritul

Bondre - Tinerii

de dr. Vlad Ioan BONDRE

Problema raportului dintre tineret şi creştinism nu e azi nu­mai o problemă doar de cateheză sau pastorală, în care Biserica să aibă ini­ţi­a­tivă, ci o problemă de atitudine, tineretul aflându-se în bătaia curentelor de­ci­si­ve. De aceea, tineretul e azi preocuparea transigentă şi necesară[1], atât a Bisericii, cât și a lumii moderne. Viaţa se derulează pe făgaşul multor necunoscute şi incertitudini, iar tinerii ştiu că nimic nu e fără valoare, și independenţa de la un anumit punct e doar o himeră. În faţa acestor crude realităţi, e necesară intuiţia de a pătrunde corect faptele, de a delimita consecinţele şi de a scurta posibilele perspective, după cum afirmă și Petru Creția: „Omul cinstit nu este complicele nimănui, indiferent ce preţ ar avea de plătit pentru asta. Pe de altă parte cinstea ne cere să nu ne arătăm drept ceea ce suntem […] însă lumea e plină de impostori inconştienţi de impostura lor”[2].

Dacă, nu demult, tineretul reprezenta marea investiţie a societăţii, fie­care națiune dorindu-şi un tineret viguros sub raport fizic şi spiritual, astăzi, prin toa­te mijloacele mass-media, se aduc critici și ofense la adresa tineretului, care se simte astfel frustrat şi ameninţat[3]. Numai că aceste sentimente refulate la ni­vel general proiectează societatea într-o situaţie de criză, asemeni efectului de bumerang: „pedeapsă şi răsplată”[4]. Sören Kierkegaard crede că acest efect este posibil „pentru că întotdeauna e dureros să a­se­meni o lume lăuntrică şi să trebuiască să te înfăţişezi drept un altul, a­cea­sta fiind suferinţa omenească cea mai grea şi cel care o îndură suferă într-o sin­gură zi, deseori, mai mult decât toate martiriile la un loc”[5]. Problema tineretului de azi este cu atât mai importantă, cu cât el este cel care va alcătui Biserica lui Hristos în anii ce vor urma. Tinerii de azi sunt pre­oţii de mâine, sunt viitorii enoriaşi ai acestor tineri. De aceea, situaţia ac­tu­ală a tânărului necesită, din punct de vedere spiritual, multă atenţie şi tre­buie să fie o preocupare permanentă pentru Biserică. Citește restul acestei intrări »


A apărut primul număr al revistei „Expres cultural” din anul 2022

21/01/2022

Poetul maramureșean Vasile Dan Marchiș este publicat cu două poezii în recentul număr al prestigioasei reviste „Expres cultural”, Anul V, nr. 1(61), ianuarie 2022.

În cuprinsul revistei sunt încadrați scriitorii:

Liviu Ioan STOICIU, Depresii, zodii ale poeților … 3

Nicolae PANAITE, La început de an … 3

Constantin COROIU, Mitul de la Ciucea … 4

Gellu DORIAN, Literatura – o afacere … 4

Adrian ALUI GHEORGHE, O „apocalipsă” personală … 5

Ionel BOSTAN, Serafim de la Neamț sau Invocarea osândei … 6

Bianca MARCOVICI, Picături de apă … 7

Vasile Dan MARCHIȘ, Cade o ploaie … 7

Liviu CHISCOP, Proza literară a lui Eminescu … 8–9  Citește restul acestei intrări »


Amprenta condeiului pe albul hârtiei

20/01/2022

de Ionica BANDRABUR,
Slănic Moldova 

„Patriotismul nu este (un ) moft, patriotismul este (o) necesitate”,

spune Radu Botiș în motto-ul de pe coperta revistei Mărturii Maramureșene, An lll, Nr.8-9, toamnă-iarnă 2021, revistă de cultură tradiție și atitudine civică. Aș adăuga la acest motto și cuvântul „datorie”, având în vedere jertfa strămoșilor noștri, care au plătit cu sângele lor în lupta pentru libertate, libertate pe care puțini dintre noi știu să o aprecieze și cui se datorează. Astăzi avem o libertate inviolabilă; libertatea de exprimare prin viu grai și scris, libertatea la opinie, la gândire și creare, libertatea de a crede în Creator și diverse forme ale cultului religios etc…

Tot pe prima pagina a revistei, se află o fotografie în decor autumnal din Baia Mare, cu o impozantă statuie care reprezintă pe marele politician George Pop de Băsești, născut la 1 august 1835 în comuna Băsești, județul Maramureș și decedat la 23 februarie 1919.

„În 1872, George Pop a fost ales deputat în Parlamentului Ungariei din partea cercului electoral Cehu Silvaniei, pe care l-a reprezentat până în 1881. A reprezentat pentru 9 ani interesele burgheziei românești din Transilvania în parlamentul de la Budapesta. La 9 august 1880 a propus, într-o conferință ținută la Turda, unirea tuturor românilor din Transilvania și Ungaria într-un singur partid național. În urma acestei propuneri s-a convocat, la 17 octombrie 1880, o conferință alcătuită din 30 de fruntași români din Transilvania și Ungaria, care au decis convocarea conferinței naționale de la Sibiu din anul 1881, care a decretat solidaritatea partidelor naționale românești din Ungaria și unirea acestora sub numele de Partidul Național Român din Transilvania și Ungaria.

În perioada 1892-1894 a fost unul dintre liderii Citește restul acestei intrări »


„Fotografia – document etnografic”

17/01/2022

Pentru a onora Ziua Culturii Naționale, Centrele Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Satu Mare și Cluj și-au dat mâna într-o primă colaborare interjudețeană menită să promoveze frumusețea satului românesc și a tradițiilor sale. Astfel, Concursul național „Fotografia-document etnografic” (F-DE), proiect clujean de amploare, va fi prezentat în Satu Mare la invitația centrului cultural din localitate, în perioada 17-31 ianuarie 2022. Expoziția va fi găzduită la Galeria de Artă a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (strada Mihai Viteazu, nr.32), deschiderea având loc luni, 17 ianuarie 2022, ora 14.00, în prezența reprezentanților celor două instituții.

Peste 60 de fotografii etnografice selectate pentru ediția a XVIII-a a Concursului F-DE, alături de cele 11 imagini laureate ale ediției, vor purta publicul sătmărean prin satele noastre aflate la început de mileniu. Unele din aceste comunități își păstrează tradițiile și un mod de viață specific, din inerție, altele prin eforturi, conștiente de moștenirea pe care nu trebuie să o lăsăm să piară.

Artiștii fotografi, care compun tabloul ediției 2021, provin din România, Polonia și Serbia: Citește restul acestei intrări »