PROGRAMATORUL ŞI PROIECTUL SĂU

20/02/2015

Octavian_Lupu_imagede Octavian LUPU

În faţa calculatorului el stătea pe măsură ce examina codul sursă al unui program. În singurătatea nopţii privirea sa căuta secvenţe de instrucţiuni pe care să le modifice pe măsură ce îşi adapta poziţia pe scaunul inconfortabil pe care stătea. Gâtul îi înţepenise din cauza poziţiei imobile în care rămăsese preţ de mai multe ore. Se ridică de la birou şi începu să se plimbe prin cameră în lung şi în lat. Remarcă grăbit cadrul ferestrei pe care se profila întinderea necuprinsă a marelui oraş mărginită în partea superioară de imensitatea cerului. „Ce peisaj superb!” gândi involuntar, de îndată ce remarcă traseele luminoase ale străzilor ce brăzdau suprafaţa densă a cartierelor de locuinţe.

Fiecare stâlp de iluminat îşi trimitea razele strălucitoare pornite din becuri puternice cu halogen portocaliu. Imaginea însumată a tuturor acestor stele artificiale constituia o replică în oglindă a bolţii cereşti, un fel de răsfrângere pe pământ a luminilor tainice din univers. „Ce mult îmi place să văd panorama oraşului!” continuă să îşi spună în gând, în timp ce paşii îl purtau fără astâmpăr prin cameră. Alte mici puncte incandescente se mişcau grăbit pe fundalul întunecat al nopţii de-a lungul arterelor rutiere. „Cu siguranţă, traficul la ora aceasta continuă într-un ritm similar celui din timpul zilei”, îşi spuse mai departe, oprindu-se ca să numere la întâmplare maşinile ce treceau prin faţa clădirii.

Proiectul la care lucra reprezenta o provocare serioasă pentru orice programator experimentat. Cerinţele sale complexe aveau aspecte aparent contradictorii, ce necesitau abordări inedite. Tehnicile de lucru obişnuite nu dăduseră niciun rezultat. Prin urmare, creativitatea trebuia să găsească o cale acolo unde rutina se poticnise în faţa unui imens necunoscut. Dar explorarea unui astfel de teritoriu presupunea o îndemânare neobişnuită, imposibil de dobândit doar prin experienţa zilnică.

Progamatorul_si_Proiectul_Sau

Citește restul acestei intrări »


Bibliografie legendară

24/01/2015

de Angela-Monica JUCAN

Când am ajuns să lucrez ca bibliograf, internetul publicistic ştiinţific şi literar era în plin avânt. Era şi bine instalat mitul calculatorului care poate foarte multe, va putea orice şi nu are limite de stocare sau AMJ_foto_Delia_Floreadifuzare. Am crezut că o bibliografie serioasă nu mai poate conţine doar titluri apărute pe suport tradiţional, privându-i, pe cei care ar urma să o consulte, de o parte considerabilă a informaţiei: cea publicată online. Drept care, am pornit să includ în bibliografii şi titluri care au ca „loc” de publicare… un link. Nu aveam, totuşi, încă de atunci certitudinea utilităţii indiscutabile a acestui gest, bibliografiile mele fiind destinate tiparului; or, linkurile la articole fiind de obicei lungi şi foarte lungi, mi se părea cam utopic să existe mulţi dispuşi să reproducă semn cu semn în internet kilometricele linkuri care, pe deasupra, în caz de imprimare tipografică neclară, ar fi devenit absolut inutilizabile. Pe de altă parte, îmi ziceam că, dacă cineva e cu adevărat interesat de respectivul titlu, îşi va asuma efortul de a-l copia cu răbdare; cât despre pericolul condiţiilor grafice precare, probabilitatea de a se întâmpla e destul de mică şi relativ controlabilă. Etichetând alarma ca fiind similară poveştii drobului de sare, între „a fi sau a nu fi” link, l-am ales pe a fi (decât să lipsească, mai bine să prisosească – nu?).

Am constatat însă curând că, ba da, internetul are foarte multe limite (başca incompetenţa mult prea multor „publicişti” – tot o limită –, lucru pe care nu îl detaliez aici, deşi are de-a face cu seriozitatea informaţiei cuprinse în listele bibliografice oferite publicului). La puţini ani de la înfiinţare, există deja reviste electronice desfiinţate. Unele din acestea au fost puse în legătură cu altă revistă, încă activă, dar numai pentru promovarea acesteia din urmă, fiindcă nu au fost transferate în ea articolele din cea dizolvată – deci, ajuns, mai corect, dus acolo, nu găseşti ce căutai. Dar şi asta este o situaţie temporară, pentru că şi urmaşa poate ieşi din uz (cum s-a şi întâmplat). În cazul altor reviste la care s-a renunţat, ţi se deschide o pagină pe care e afişat anunţul: This domain is blocked. Sau „măcar” Server not found sau varianta Not found, cu „încurajarea” (pe degeaba) Try Again. Ba, uneori, îţi apare pur şi simplu, o pagină albă. Pa. Sau nu tot site-ul, ci doar unele articole (cenzurate la un moment dat sau atinse de un virus) sînt gripate. Citește restul acestei intrări »


Mesagerii naturii pe tărâmul iluziei

07/01/2015

Octavian_Lupu_imagede Octavian LUPU

Frunzele copacului ornamental se etalau sub forma unor evantaie cu petale verzi întinse, asemenea degetelor unor mâini, către toate direcţiile. Din trunchiul său noduros se desprindeau nenumăraţi ciorchini de ramuri şi frunze, conferind imaginea unui cilindru neuniform amplasat vertical într-un ghiveci de culoare cărămizie, acesta fiind peticul de pământ pe care se susţinea şi din care îşi extrăgea preţioasa sevă. Îl priveam cu atenţie, dar imediat am remarcat că şi el se uita la mine. Ceva din orientarea sa, aplecată spre mine, şi din bogăţia frunzişului ce se îndrepta preponderent în direcţia mea mă determina să cred că de multă vreme el mă contempla în tot ce făceam la pupitrul din stânga sa. Citește restul acestei intrări »


GOOGLE ŞI BIBLIOTECARUL

28/07/2014

biblioteca Rohia_foto_Livia Grigorde Marcel ŢURA

În prezent, motorul de căutare Google este cea mai accesată pagină web din lume, cu peste 2,5 miliarde de vizite într-o singură zi. Neil Gaiman, un cunoscut scriitor britanic, spunea: „Google vă poate oferi 100.000 de răspunsuri, la o singură întrebare, bibliotecarul vi-l poate da pe cel corect.” Având în vedere popularitatea de care se bucură la ora actuală Google, ne punem întrebarea: Câtă încredere putem avea în rezultatele afişate în urma unei căutări? Aici poate interveni rolul bibliotecarului, care este în măsură să filtreze rezultatele şi să ofere răspunsul potrivit la întrebările utilizatorilor bibliotecii. Majoritatea celor care caută o informaţie în mediul online nu pun la îndoială veridicitatea rezultatelor găsite, considerându-le corecte. Sunt frecvente situaţiile când, în urma unei interogări, pe primele poziţii se afişează site-uri care denaturează realitatea sau oferă un punct de vedere personal al autorului cu privire la subiectul căutat, acest aspect putându-se datora unei campanii de promovare plătite a paginii web respective, dar şi algoritmilor utilizaţi de către motorul de căutare, procesul realizându-se în mod automat, după o multitudine de criterii, care nu funcţionează întotdeauna corect.

Directorul site-ului Ask.com, Gary Price a evidenţiat faptul că „indiferent cât de inteligente au devenit motoarele de căutare, niciodată nu vor înlocui bibliotecarii”.

Bibliotecarul reprezintă factorul uman care poate face legătura între baza de date uriaşă pe care o pune la dispoziţie Google şi utilizatorul final, asigurând în acest fel filtrarea miilor de rezultate returnate în urma unei interogări. Citește restul acestei intrări »


REALITATEA AUGMENTATĂ ŞI BIBLIOTECILE PUBLICE

23/07/2014

de Marcel ŢURA

foto-1 (M. Tura)Imaginaţi-vă că sunteţi într-o bibliotecă şi vă plimbaţi printre rafturile cu cărţi. Nu vă amintiţi autorul, dar credeţi că ştiţi o parte din titlul cărţii de care aveţi nevoie, bibliotecarul nu este prin preajmă să vă ajute, întindeţi mâna spre una din cărţi şi vreţi să faceţi un clic pentru a obţine mai multe detalii, dar vă daţi seama că sunteţi în lumea reală şi clickurile nu funcţionează, deocamdată. Însă acest tip de interacţiune între lumea reală şi spaţiul virtual nu este departe. De fapt se preconizează că următorul pas pe care îl va face omenirea după internet va fi realitatea augmentată, adică realitatea îmbogăţită cu informaţii de tip grafic, video şi sonore, generate cu ajutorul calculatorului.

Probabil în aceste clipe vă gândiţi că articolul pe care-l citiţi are accente SF, însă această tehnologie există şi este utilizată în viaţa de zi cu zi. Un exemplu îl reprezintă transmisiile televizate ale meciurilor de fotbal, în care, peste imaginile reale ale terenului de joc sunt trasate, virtual, distanţe, viteze şi alte informaţii suplimentare. Toate aceste detalii nu există, fiind suprapuse peste imagini cu ajutorul unui soft specializat, rulat pe un calculator. Citește restul acestei intrări »


Anul 2012 pentru e-Bibliotheca septentrionalis

17/01/2013

Blogul e-Bibliotheca septentrionalis în cifre.

Vă prezentăm un rezumat:

4329 filme au fost prezentate la Festivalul de Film de la Cannes 2012. Acest blog a avut 29000 vizualizări în 2012. Dacă fiecare vizualizare ar fi considerată un film, acest blog ar fi însemnat cât 7 festivaluri de film.

Vă mulţumim că aţi fost alături de noi şi în anul 2012. Dumneavoastră, cititorilor şi colaboratorilor deopotrivă, vă datorăm popularitatea noastră.

Clic aici pentru a vedea tot raportul.


CREATIVITATEA UMANĂ DOMINATĂ DE INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ

27/03/2012

de Octavian LUPU

Octavian LUPU - CREATIVITATEA UMANA DOMINATA DE INTELIGENTA ARTIFICIALANu este vorba despre serialul de televiziune „Battlestar Galactica”, în care oamenii se luptă cu roboţii pentru supremaţie, sau despre vreun roman aparţinând genului ştiinţifico-fantastic, în care computerele ajung să dicteze asupra umanităţii într-o manieră despotică şi lipsită de milă. Dacă aşa ar sta lucrurile, atunci „inamicul” ar fi bine precizat, iar forţele ar fi desfăşurate în derularea conflictului ireconciliabil dintre maşini şi creatorii lor.

Până la atingerea acestui nivel „cosmic”, inteligenţa artificială mai are multe etape de parcurs, în prezent ea prezentându-se docil înaintea noastră prin terminale prietenoase de calculator şi servere având un conţinut atractiv, adaptat diversităţii impresionante de gusturi sau preferinţe. De fapt, putem spune că trăim doar o etapă incipientă a dependenţei de „laptop” sau de telefonul mobil, devenit în ultimii ani tot un fel de calculator la purtător. Citește restul acestei intrări »


Războiul bazat pe reţea

04/10/2011

de Teodor Ciobanu

Teodor Ciobanu

Astfel, în mai puţin de o generaţie, introducerea calculatorului în fiecare dimensiune a societăţii, a schimbat semnificativ modul în care oamenii şi organizaţiile obţin sau diseminează informaţii, ori desfăşoară afaceri, permiţând un control operaţional sporit şi un acces rapid la informaţii. Alături de multe beneficii însă calculatoarele şi interconectarea acestora prezintă şi aspecte negative cum ar fi apariţia unor noi tipuri de infracţiuni (distribuirea de viruşi informatici, de exemplu), precum şi posibilitatea de comitere a unor infracţiuni tradiţionale prin intermediul noilor tehnologii (cum ar fi frauda, ori falsul).

Proliferarea calculatoarelor, din ce în ce mai performante şi disponibile la preţuri din ce în ce mai mici, precum şi dramatica expansiune a interconectivităţii au dat potenţialilor atacatori posibilitatea să realizeze atacuri rapide şi fără constrângeri geografice, adesea cu consecinţe grave pentru victime şi cu probabilitate mică de detectare. Citește restul acestei intrări »