Daruri din suflet!

29/01/2022

Prin poeziile mele, în sufletul cititorilor
(Timur ChișMembru Asociația Poeților Mondiali)

Am primit în dar trei volume de poezii ale scriitorului Timur Vasile Chiș, ce completează colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare: Viața la 55 de ani (2020); Drum în penumbră (2021); De vorbă cu Ariel (2021), apărute la Editura Liric Graph.

Mulțumim maramureșeanului, dr. habil. ing. Timur Vasile Chiș, pentru această donație de carte sosită la Redacția e-Bibliotheca Septentrionalis.

Volumele pot fi consultate la Sala de lectură carte curentă, conform programului bibliotecii: Luni – Vineri: 08:00 – 20:00; Sâmbătă: 09:00 – 14:00.

Mulțumiri, respect și prețuire!

Redacția

*****

TIMUR-VASILE CHIȘ

Sunt un maramureșean umblat prin lume, cum ar spune bunicul meu. Și mai sunt un inginer petrolist, care a lucrat peste 30 de ani în această industrie, un profesor care transmite studenților săi câteva crâmpeie de inginerie petrochimică și un îndrăgostit de poezie și proză.”

Născut în 25 octombrie 1964 în localitatea Săliștea de Sus, județul Maramureș, este fiul lui Simion Chiș și al Iliscăi Iuga, părinții fiind descendenți din vechi familii nobiliare din Săliștea de Sus (Familia Iuga și Familia Blojenilor).

Tatăl, Chiș Simion, a fost timp de 27 de ani, Directorul Adjunct al Școlii Generale din Săliștea de Sus și apoi învățător la aceiași școală.

A absolvit Școala Generală în Săliștea de Sus. Citește restul acestei intrări »


Viața lor a atârnat de un fir de ață…

27/01/2022

Un tiv descusut, un material ars cu fierul de călcat, orice greșeală le putea aduce moartea celor 25 de croitorese din atelierul de modă înființat în interiorul lagărului Auschwitz-Birkenau. Însă fiecare rochie reușită însemna o nouă șansă la viață și o nouă șansă de a-și croi drumul spre libertate. Cuvintele, cusăturile și poveștile lor nu trebuie uitate.

O cronică plină de emoție a destinelor femeilor care și-au croit drumul spre supraviețuire în timpul Holocaustului, creând ținute sclipitoare într-un atelier de modă inedit înființat chiar în inima întunecată a unuia dintre cele mai temute lagăre ale morții.

În timpul Holocaustului, 25 de tinere închise în temutul lagăr de concentrare Auschwitz-Birkenau – majoritatea femei și fete de origine evreiască – au fost selectate pentru a croi, într-un salon de modă special, haine extravagante pentru femeile din elita nazistă. Toate sperau că această muncă le va ține departe de camerele de gazare.

Atelierul de creație – care purta numele de Atelierul de Citește restul acestei intrări »


A apărut „CALENDARUL ROMÂNESC 2022”

27/01/2022

Dragi cititori,

zilele de final de an 2021, conform unei vechi tradiţii publicistice din redacţia „Foii româneşti”, aduce după sine şi apariţia almanahului revistei noastre. Ediţia 2022 a ieşit de sub tipar zilele acestea, având pe copertă o fotografie cu dansatori din Micherechi, prin anii 1980. Actualitatea acestei fotografii o dă faptul că, în 2022, se vor împlini exact 100 de ani de la naşterea celui mai cunoscut dansator popular din Micherechi, Gheorghe Nistor, care a transmis pasiunea faţă de dansurile micherecheneşti la mii de tineri români şi maghiari, deopotrivă.

„Calendarul românesc 2022” cuprinde cele mai importante evenimente ale anului pe care îl lăsăm în urmă, o retrospectivă a celor mai însemnate întâmplări din viaţa comunităţii noastre din anul 2021. Am acordat şi acum un spaţiu generos paginilor dedicate şcolarilor şi tinerilor noştri, Citește restul acestei intrări »


Dezvelirea bustului maestrului DUMITRU FĂRCAȘ

26/01/2022

Duminică, 23 ianuarie 2022, ora 13, pe platoul din fața Primăriei Groși, a avut loc dezvelirea bustului maestrului Dumitru Fărcaș.

Evenimentul a fost organizat în preajma Zilei Unirii Principatelor Române, de Primăria comunei Groși în parteneriat cu Fundația „Dumitru Fărcaș” și a debutat cu intonarea Imnului de Stat și dezvelirea bustului de către primarul Florin Boltea și Dorel Rohian, prieten al artistului. A urmat slujba de sfințire a bustului oficiată de PS Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, cu un sobor de preoți.

Șirul alocuțiunilor a fost deschis de fiica maestrului, Andreea Fărcaș. Marele actor Dorel Vișan a introdus publicul prezent în atmosfera Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXIII (2022), nr. 461 (1 – 15 Ianuarie)

26/01/2022

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

La cumpănă de ani 2021/2022, rog pe Bunul Dumnezeu să reverse asupra Dumneavoastră și celor dragi ai Dumneavoastră sănătate, bucurii, împliniri în toate cele bune, puterea de a nu vă pierde speranța și credința, pace, liniște sufletească, bună înțelegere și trăire creștinească! La mulți și fericiți ani!

*

Rugă de-nceput. Acum, la început de an, se cuvine să rostim fiecare în parte și toți laolaltă o rugăciune către Dumnezeu, lăudându-L, mulțumindu-I și rugându-L să fie cu noi și în noi în toate zilele vieții noastre. Redăm o astfel de rugăciune din tezaurul liturgic al Bisericii noastre Ortodoxe:

Doamne Dumnezeul nostru, Preasfântă Treime, ne plecăm, iată, genunchii trupului și sufletului nostru, Ție, Preabunule și fără de păcat, Ție adevăratului Dumnezeu, Care ai făcut cerul și pământul, marea și izvoarele, toate cele văzute și nevăzute, Ție, Dumnezeule în trei fețe, Te proslăvim, ne închinăm și Te rugăm să cauți cu milostivire spre smerita noastră rugăciune și să primești mulțumirile, laudele și cererile noastre.   Citește restul acestei intrări »


„Fotografia – document etnografic”

17/01/2022

Pentru a onora Ziua Culturii Naționale, Centrele Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Satu Mare și Cluj și-au dat mâna într-o primă colaborare interjudețeană menită să promoveze frumusețea satului românesc și a tradițiilor sale. Astfel, Concursul național „Fotografia-document etnografic” (F-DE), proiect clujean de amploare, va fi prezentat în Satu Mare la invitația centrului cultural din localitate, în perioada 17-31 ianuarie 2022. Expoziția va fi găzduită la Galeria de Artă a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (strada Mihai Viteazu, nr.32), deschiderea având loc luni, 17 ianuarie 2022, ora 14.00, în prezența reprezentanților celor două instituții.

Peste 60 de fotografii etnografice selectate pentru ediția a XVIII-a a Concursului F-DE, alături de cele 11 imagini laureate ale ediției, vor purta publicul sătmărean prin satele noastre aflate la început de mileniu. Unele din aceste comunități își păstrează tradițiile și un mod de viață specific, din inerție, altele prin eforturi, conștiente de moștenirea pe care nu trebuie să o lăsăm să piară.

Artiștii fotografi, care compun tabloul ediției 2021, provin din România, Polonia și Serbia: Citește restul acestei intrări »


Pianistul maramureșean, CADMIEL BOȚAC, la ceas aniversar

16/01/2022

La 25 de ani, Cadmiel Boțac este una din marile speranțe ale pianului. 

S-a născut la 16 ianuarie 1997, în Sighetu Marmației.

Cadmiel este un nume special, din Biblie, iar personajul a fost un muzician în templul lui David. Numele Cadmiel are mai multe semnificații, dar cea mai importantă e: „Cadmiel – Slujitorul lui Dumnezeu”, „Cadmiel – Răsăritul lui Dumnezeu” (Moldoveanu, Nicolae, Dicţionar biblic de nume proprii şi cuvinte rare, Bucureşti: Editura Casei Şcoalelor, 1995, p. 81). Cu siguranță, Cadmiel a fost un om dedicat lui Dumnezeu, dat fiind faptul că personajul era nelipsit de la templu, preocupat cu partea muzicală din cadrul slujbelor religioase. Semnificația numelui m-a făcut să conștientizez faptul că muzica e un dar de la Dumnezeu. Eu așa l-am descoperit pe Dumnezeu, prin muzică.

Este sunt singurul muzician din familie, însă în copilărie a avut alături oamenii potriviți, care l-au îndrumat în mod corespunzător: părinții și profesorii de la școala de muzică din Sighet. A început studiul pianului în orașul natal – Sighetu Marmaţiei – la vârsta de 4 ani, Citește restul acestei intrări »


„Despre Mihai Eminescu în ziarul băimărean Gutinul” (2022)

15/01/2022

Filmul „Despre Mihai Eminescu în ziarul băimărean Gutinul” este o producție a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare realizat  cu ocazia Zilei Culturii Naționale, 15.01.2022.

În urmă cu aproape 133 de ani, mai precis la 17 martie 1889, ieșea de sub tipar, la Baia Mare, numărul de probă al  primului ziar în limba română de pe aceste meleaguri, Gutinul, având ca editor pe Mihail Molnar și ca redactor pe Gavril Szabo. Numărul apare cu data de 3 aprilie, în patru pagini și va continua de patru ori pe lună, miercurea, până în 26 martie 1890. Când debuta publicația mult așteptată de românii din acest colț de țară, la Bucureşti se consuma ultimul act al vieţii celui considerat, încă de pe atunci, cel mai mare poet al românilor.

Apariţie fericită – chiar dacă având o existenţă cvasimeteorică în peisajul revuistic de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu consecinţe benefice pentru viaţa culturală maramureşeană, implicit pentru cea naţională – Gutinul nu a ignorat „fenomenul Eminescu”, menţinând în conştiinţa celor de aici – prin informaţii, ce-i drept, lapidare – interesul pentru destinul postum al Luceafărului poeziei româneşti.  Citește restul acestei intrări »


Poetul nepereche Mihai Eminescu omagiat la Hideaga

14/01/2022

Sâmbătă, 15 ianuarie, de la orele 11,oo va avea loc a doua întâlnire a membrilor Cenaclului cultural din localitate, sub conducerea poetului Nicolae Scheianu, unde participanţii vor recita poezii în cinstea  Poetului Naţional Mihai Eminescu.

Din informaţiile primite de la mentorul şi fondatorul cenaclului – dirijor, compozitor, profesor Ioan Săcălean -, am aflat că va citi din creaţia proprie poetul Ioan Dragoş din Lucăceşti.

Va fi şi un moment special dedicat Poetului Nepereche de către actorul Claudiu Pintican (recital poetic Mihai Eminescu) şi moment muzical asigurat de către cunoscutul compozitor şi regizor muzical Călin Ionce. Citește restul acestei intrări »


In memoriam Victoria Berbecar, o artistă a neuitării

13/01/2022

Victoria Berbecar
(4 februarie 1944 – 12 ianuarie 2022)

Promotor al artei țesutului, a Maramureșului și a țării, preoteasa VICTORIA BERBECAR, din Botiza, a trecut în eternitate. În golul lăsat de plecarea la cer a domniei sale, rămâne un artist popular autentic, un nume ce nu va fi uitat nicicând. Sunt oameni pe care este de ajuns să-i întâlnești de două-trei ori în viață pentru a ști că sunt atinși de lumina divină, la rândul lor atingând, ocupând în sufletul celui cu care se întâlnesc, un loc luminos ce va rămâne peste timp doar al lor.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

*****

Nu cunosc pe faţa Pământului Românesc o mai frumoasă pereche de intelectuali implicaţi vocaţional atât de profund, de constant, de distribuit. Dacă Octavian Goga a zis despre George Pop de Băseşti că aici la cripta Marelui Bărbat trebuie să vină toţi românii să înveţe Istoria, atunci zic şi eu, peste vremuri şi peste proporţii spaţiale că aici, la Botiza, ar trebui să vină în pelerinaj toate familiile de preoţi români, să vadă un Exerciţiu de Mucenicire Cultural – Misionară la Familia Victoria şi Isidor Berbecar. Atunci când stelele şi-au terminat lucrarea „începătoare” aşezând relaţie între Sfântul Isidor din Calendar, ziua de naştere a preotesei, ziua venirii în Botiza şi alte zile importante, trebuie să luăm seamă şi noi contemporanii spre a ne modela ce se mai poate prin vieţile noastre.

Dr. Teodor Ardelean,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani, p. 8.

*****

Prin ceea ce a realizat, într-un timp ce a adunat peste patru decenii de artă şi tradiţie, dânsa a demonstrat că omul se alătură lucrării lui Dumnezeu, preluând tradiţia străbună, ca apoi să-şi aducă aportul la conservarea, dezvoltarea şi sporirea ei. Dacă doamna Victoria Berbecar a descoperit tradiţia meşteşugarilor artizani la Botiza, meritul ei este faptul că a devenit una dintre cele mai desăvârşite ţesătoare maramureşene, reuşind să ducă tehnica străveche peste tot în lume, dar şi s-o păstreze transmiţând-o nealterată tinerei generaţii.

Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani
, p. 6.

***** 

Citește restul acestei intrări »