REVISTA „STEAUA DOBROGEI”

de Vasile BELE

Motto:

„Să nu renunți niciodată!
Să nu-ți dorești niciodată ceva ce poți pierde!
Avem timp să ne facem prieteni și să-i pierdem.
Avem timp să primim daruri și să nu știm ce să facem cu ele.
Avem timp pentru dragoste dar când o facem bine și pe aceasta – murim!”

Mircea Marcel Petcu

REVISTA „STEAUA DOBROGEI”,
An IV, Nr. 7-8/2021, Revistă de cultură editată de Asociația Scriitorilor din județul Tulcea „AEGYSSUS”, ISSN 1223-8880

Prin amabilitatea și prietenia scriitorului Mircea Marcel Petcu, (la întâlnirea literară organizată de editorul Trandafir Sîmpetru de la Brașov), am primit revista „Steaua Dobrogei”. Este o revistă valoroasă și cu materiale de înaltă ținută literară – o dovadă în plus, că cei din colectivul de redacție sunt o echipă pricepută și țin la normele literare, punându-se accent pe calitatea materialelor – Mircea Marcel Petcu (director), Gheorghe Bucur (redactor-șef), Nicolae Ariton (secretar general de redacție), redactorii Victor Heinrich Baumann, Nicolae Rădulescu, Lăcrămioara Manea, Gheorghe Băisan, Adrian Pal, Felix Lucian Neculai, Oana Gabriela Agache, Elena Netcu și Lavinia Pavel, iar grafica aparține doamnei Claudia Pahom Grigore.

În cele 262 de pagini din cuprinsul acestei reviste,

Un nou număr al revistei „Nord Literar”

Semnalăm apariția numărului 4 (227), aprilie 2022 al revistei băimărene „Nord Literar”, revistă de cultură ce apare sub egida Consiliului Județean Maramureș și a Uniunii Scriitorilor din România.

Noul număr al revistei de cultură „Nord Literar” propune cititorilor, în cele 20 de pagini ale sale,  creații literare, interpretări critice și noutăți editoriale de interes. Este o publicație care s-a impus în județ, în țară și în multe locuri din străinătate.

Revista poate fi lecturată on-line accesând

Apariții sub egida „Mărturii Maramureșene” – revistă de cultură, tradiție și atitudine civică

Semnalăm apariția unor cărți importante sub egida prestigioasei publicații trimestriale „Mărturii Maramureșene”, revistă de cultură, tradiție și atitudine civică; fondatori – Radu Botiș și Andreia Ghib Botiș:

*Bodone Raluca-Maria, Evaluarea anxietății și a stimei de sine a adolescenților instituționalizați (2021);

*Bodone Raluca-Maria, Percepția socială a consumului de droguri în rândul adolescenților (2021);

*Botiș Sorina Mihaela, Mântuirea universală și personală (2021);

*Florian Victoria Cecilia, Influența statutului socio-economic al familiei asupra abuzului și dezvoltării inteligenței emoționale la copii (2022);

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXII (2022), nr. 468 (16 – 30 Aprilie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași! HRISTOS A ÎNVIAT!

Sfintele Paști cu sănătate, pace și bucurii în casa și în viața Dumneavoastră!

*

Generali din opoziție. Se vorbește mult în ultima vreme despre rolul unor generali din preajma unor dictatori, care ar avea posibilitatea să-i lichideze pe aceștia și astfel să pună capăt unui lung șir de suferințe, de morți și atrocități de tot felul. Astfel de situații au fost întotdeauna. Mereu au existat oameni care au gândit și altfel decât cei din vârful piramidei, care nu le-au aprobat acestora toate hotărârile, toate pornirile și toate prostiile. În principiu, opoziția acestor ofițeri superiori privea puterea, averea, gloria lumească, răzbunarea etc. Am în față o listă a împăraților Imperiului Roman și sunt uimit să constat că rar găsesc pe câte unul, care să fi murit de moarte naturală. Majoritatea au fost asasinați de proprii lor ofițeri și apropiați, care, de cele mai multe ori, le-au luat locul.

Erau însă în armata Imperiului Roman și ofițeri, care aveau o altă concepție despre lume și viață față de împărații lor, dar această concepție privea valori superioare, spirituale, religioase. Ei se situau în opoziție, dar nu făceau parte din categoria celor dintâi. Ne gândim la Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, general din garda împăratului Dioclețian (284-305), la Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, general al împăratului Maximian (286-305), Sfântul Teodor Tiron, ofițer al împăratului Maximin (235-238), Sfântul Teodor Stratilat, general în garda împăratului Liciniu (307-324) și lista ar putea continua. Ofițerii aceștia

TABĂRA PRIETENIEI LITERARE „DE AMICITIA”, EDIȚIA 2022, LA BOGHIȘ, JUDEȚUL SĂLAJ

de Gelu DRAGOŞ,
U.Z.P.R.

Cea de-a VI-a ediție a Taberei prieteniei literare „De amicitia”, coordonată de scriitoarea și ziarista Mariana Moga, se desfășoară, în perioada 24-29 mai 2022, la Complexul Turistic David din localitatea Boghiș, județul Sălaj.

Arta – entitatea al cărei orizont nu poate fi cuprins – a reprezentat dintotdeauna o necunoscută printre cei care au încercat să-i identifice întregul. Ea, arta, există în orice lucru care impresionează. Scrisul este, de asemenea,  un mod pur de vieţuire, o cale de eliberare, dar mai ales o modalitate de a oferi celor din jur – exteriorului – fragmente pure de interior.

Aşadar, fără să ne îndoim de puterea-i dogoritoare, scrierea este acea entitate care stârneşte emoţii, este puntea dintre suflet şi realitate, indiferent de vârstă, natură şi fire.

La această manifestare culturală sunt invitați scriitori consacrați sau la început de drum, dar talentați, din țară și de peste hotare,

A apărut revista „Contact internațional” din Canada

Poetul maramureșean Vasile Dan Marchiș este publicat cu 4 poezii în recentul număr 217-219, mai, iunie, iulie 2022 al revistei de mare prestigiu „Contact internațional” din Canada.

Director fondator: Liviu PENDEFUNDA
Redactor șef: Octavian LAURENŢIU

Vasile Dan Marchiș

În sumar:

Cezarina Adamescu, Ion Alexandru Angheluș, Souleiman Awwad, Vajna Bašić, Horia Bădescu, Aurelius Belei, Constantin Belimace, Marcu Beza, Radu Botiș, Mihaela C.D., Palma Campania, Antioh Cantemir, Matilda Caragiu-Marioţeanu, Toma Caragiu, Nicolae Caratana, Hristu Cândroveanu, George Ceara, Johny Ciatloș Deak, Ioan Cutova, Theodor Damian, Nichita Danilov, Emilian Dobrescu, Toma Enache, Grazia Finicchiaro, Spiru Fuchi, George Goldhammer, Nicolae Grigorie Lăcrița, Costa Guli, Victor Hugo, Kira Iorgoveanu-Mantu, V.S. Jog, Katya Kelaro, Cleopatra Lorințiu, Bogdan Mihai Mandache, Victor Manole, Vasile Dan Marchiș, Irina Lucia Mihalca, Olimpia Mureșan, George Murnu,

Revista „Sintagme codrene”

A ieșit de la tipar numărul 12-13, aprilie-iunie/2022 al publicației „Sintagme codrene: revistă europeană de literatură, artă, istorie, religie şi tradiţii”, manager fondator: Vasile Dan Marchiș; director executiv: Olimpia Mureșan; director cultural: Daniela Forcos.

În sumar:

Constanța ABĂLAȘEI DONOSĂ – Grafică: MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA … coperta 1; Învierea naturii … pag 5

Valeria BILȚ – Cuibul din casca lui Marte. Pacea Lumii, un mit străvechi, insuficient căutat, veșnic așteptat … 3

Maria GÎRBE – Reviste editate de Biblioteca Băimăreană … 6

Ică SĂLIȘTEANU – Tezaurul literar al Olimpiei despre „Scrieri literare” de Olimpia Mureșan … 10

Ovidiu Constantin CORNILĂ – Convulsii … 13

Nicolae BUNDURI – Nu regret nimic … 20

Ioan HOBLEA – Departe de dincolo … 25

Lliliana POPA – Paula Craioveanu – O artistă de care m-am îndrăgostit de la prima lucrare … 28

Johnny CIATLOS-DEAK – Datoria scriitorului de a lumina tânăra generație COPII ȘI POEZIA, Aurelia Rânjea … 31

Valeria BILȚ – Sub semnul lui Hefaistos … 34

Angela SPIRIDON (Angela Monica JUCAN) – Alecu Spiridon … 36

Mihaela CD – Iubirea se află în noi și trebuie descoperită … 38

Daniel LUCA – Tentația infernului … 40

Daniel LUCA – Învățăminte….41 

Bătălia pentru Porolissum

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Cetatea Porolissum de la Moigrad – România

Există și poveri plăcute, pe care viața uneori ți le așază pe umerii anilor. Pentru mine, născut la Moigrad, acest reper diacronic într-unul dintre celebrele toposuri românești a constituit o astfel de „dulce povară”. Atât pentru istoria așezării de la poalele Măgurii și Pomătului, dar, mai ales, pentru semnificația majoră a numelui satului-cetate, Moigrad însemnând „orașul meu”. Cine l-a botezat așa e limpede, dar tot atât de limpede e că la venirea slavilor pe aceste locuri exista „orașul”, „cetatea”, vizibile de la mari depărtări. E suficient să urci astăzi la Castrul Porolissum și să te înviorezi cu perspectivele pe care un „relief dominant” ți le oferă, peste dealuri și văi, până la Câmpia Tisei sau Munții Vlădeasa.

La Porolissum istoria este însă mult mai veche, iar începuturile locuirii sunt greu de reconstituit cu exactitate. Aștept cu nerăbdare opera de cercetare pe care o face în satul meu natal echipa arheologului Coriolan Horațiu Oprean de la institutul de specialitate al Academiei Române, condus la Cluj de acad. Marius Porumb, prietenul meu și al nostru. I-am cunoscut, din fericire, pe unii dintre „uriașii” arheologiei românești care au cinstit aceste locuri

Istoria porumbeilor sculptați în biserica macedoromână din Budapesta

de Mária BERÉNYI

Secvențe din volumul meu: Familii și personalități macedoromâne din Pesta (Secolele XVIII-XIX).

Grecii şi macedoromânii din Pesta şi-au construit biserica de pe malul Dunării, aceasta devenind una dintre clădirile cele mai renumite din Pesta. Cele o sută şaptezeci şi nouă de familii de greci şi macedoromâni, care au donat bani, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pentru construirea bisericii, aparţineau păturii celei mai bogate din oraş, făcuseră averi fabuloase din comerţul pe Dunăre. Această ilustră colonie, de altfel, număra mai mult de şase sute de suflete. Aceşti ortodocşi şi-au fondat parohia în 1788, cu numele de „Graeco-valachica comunitatis Pestiensis”. Locotenenţa şi-a dat acordul pentru construirea bisericii în 1790. Sub conducerea bogatului negustor macedoromân Dumitru Arghir s-a cumpărat terenul de la piarişti, aflat în strada numită pe atunci Kis. Aici se afla, până în 1937, Curtea grecească, centrul grecilor din Pesta.

Planurile de construcţie ale bisericii au fost întocmite de Jung József. Locotenenţa a interzis construirea unor turnuri prea înalte, de aceea,

Conferința de presă a proiectului ROMANIA UNIVERSALIS, la Baia Mare

Joi, 5 mai 2022, la Fondul Documentar al Academiei Române din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare a avut loc conferința de presă premergătoare concertului susținut de violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, în Sala ROTARY a Colegiului de Artă din Baia Mare.

Violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga

Evenimentul a fost moderat de dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, care a urat „bun venit prietenilor muzicii, artei, culturii și bibliotecii”, felicitându-i pe cei doi artiști „pentru modul în care performează, inclusiv pentru ideea de a se apropia și de Baia Mare, de Maramureș, într-un fel care ne onorează”,