Omul, dascălul, sculptorul şi scriitorul Viorel Pop – Popas la Borna 84!

07/05/2021

de Gelu DRAGOŞ

Viorel Pop
n. 4 mai 1937

Miercuri, 5 mai, ora 11,30 la Biserica Ortodoxă Fărcaşa, respectându-se toate măsurile date de blestemata pandemie, a avut loc aniversarea profesorului, sculptorului şi scriitorului Viorel Pop la împlinirea vârstei de 84 de ani, printr-o manifestare cultural-religioasă de ţinută.

Cine este de fapt profesorul Viorel Pop? S-a născut la 4 mai 1937 în satul Nima, judeţul Someş, actualmente Cluj, Citește restul acestei intrări »


Artistul Băimărean al Anului 2021 este sculptorul Marcel STANCIU

07/05/2021

În cadrul manifestărilor organizate miercuri, 5 mai 2021, sub egida Ziua Artistului Plastic Băimărean, ediția din acest an celebrând jubileul de 125 ani de la întemeierea Școlii de pictură de la Baia Mare, organizată de Filiala Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici din România și Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», sculptorul MARCEL STANCIU a fost desemnat ARTISTUL BĂIMĂREAN AL ANULUI 2021.

Marcel Stanciu s-a născut la 8 noiembrie 1964, în satul Dealu Mare (com. Coroieni). A absolvit Liceul de Artă din Baia Mare, urmând apoi diverse studii academice, iar în prezent este profesor la Palatul Copiilor Baia Mare.

Studii academice:   Citește restul acestei intrări »


„Fain de văzut la Muzeu” – Povestea pecetarelor din Colecția preotului Mircea Antal

06/05/2021

„A scrie despre prescurnicere este o îndrăzneală dincolo de rugăciune și dincolo de dulcea muncă a pâinii, este un demers către lăuntricul credinței în dumnezeiasca trinitate.”(Preot Romul Pop, Glasul pecetarelor)

În urmă cu 21 de ani, în luna mai a anului 2000, patrimoniul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș s-a îmbogățit cu o impresionantă colecție de pecetare, pe care luna aceasta ne-am dorit să o aducem mai aproape de dumneavoastră, invitându-vă să descoperiți Povestea pecetarelor din colecția preotului Mircea Antal, colecție donată muzeului nostru chiar de către fiica preotului.

Pecetarele, denumite în funcție de zonă pristolnic, pristornic, prescurnicer sau prescurar sunt Citește restul acestei intrări »


INAUGURAREA FILIALEI „PINTEA VITEAZUL”

06/05/2021

BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „PETRE DULFU” are o nouă filială în Baia Mare: BIBLIOTECA „PINTEA VITEAZUL”

Consiliul Județean Maramureș și Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare a organizat în data de 6 mai 2021, ora 11 INAUGURAREA FILIALEI „PINTEA VITEAZUL” la sediul Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne, Filiala „Pintea Viteazu” Maramureș, de pe b-dul Republicii, nr. 62.

Această filială a bibliotecii va funcționa în regim de voluntariat, cărțile fiind repartizate prin comodat de Biblioteca Județeană „Pete Dulfu” Baia Mare, iar serviciile de bibliotecă Citește restul acestei intrări »


Învăţăminte de la Nicolae Iorga

06/05/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Nicolae Iorga
(6 mai 1871 – 27 noiembrie 1940)

Ştim cu toţii că cel mai prolific autor român a fost Nicolae Iorga. Despre viaţa şi activitatea acestui veritabil titan al culturii române ştie tot românul câte ceva.

Istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, profesor universitar, academician, Nicolae Iorga a publicat 1.323 cărţi, 26.156 studii şi peste 25.000 articole de presă. Cifrele sunt cu atât mai impresionante cu cât, dacă s-ar face un calcul, ar reieşi că Iorga n-a avut timp de odihnă mai mult de 3 ore pe zi.

Aşadar, prima lecţie pe care o putem lua de la marele cărturar este cea a acribiei. Stăruinţa pe texte, dovezi, argumente, documente este cheia de lucru a tuturor cercetărilor.

Ar urma apoi lecţia atenţiei ştiinţifice distributive. Citește restul acestei intrări »


„Sfintele Paști înseamnă multă lumină, cea mai puternică lumină pe care o putem trăi noi, muritorii”

02/05/2021

de acad. Ioan-Aurel POP

„La Paști”

Titlul de mai sus este preluat dintr-o poezie de George Coșbuc. Scrisă cu circa 125 de ani în urmă, unora li se va părea ciudată chiar și prin titlu, ca să nu mai vorbesc de numele volumului, apărut în 1896, din care compoziția face parte: „Fire de tort”. Mai întâi, odată cu pierderea simțului limbii române, unii se întreabă dacă nu ar fi fost corect „De Paște” în loc de „La Paști”. Ar fi fost corect poate, numai că în graiul ardelenesc sărbătoarea Învierii Domnului se cheamă „Paști” și nu „Paște”. Azi ni se spune că sunt corecte ambele forme, iar în limbile romanice avem corespondente pentru amândouă. În franceză se zice Pacques (la plural, adică „Paști”), iar în italiană se zice Pasqua (la singular, adică „Paște”). În românește, totuși, Citește restul acestei intrări »


HRISTOS A ÎNVIAT!

01/05/2021

Citește restul acestei intrări »


OUĂLE DE PAȘTI

30/04/2021

Unde și când a apărut această tradiție

Specialiștii consideră că obiceiul vopsirii ouălor a apărut și s-a manifestat, cu precădere, în zona dintre Munții Balcani și până la ramificațiile nordice ale Munților Carpați, pe cursul inferior și mijlociu al Dunării, fiind ulterior împrumutat în regiunile din jurul acestui areal.

În spațiul locuit de români, prima mențiune documentară despre asocierea sărbătorii pascale cu ouăle roșii apare în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXI (2021), nr. 443 (1 – 15 Aprilie)

29/04/2021

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Biserica MalovatDragii mei enoriași!

Credința noastră. Auzim pe mulți vorbind de credința lor. De fapt, ei se referă la încrederea pe care o au în diferite obiecte, bunuri, abilități, poziții sociale etc. Unii cred în mașinile lor, în vilele lor, în banii lor, în afacerile lor, în puterea lor, în relațiile pe care le au, în inteligența lor, în viitorul lor, în ideologia lor. Unii sunt încredințați că vor schimba lumea cu invențiile lor, cu știința lor; alții sunt convinși că vor ajunge mari bogătași, ori se vor cățăra în vârful piramidei sociale prin înțelepciunea lor sau prin abilitățile lor de a frauda, de a înșela, de a „dribla” societatea. Pentru împlinirea idealurilor, în urma unor astfel de oameni au rămas uneori munți de cadavre, au curs râuri de sânge și de lacrimi. Nu este o noutate. Așa a fost întotdeauna și pretutindeni. Istoria a consemnat multe fapte de acest gen, a păstrat amintirea multor personaje pozitive sau negative. Timpul și viața a dovedit cu prisosință că astfel de credințe, de încrederi, de idealuri au fost adevărate aberații, iluzii, derapări ideologice și sociale, atâta vreme cât din ecuația lor a lipsit Dumnezeu.

Noi, creștinii, avem o credință altfel. Citește restul acestei intrări »


Romancierul Victor TECAR, a trecut în eternitate!

28/04/2021

Victor Tecar
22 august 1941 – 27 aprilie 2021

Cu tristeţe şi adâncă durere anunţăm trecerea la cele veşnice, în 27 aprilie, a scriitorului Victor TECAR din Dealul Corbului, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Rugăm pe Părintele Ceresc să-l aşeze alături de cei buni şi drepţi, aşa cum a fost Domnia sa în viaţa aceasta, în cei aproape 80 de ani de viaţă literară intensă. Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Membrii Cenaclului Scriitorilor Maramureş, preşedinte Florica BUD

DATE BIOGRAFICE 

VICTOR TECAR: n. 22 august 1941, Salniţa, com Vima Mică, Maramureş. Prozator. Şcoala Tehnică ATM – București (1984).

Volume: Trilogia Lupii Chioarului, 2015,- roman (1.Visul ca pedeapsă, 2003; 2.Visul ca iertare, 2008; 3.Visul ca ispită, 2013)

Prezent în: O antologie a prozatorilor maramureşeni 2014; colaborări la Cenaclul de la Păltiniş, Nord Literar, Tribuna, Familia, Citadela, Arheus, Marmația Literară, Vatra Chioreană, Memoria Ethnologica Baia Mare.

***

„De la primele rânduri ale Visului ca ispită cititorul profesionist îşi dă seama că autorul se înscrie cu fermitate în linia marilor prozatori realişti ardeleni, de la Slavici, Pavel Dan, Liviu Rebreanu, trecând prin Titus Popovici, Augustin Buzura, Citește restul acestei intrări »