Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca deschide seria evenimentelor din această toamnă

29/08/2017

Afis Festival ANSR

COMUNICAT DE PRESĂ

Festivalul de dans modern, dans popular și obiceiuri populare românești „Grație și voie bună, adunate într-o cunună” este evenimentul care marchează începutul seriei de spectacole și concerte din această toamnă, găzduite la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Citește restul acestei intrări »

Anunțuri



Festivalul folcloric din Mireşu Mare şi-a ales „florile”

08/06/2015

Florile Somesului

de Gelu DRAGOŞ

Ediţia a IX-a Festivalului folcloric „Florile Someşului”, care a avut loc duminică, 7 iunie 2015, pe o vreme splendidă, şi-a desemnat laureaţii.

Juriul, format din dr. Ştefan Mariş, preşedinte, prof. univ. Clara Săcăleanu, prof. Lucica Mogoş, cântăreaţa Leontina Dorca şi prof. Vasile Cupşa a deliberat şi a hotărât acordarea următoarelor premii la secţiunea „Ansambluri”:

Marele premiu (1.000 de lei) – Ansamblul Folcloric „Vasile Lucaciu” Şişeşti;
Premiul I – Ansamblul „Mugurii Codrului” Mireşu Mare;
Premiul II – Ansamblul „Dacia” Oradea, Bihor;
Premiul III – Ansamblul „Cununa Chioarului” Satulung;
Menţiuni: Ansamblul „Flori din Lăpuşel”, Ansamblul „Codruleţul” din Tăşnad, Satu Mare şi Ansamblul „Tradiţii din Chioar” din Valea Chioarului.
Premiul special al juriului s-a acordat Ansamblului „Muncelul” din Gârdani. Citește restul acestei intrări »


Jocul la şură

06/03/2015

de Angelica SIMIONCA

Dansurile populare chiorene vin din dezlănţuirea întregii fiinţe, Angelica Simioncaînsoţite de cântec, chiuituri, strigături, care creează printre jucăuşi (dănţăuşi), o atmosferă specială, magnifică, cumulând stări şi sentimente ale momentului, producându-se astfel o detensionare. Simbioza între mişcarea coregrafică, melodie, cântec, strigături, chiuituri şi alte tipuri de manifestări spontane este una perfectă, pe care numai cei de-ai locului o înţeleg cu adevărat. Pentru omul modern, sau pentru cel neiniţiat, dansul e doar unul din nimicurile sociale, un fel zgomotos de a petrece. Dar pentru ţăran dansul a constituit de sute de ani aproape unica distracţie şi acestui ţel i-au fost subordonate reguli nescrise de desfăşurare a întâlnirilor colective festive. În unele sate din zona Chioarului, unde casele sunt mai îndepărtate unele de altele, distanţa nu-i împiedica pe oameni să străbată adesea câţiva kilometri pentru a ajunge la… badea Văsălică de pe Dâmb (!), locul unde era organizat jocul la şură. Cetera, braciul şi gorduna (acestea erau instrumentele unui taraf tradiţional din zona Chioarului) se auzeau de departe, chiar dacă pe vremuri nu exista „staţie de amplificare”. Jocul ţinea până a doua zi în zori, dar nici atunci oamenii nu se îndurau să plece şi îi mai puneau pe ceteraşi să le mai zică „numa’ una, de ducă”.

Ceea ce uimeşte la prima vedere este participarea nejucătorilor – a celor prea bătrâni, a celor care nu ştiu să joace, a copiilor etc. Putem vorbi de funcţia de spectacol a jocului popular; dar firul care-i leagă pe cei prezenţi nu este cel de la actor la spectator, deoarece aici nu primează curiozitatea de a vedea lucruri neauzite şi neştiute, ţăranul fiind iniţiat în tot ceea ce face, altfel se autoexclude din grup. Oamenii nu se duc să „vadă” jocul ca nişte spectatori pasivi, ci pentru a participa oarecum la el, chiar dacă nu intră în joc, fiindcă dansul popular are capacitatea de a-i antrena şi pe cei care doar asistă. Căci din rândul dănţăuşilor, ca şi din melodiile jocului, răzbate un fel de fluid care îi cuprinde şi pe cei din afară, unificându-i într-o singură mare suflare care se descarcă concomitent, dovedindu-se un puternic liant social al comunităţii rurale. Citește restul acestei intrări »


ANSAMBLUL FOLCLORIC „STEJARUL” DIN FINTEUŞU MARE, LA 40 DE ANI DE EXISTENŢĂ

11/01/2015

afis_Ansamblul Stejarul_Finteusu Mare

de Andrei DRAGOŞ

Maramureşul, ţinut al legendarilor voievozi şi ctitori de ţară Dragoş şi Bogdan, al haiducului Pintea Viteazul, reprezintă una din cele mai interesante zone din România, din foarte multe puncte de vedere: bogăţii ale subsolului, celebrele livezi de meri şi pruni cu deosebita horincă care dezleagă cea mai împietrită limbă şi deschide orice lacăt, cu codrii seculari şi falnici care au fost ocrotitorii moroşenilor în vremuri de restrişte, iar lemnul este materia primă pentru acea măiestrie de a făuri celebrele porţi şi bisericile unice în lume.

Aici, pe văile Vişeului, Izei, Marei, pe Lăpuş, Bârsău şi Someş, trăiesc din cele mai vechi timpuri românii, urmaşi ai dacilor liberi, care au făurit una din cele mai valoroase arte tradiţionale din Europa. Cântecul, dansul, portul popular, obiectele de decor casnic (cergi, ţoluri, ştergări, perini), obiceiuri de peste an şi din viaţa omului, ritualurile de la naştere, botez, nuntă şi înmormântare, clăcile şi şezătorile, fantasticul moment al Crăciunului şi al sărbătorilor de iarnă, acele minunate colinde, mulţămite, şi cete de colindători care preamăresc Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, şi trecerea în noul an, toate acestea sunt un tezaur al nostru, al moroşenilor.

Alături de limba română, ele constituie actul de identitate al naţiei române. Până mai avem aceste inestimabile comori, până mai vorbim acea limbă dulce şi armonioasă, care este româna, reprezentăm una din cele mai valoroase entităţi naţionale de pe glob. Nichita Stănescu spunea… Limba română este patria mea.

În timp, aceste valori au trezit interesul multor cercetători – lingvişti, muzicologi, etnografi, care au studiat aici, în Maramureş, acest fenomen (arta tradiţională din Maramureş).

Au venit şi au stat aici, pe meleagurile noastre, şi au imortalizat în articole, lucrări mai ample, filme, fotografii, scrieri de partituri cei mai renumiţi folclorişti din ţară, iar în ultimul timp Maramureşul reprezintă sursa de inspiraţie şi linişte sufletească pentru japonezi, englezi, irlandezi… Dar cum să nu cauţi un asemenea colţ de rai, unde se află cu siguranţă cel mai interesant cimitir din lume, Cimitirul Vesel din Săpânţa şi minunata şi superba construcţie din lemn, loc de rugă şi linişte, Mănăstirea Bârsana.

Toate aceste valori trebuiau şi trebuie culese, conservate şi transpuse scenic, prezentate în lume pentru a ne face cunoscuţi în plan mondial, atât prin creaţia cultă de inspiraţie folclorică, cât şi prin păstrarea autenticităţii etnofolclorului. În felul acesta au apărut instituţii de profil, unele de amatori, dar în mod deosebit profesioniste, care au posibilitatea şi capacitatea de a observa, aprecia şi transpune scenic aceste valori. Citește restul acestei intrări »


Lansare de carte: „SÎNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU”. ANDREI DRAGOŞ – 65 – Volum omagial

28/11/2012

Afis_LansareAndreiDragos 65

„SÎNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU”. ANDREI DRAGOŞ – 65 – Volum omagial editat de redacţia revistei „Bibliotheca septentrionalis” a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, în cadrul programului cultural „Maramureşul perpetuu”, seria „Personalităţi maramureşene – Aniversări”, coordonat de prof. dr. TEODOR ARDELEAN, directorul instituţiei Citește restul acestei intrări »