Cultură şi patrimoniu cultural la Zilele Maramureşului 2019

17/05/2019

INVITAȚIE

Sâmbătă, 18 mai

ora 14, Teatrul de vară Baia Mare

 

Prima ediţie a Festivalului folcloric „Flori din Maramureş” aduce pe scena Teatrului de vară din Baia Mare, sâmbătă 18 mai 2019, începând cu ora 14, un număr de 11 tarafuri şi ansambluri folclorice din judeţ şi din ţară, într-o manifestare de amploare ce urmăreşte promovarea tradiţiilor şi folclorului autentic.  Citește restul acestei intrări »


Agenda evenimentelor ale săptămânii 13-18 mai 2019 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

13/05/2019

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii:
Nicoleta Gabor
artist fotograf
Oradea

Luni, 13 mai

Ora 17.30, Salonul Artelor

Va avea loc vernisajul expoziţiei personale de artă fotografică „România în straie tradiţionale” , autor: Tudorel ILIE. Evenimentul este dedicat Zilei Naţionale a Portului Popular din România, iar programul va mai cuprinde o expoziţie de costume populare şi o şezătoare.  Citește restul acestei intrări »


Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca deschide seria evenimentelor din această toamnă

29/08/2017

Afis Festival ANSR

COMUNICAT DE PRESĂ

Festivalul de dans modern, dans popular și obiceiuri populare românești „Grație și voie bună, adunate într-o cunună” este evenimentul care marchează începutul seriei de spectacole și concerte din această toamnă, găzduite la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Citește restul acestei intrări »




Festivalul folcloric din Mireşu Mare şi-a ales „florile”

08/06/2015

Florile Somesului

de Gelu DRAGOŞ

Ediţia a IX-a Festivalului folcloric „Florile Someşului”, care a avut loc duminică, 7 iunie 2015, pe o vreme splendidă, şi-a desemnat laureaţii.

Juriul, format din dr. Ştefan Mariş, preşedinte, prof. univ. Clara Săcăleanu, prof. Lucica Mogoş, cântăreaţa Leontina Dorca şi prof. Vasile Cupşa a deliberat şi a hotărât acordarea următoarelor premii la secţiunea „Ansambluri”:

Marele premiu (1.000 de lei) – Ansamblul Folcloric „Vasile Lucaciu” Şişeşti;
Premiul I – Ansamblul „Mugurii Codrului” Mireşu Mare;
Premiul II – Ansamblul „Dacia” Oradea, Bihor;
Premiul III – Ansamblul „Cununa Chioarului” Satulung;
Menţiuni: Ansamblul „Flori din Lăpuşel”, Ansamblul „Codruleţul” din Tăşnad, Satu Mare şi Ansamblul „Tradiţii din Chioar” din Valea Chioarului.
Premiul special al juriului s-a acordat Ansamblului „Muncelul” din Gârdani. Citește restul acestei intrări »


Jocul la şură

06/03/2015

de Angelica SIMIONCA

Dansurile populare chiorene vin din dezlănţuirea întregii fiinţe, Angelica Simioncaînsoţite de cântec, chiuituri, strigături, care creează printre jucăuşi (dănţăuşi), o atmosferă specială, magnifică, cumulând stări şi sentimente ale momentului, producându-se astfel o detensionare. Simbioza între mişcarea coregrafică, melodie, cântec, strigături, chiuituri şi alte tipuri de manifestări spontane este una perfectă, pe care numai cei de-ai locului o înţeleg cu adevărat. Pentru omul modern, sau pentru cel neiniţiat, dansul e doar unul din nimicurile sociale, un fel zgomotos de a petrece. Dar pentru ţăran dansul a constituit de sute de ani aproape unica distracţie şi acestui ţel i-au fost subordonate reguli nescrise de desfăşurare a întâlnirilor colective festive. În unele sate din zona Chioarului, unde casele sunt mai îndepărtate unele de altele, distanţa nu-i împiedica pe oameni să străbată adesea câţiva kilometri pentru a ajunge la… badea Văsălică de pe Dâmb (!), locul unde era organizat jocul la şură. Cetera, braciul şi gorduna (acestea erau instrumentele unui taraf tradiţional din zona Chioarului) se auzeau de departe, chiar dacă pe vremuri nu exista „staţie de amplificare”. Jocul ţinea până a doua zi în zori, dar nici atunci oamenii nu se îndurau să plece şi îi mai puneau pe ceteraşi să le mai zică „numa’ una, de ducă”.

Ceea ce uimeşte la prima vedere este participarea nejucătorilor – a celor prea bătrâni, a celor care nu ştiu să joace, a copiilor etc. Putem vorbi de funcţia de spectacol a jocului popular; dar firul care-i leagă pe cei prezenţi nu este cel de la actor la spectator, deoarece aici nu primează curiozitatea de a vedea lucruri neauzite şi neştiute, ţăranul fiind iniţiat în tot ceea ce face, altfel se autoexclude din grup. Oamenii nu se duc să „vadă” jocul ca nişte spectatori pasivi, ci pentru a participa oarecum la el, chiar dacă nu intră în joc, fiindcă dansul popular are capacitatea de a-i antrena şi pe cei care doar asistă. Căci din rândul dănţăuşilor, ca şi din melodiile jocului, răzbate un fel de fluid care îi cuprinde şi pe cei din afară, unificându-i într-o singură mare suflare care se descarcă concomitent, dovedindu-se un puternic liant social al comunităţii rurale. Citește restul acestei intrări »