Lansarea volumelor VIII și IX ale lucrării „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

(27 iunie 2022, Sala de conferințe)

de dr. Ioan GOGOTA
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

Într-o atmosferă specifică unor evenimente de amploare, la care și-au dat concursul specialiști din domeniul mineritului, istorici, muzeografi, bibliotecari etc., prof. dr. Volker Wollmann[1], stabilit în Obrigheim – Germania, fost director al Muzeul „Transilvănean” din Gundelsheim-Germania (landul Baden-Württemberg), și-a lansat volumele VIII și IX ale lucrării „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, care, inițial a constituit obiectul unui proiect în trei volume în care urma să fie incluse o serie de imagini ale unor vestigii industriale uitate sau chiar demolate în urma unei modernizări fals înțelese.

La o astfel de manifestare cu iz academic au participat Ștefan Blașco, manager general la Electro Sistem Baia Mare, ing. geolog Alexandru (Șasa) Nicolici și ing. geolog Nicolae Bud, directorul editurii „Timpul” (tim) și al revistei „Semenicul” din Reșița – Gheorghe Jurma, prof. Lucia Pop, Muzeul de Istorie

1 iulie 1941 – s-a născut Ion Pop

ION POP (n. 1 iulie 1941, Mireșu Mare, jud. Maramureș) a fost profesor la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1964-2007). A condus, ca redactor-șef și director, revista studențească de cultură „Echinox” (1969-1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle Paris 3 (1973-1976), iar între anii 1990 și 1993 a activat ca director al Centrului Cultural Român din capitala Franței. La 26 noiembrie 2015, a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979, 1985, 2001, Premiul Academiei Române (1985), Premiul Național al Uniunii Scriitorilor din România (2012).

POEZIE: „Propuneri pentru o fântână” (1966),

Zilele revistei „Nord Literar”, 1 – 2 iulie 2022

Vineri, 1 iulie 2022, ora 11,00 la Consiliul Judeţean Maramureş, sala „Bogdan Vodă” are loc deschiderea oficială a lucrărilor şi prezentarea participanţilor de către prof. Săluc Horvat, manager „Nord Literar” a ediţiei din acest an al revistei de literatură patronate de CJMM.

Va urma, în prezentarea scriitoarei Irina Petraş de la Cluj Napoca a comunicării „Cartea – obiect de artă”, iar de la ora 12,00 acordarea Premiilor revistei „Nord Literar”. De la ora 13,00 prof. univ. dr. Mircea Popa va susţine comunicarea ştiinţifică numită „Avram Iancu – evocări”.

Vineri, 1 iulie 2022, ora 16.00 – Sala de conferințe:

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare în colaborare cu Revista de cultură „Nord Literar” organizează lansări de carte în cadrul ediției a XV-a a Zilelor Revistei „Nord Literar”.

Printre autorii care își vor lansa volumele se numără Ion Pop, Mircea Muthu, Alexandru Ruja ș.a. (Editura Școala Ardeleană, Editura Neuma)

Sâmbătă, 2 iulie 2022, participanţii

PRIMUL 28 IUNIE, FĂRĂ POETUL DUMITRU FÂNĂȚEANU

Dumitru Fânăţeanu
(n. 28 iunie 1944 – d. 20 noiembrie 2021)

Motto:

„Când vei spune despre mine,
Că sunt singur și departe,
Eu, voi locui-n vitrine
Și îți voi zâmbi din carte”.

(Dumitru Fânățeanu, poemul „Legământ”, din volumul „Singurătatea ecoului”, p. 65)

IN MEMORIAM – DUMITRU FÂNĂȚEANU (n. 28 iunie 1944 – d. noiembrie 2021)

„Diminețile se înalță
în jertfa
dăltuită-n destin –
măreția lumii
se pierde-n viclenii”,

(din poemul „După cum urmează”, p. 124, volumul „Singurătatea ecoului”).

DRUM LIN CĂTRE STELE ȘI ÎNGERI, poetului care a trudit pentru a-și aduna în volume de versuri, frământările sufletești, cu cele mai inspirate titluri. Când „Necuprinsele azururi”. Când „Veacuri pe cărări de pământ”. Când… de exemplu, când a fost timpul pentru „Singurătatea ecoului”? Se întâmpla, în anul 2016. Volumul a apărut la Editura Grinta, Cluj-Napoca, ISBN 978-973-126-611-4, 158 p., cu o prefață, semnată de Adrian Țion, numită „Un ecou șoptit” și cuprinde frânturi de suflet, puse în vers – un vers încărcat cu metaforă, figuri de stil, foarte folosite de către autorul, care și-a început Marea Călătorie spre Cer și Stele – Dumitru Fânățeanu…

Am avut plăcerea de-a vorbi cu soția acestuia, rămasă pentru a-l plânge și a-i duce visele mai departe. Cuprinsă de amar și supărare, cu lacrimi în ochi, mi-a povestit despre dorul de poet (soț, tată și bunic)… despre supărările și tristețile ce-i cuprind sufletul, despre visele în care apare pentru a-i spune să fie puternică, să fie tare în fire… și câte și mai câte.

Născut, imediat după sărbătoarea Sânzienelor și în ajunul sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, poetul și-a construit propriul Univers poetic

30 iunie – Ziua Internațională a Asteroidului

de Raluca DONCIU

Asteroizii plutesc prin univers de zeci de milioane de ani, din câte știm noi. Pot fi mici, cu un diametru de 10 metri, sau pot avea și diametre mai mari de 500 de metri. Dacă i-am aduna laolaltă, masa totală a asteroizilor din sistemul nostru solar ar fi mai mică decât cea a lunii.

Oamenii de știință bănuiesc că acum aproximativ 65 milioane de ani un asteroid enorm a căzut pe pământ în zona în care acum e statul mexican Yucatan. Acel eveniment a fost numit impactul Chicxulub și mulți cercetători cred că așa au dispărut dinozaurii. Asteroidul a lăsat în urmă un crater cu un diametru de 180 km și o adâncime de 20 km! Energia cinetică a impactului

Daruri de suflet, din îndepărtatul Montreal!

Am primit în dar, îmbogățind de astăzi colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, cele mai recente apariții editoriale ale distinsei noastre colaboratoare, doamna Mihaela CD, redactor fondator al revistei Poezii pentru sufletul meu, Montreal – Canada.

Mulțumim, doamnei Mihaela CD!

************************

PRIN OCHII MEI

„Prin ochii mei”, de Mihaela CD, este o carte de proză, eseuri, articole și cronici literare. A apărut la Editura Globart Universum, Senior editor Johnny Ciatlos-Deak.

Nume cu rezonanță literară și-au adus aportul la această carte: prof Aurelia Rînjea a scris prefața „Ne-am născut să fim liberi”, doamna profesor Violeta Bobocea a scris postfața „Creatorul de frumos”, domnul Gelu Dragoș, ziarist, a scris

MONUMENTELE MIHAI EMINESCU

de Gelu DRAGOŞ,
U.Z.P.R.

Marți, 28 iunie, maratonul literar, cum am îndrăznit să-l numesc, s-a încheiat cu prezentarea cărţii-album „Monumentele Mihai Eminescu”, autori Gheorghe Jurma şi Erwin Josef Ţigla din Reşiţa, un album de colecţie editat de „Banatul Montan” Reşiţa şi finanţat de către Forumul Democrat al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa. 

Maraton literar la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

de Gelu DRAGOȘ,
U.Z.P.R.

Luni, 27 iunie 2022, ora 13:00, la Sala de conferințe a Bibliotecii Județene, în prezența unor specialiști din domeniu, au primit „botezul” public volumele VIII și IX ale lucrării „Patrimoniu preindustrial şi industrial în România”, de dr. Volker Wollmann. 

27 iunie 1936 – s-a născut Sergiu Pavel Dan

Sergiu Pavel Dan
(n. 27 iunie 1936, Blaj – d. 10 oct. 2021, Cluj-Napoca)

Sergiu Pavel Dan s-a născut în Blaj, la 27 iunie 1936. Urmează liceul și Literele la Cluj unde, după câțiva ani ca profesor secundar, își începe cariera universitară în martie 1964. Lucrările sale atestă o statornică înclinație spre sinteză, trăsătură constatabilă de la „Proza fantastică românească” (1975), teza sa de doctorat, premiată de Academia română, până la ultimele-i realizări editoriale.

Dintre numeroasele referințe critice în ceea ce-l privește, notabilă e bunăoară aprecierea profesorului Louis Vax din Lyon care, în „Les chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique” (1979), socotește sistemul românului Sergiu Pavel Dan drept „clasifica-rea cea mai meticuloasă pe plan mondial a motivelor literaturii fantastice”, precum și opinia ilustrului eseist N. Steinhardt, care, în „Escale în timp și spațiu” (1987), consideră „Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică” o anamneză ce „se înscrie fără ostentație, dar cu cinste pe o listă glorioasă unde figurează Montesquieu, Gibbon, Mommsen, Toynbee”.

De același autor: „Proza fantastică românească”,

Poetul Nelu Danci, la borna 70 ani!

de Gelu DRAGOȘ,
U.Z.P.R.

Nelu Danci

Multă lume m-a întrebat de ce poetul popular Nelu Danci din Plopiș își serbează ziua de naștere în avans, ziua lui fiind pe 21 iulie, iar răspunsul este destul de simplu: dorea (și dorința i s-a împlinit) ca la această importantă zi, când schimbă prefixul la 7 să îi fie alături ÎNTREAGA familie, fiica cea mică Ionela și drăgălașul de nepoțel plecând în străinătate săptămâna viitoare! Lămurind și acestea să spunem că alături i-a fost (ca de fiecare dată) soția Rodica, cele două fiice Ionela și Magdalena, nepoțeii Bogdan Cosmin și Gabriel, ginerii, cuscri din Valea Chioarului, surorile, verișori din Rușor, vecinii și confrații între ale scrisului: Vasile Bele din Chiuzbaia, Grigoraș Ciocan din Sălnița, Pintea Augustin Ștefan din Măgureni și subsemnatul.

Momentul emoționant a fost atunci când sărbătoritul Nelu Danci a fost felicitat de către ASCIOR România și i-a fost înmânat