Ilie Lazăr, participant la Marea Unire

12/12/2022

Ilie Lazăr
(n. 12 decembrie 1895, Giulești, MM – d. 6 noiembrie 1976, CJ)

ILIE LAZĂRs-a născut la 12 decembrie 1895, la Giulești, județul Maramureș, descendentul unei importante familii nobiliare. Tatăl său era descendent al familiei Lazăr din Purcăreț, iar mama sa a fost descendentă a familiei Ivașcu din Apșa de Jos. Vasile Lazăr, bunicul său, a fost descendentul a șase generații de preoți și protopop al Sighetului. Junele urmează studiile la Liceul Piarist din Sighet, iar din clasa a V-a, este transferat la Liceul din Lugoj. După obținerea bacalaureatului, își îndreptă pașii către Academia de Drept din Sighet. Nu după mult timp, se transferă la Universitatea din Cluj, loc în care obține licența și titlul de doctor în științe juridice. Pe lângă acestea, s-a specializat în economie la Viena.

Izbucnirea Primului Război Mondial îl chemă la arme de partea armatei austro-ungare, însă dezertează în anul 1918 și va pune umărul la eliberarea orașului Cernăuți. După toate acestea, se întoarce în Maramureș, mai exact la Sighet, unde participă la evenimentele premergătoare Unirii. La cei 23 de ani pe care îi avea atunci, a fost delegat din partea cercului electoral Ocna Șugatag, ca reprezentant la Marea Adunare de la Alba Iulia, fiind astfel cel mai tânăr Citește restul acestei intrări »


O revistă de înaltă ținută

01/12/2022

de dr. Ioan GOGOTA

Revista „Eroii Neamului” ― publicație editată cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare (prima apariție editorială în 1996), se remarcă prin complexitatea și varietatea tematicii abordate, prin contribuția adusă la promovarea unor valori perene, de mare importanță, precum identitatea națională a tuturor românilor, generozitate, umanism, spirit civic și mai ales un autentic patriotism.

Redacția, prin redactorul coordonator ― col (r) Voicu Șichet și prin redactorii: dr. Viorel Ciubotă, dr. Viorel Câmpean și dr. Daniela Bălu, și-a propus să promoveze creativitatea, afirmarea spiritului civic și patriotic și cultura de sorginte românească.

Col (r) Voicu Șichet este o personalitate puternică cu un înalt simț patriotic, cu implicare în viața culturală și spirituală, al cărui merit este de a construi fapte mărețe, durabile în timp și spațiu. El s-a remarcat prin obiectivitate, imparțialitate și spirit enciclopedic. Mai mult, a polarizat în jurul său, un colectiv fidel cauzei naționale ― militari, preoți, bibliotecari, doctori și cercetători din domeniile istoriei și arheologiei, care s-au impus prin competență, iar subiectele lor din numerele revistei sunt de actualitate, respectiv istorie, arhivistică, religie ș.a.m.d.

Revista „Eroii Neamului”, coordonată de fostul militar, este „o revistă model cu viziune Citește restul acestei intrări »


Vasile Lucaciu, Leul de la Șișești. De ce s-a prăbușit Monarhia Austro-Ungară

29/11/2022

Recomandare de lectură

La 100 de ani de la trecerea în eternitate a lui Vasile Lucaciu, în Colecția Istorie Contemporană, coordonată de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, a apărut volumul Vasile Lucaciu, Leul de la Șișești. De ce s-a prăbușit Monarhia Austro-Ungară, de Tiron Albani, ediție îngrijită de Adriana Zaharia, prefață de Dumitru Păcuraru.

Proiect editorial publicat sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române și a Fundației Transilvania Leaders.

Acum, la Satu Mare, unde Lucaciu a luptat și a suferit atât, răsare ca din pământ figura din bronz a Leului de la Șișești și parcă ar voi să zică: — Eu, care am creat afirmarea românească aici, voi veghea ca ea în veci să nu fie știrbită…” (TIRON ALBANI)

„Părintele Vasile Lucaciu face parte dintre acei intelectuali români transilvăneni care au avut credința nestrămutată în Dumnezeu și în destinul Națiunii Române. A fost totalmente devotat spiritului Școlii Ardelene, care a propus un Proiect de Națiune Română, aplicat de generații succesive de români transilvăneni în programe politice, socio-economice și culturale ce au dus la realizarea Marii Uniri. Volumul lui Tiron Albani, o reconstituire a vieții «Leului de la Șișești», a urmărit să redea acea stare de spirit care a făcut posibilă înaintarea Proiectului Școlii Ardelene în vederea înfăptuirii Citește restul acestei intrări »


15 noiembrie: Moartea lui Peneș Curcanul

15/11/2022

Peneș Curcanul (n. Constantin Țurcanu),
(1 martie 1854 – 15 noiembrie 1932)

La data de 15 noiembrie 1932 a încetat din viață Peneș Curcanul, pe numele său adevărat Constantin Țurcanu, eroul din Războiul de Independență, ce a intrat în istoria și conștiința românilor prin poezia cu același nume a lui Vasile Alecsandri.

Constantin Ţurcanu a fost sergent în Regimentul 13 Dorobanți şi a devenind cunoscut după bătăliile de la Grivița și Rahova, participând ulterior ca voluntar atât în cel de-al Doilea Război Balcanic din 1913, cât și în Primul Război Mondial, deși avea o vârstă destul de înaintată.

La sfârșitul Războiului de Independență, Peneș Curcanul, a primit pentru faptele de vitejie ordinul „Steaua României” și medaliile „Trecerea Dunării”, „Apărătorii Independenței” și „Medalia Comemorativă rusă”.

În Primul Război Mondial a luptat pe frontul de la Tisa, fiind avansat la gradul de plutonier major, unde a primit ordinul „Steaua României cu spade”, iar la sfârșitul războiului, Peneș Curcanul avea în piept Citește restul acestei intrări »


14 noiembrie: Preluarea administrației Dobrogei de către autoritățile române

14/11/2022

La data de 14 noiembrie 1878 o divizie română de dorobanți a trecut Dunărea în Dobrogea, moment prin care autoritățile românești preiau oficial administrația acestei provincii, care redevine astfel parte a României după Războiul ruso-turc din 1877-1878 și în baza hotărârilor luate la Congresul de Pace de la Berlin din același an. Cu acest prilej, însuși domnitorul Carol I a adresat dobrogenilor o Proclamație în care va spune: „Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România, iar armata care intră azi în Dobrogea, nu are altă chemare decât de a menține ordinea și de a ocroti pașnica voastră viețuire. Salutați dar cu iubire drapelul român, drapel care va fi pentru voi drapelul libertății, al dreptății și al păcii”.

Preluarea în administrare a Dobrogei de către autoritățile române a fost posibilă datorită hotărârilor luate în Congresul de Pace de la Berlin din anul 1878, hotărâri în care s-a stabilit ca Dobrogea cu Delta Dunării și Insula Șerpilor să intre oficial în componența României, aceasta după ce a avut loc recunoașterea independenței țării Citește restul acestei intrări »


140 de ani de la naşterea inventatorului Aurel Vlaicu

06/11/2022

6 noiembrie 1882 – S-a născut, la Binţinţi, lângă Orăştie, Aurel Vlaicu, inginer român, inventator şi pionier al aviaţiei române şi mondiale. În cinstea lui, comuna Binţinţi se numeşte astăzi Aurel Vlaicu.

S-a stins din viaţă pe 13 septembrie 1913, la Băneşti, lângă Câmpina. Citește restul acestei intrări »


În 2 noiembrie 1816 a murit Gheorghe Şincai, unul dintre membrii Școlii Ardelene

02/11/2022

de Mária BERÉNYI

Gheorghe Şincai
(28 februarie 1754 – 2 noiembrie 1816)

 

GHEORGHE ŞINCAI, CENZOR LA TIPOGRAFIA DIN BUDA

Gheorghe Şincai ajunge la Buda în luna octombrie 1803, stabilindu-se la Kovachich Márton care i-a asigurat casă şi masă în schimbul aranjării bibliotecii şi manuscriselor sale. Din 1804 lucrează la Tipografia din Buda. În 1806, încurajat de episcopul Samuil Vulcan din Oradea, Şincai începe a-şi tipări Hronica sa ca supliment la Calendarul de Buda, cu o urmare în 1809. Publicarea Hronicii s-a întrerupt însă, fiind oprită de cenzură.

Şincai simţindu-se marginalizat, în anul 1812 şi-a dat demisia şi s-a mutat la familia Vass, la Sinea, unde a fost angajat ca perceptor. Aici i se creează condiţii prielnice continuării şi redactării operei sale. Hronica însă nu a putut vedea lumina tiparului în timpul vieţii autorului, fiind apreciată de cenzură ca subversivă. Aceasta carte posedă, în orice caz, meritul de a depozita o cantitate enormă de informaţie.

Şincai avea relaţii de specialitate şi personale cu mulţi scriitori maghiari ca Kornidesz Dániel, Benkő József, Hadik Anrád, Pray György şi alţii. În locuinţa sa din Buda au poposit de mai multe ori prietenii săi maghiari pe care i-a vizitat la rândul său. Asupra intensei activităţi desfăşurată la Pesta suntem informaţi astfel: „Mă scol dis de dimineaţă, la ora patru mă aşez la masă, corectez, scriu sau citesc pînă la opt şi jumătate, atunci merg la Pesta şi la ora nouă intrînd în vreo bibliotecă, acolo pînă la douăsprezece citesc mai ales manuscrise, la care foarte greu am avut acces, Citește restul acestei intrări »


140 de ani de la moartea generalului de origine română, Gheorghe Pomuţ

12/10/2022

12 octombrie 1882 – S-a stins din viaţă, la Sankt Petersburg, Gheorghe Pomuţ, general american, născut într-o familie românească din Jula, în 1818.

A luptat în Revoluţia de la 1848, de partea revoluţionarilor maghiari, primind gradul de căpitan. După plecarea în America, s-a remarcat în Războiul civil american. În ultima parte a vieţii sale a fost diplomat american la curtea imperială rusă de la St. Petersburg.  Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXII (2022), nr. 476 (16 – 31 August)

14/09/2022

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Blestemul de a fi cobai.

Cobaiul este o viețuitoare pe care se fac tot felul de experiențe cu scop medical, științific, militar etc. De obicei sunt folosiți șoarecii, când se testează anumite medicamente. Li se provoacă, spre exemplu, o boală, și apoi sunt injectați cu tot felul de substanțe, ca să se vadă ce efect au acelea asupra bolii. Rar supraviețuiesc asemenea viețuitoare experiențelor la care sunt supuse!

Până la 1877, noi, românii, am fost câteva veacuri sub suzeranitate turcească. Le plăteam turcilor un tribut anual în bani, cereale, vite, copii, diverse bunuri. Le mai dădeam câteodată și armată, când aveau vreo campanie. Turcii se obligau să ne asigure protecție, dar nu aveau dreptul să se amestece în treburile noastre interne. Nu aveau voie să construiască moschei pe pământ românesc, nu aveau voie să-și impună limba, religia și obiceiurile în spațiul românesc. Ei ne recunoșteau domnul, iar pentru asta știau să-l jupoaie bine de parale. În Principate însă domnul trebuia să conlucreze cu divanul, care era format din boierii țării. Și aceștia erau grupați în partide cu orientări politice diferite: pro-otomană, pro-austriacă, pro-rusă. Exista un echilibru de forțe politice și așa am reușit să supraviețuim între marile imperii sute de ani.

După 1848, suflul de libertate ce venea dinspre Europa s-a abătut și asupra noastră. Mulți dintre luptătorii pașoptiști și-au găsit sfârșitul în temnițe, dar spiritul, ideile, proiectele lor nu au putut fi sugrumate. Citește restul acestei intrări »


Lansări de carte la Copalnic-Mănăștur

03/09/2022

Comuna COPALNIC-MĂNĂȘTUR vă invită să participați sâmbătă, 3 septembrie 2022, începând cu ora 17, la lansarea volumelor:

– „Participarea românilor din comuna Copalnic-Mănăștur la Primul Război Mondial (1914-1918)”, semnat de istoricii Alexandru Bucur și Marius Câmpeanu; Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2001.

– „Claca de coasă din Țara Chioarului. Priviri contemporane”, volum coordonat de Florin-Vasile Pop; texte: Ioan Gherghel, Vasile Chira, Grigore Simionca, Alexa Gavril Bâle, Gavril Ardusătan, Margareta-Anișoara Pop, Dana Gagniuc Buzura, Camelia Tocaci; traducere: Rodica Mone; postfață: Delia Suiogan; fotografii: Daniel Pop, Vasile Chira, Sorin Suiogan, Nicoleta Ghedan, Daniel Ianoș, Felician Săteanu, Cristian Robescu, arhiva Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, arhiva Primăriei Groși.

„Claca de coasă din Țara Chioarului. Priviri contemporane” a fost editat și tipărit, în condiții grafice deosebite, de Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2022. Un proiect realizat de comuna Copalnic-Mănăștur cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș. Parteneri: Facultatea de Litere din Baia Mare – domeniul Studii Culturale-Etnologie, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș și Revista Vatra Chioreană.

Volumele vor fi prezentate de: drd. Zamfira Tîmbuș, dr. Marius Câmpeanu, conf. univ. dr. Delia Suiogan, conf. univ. dr. Ioan Mircea Farcaș.

Vă așteptăm cu drag!

**********************

Aprecieri critice de poetul Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud:  Citește restul acestei intrări »