Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 3– 8 decembrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii:
Cristian Mareş,
directorul Editurii Marist

Marţi, 4 decembrie

ora 9.30, Secţia pentru copii

Va avea loc vernisajul expoziţiei de artă plastică „Crăciunul copiilor” realizată din materiale reciclabile şi naturale de preşcolarii de la Grădiniţa „Bentipami” (director Elena Bud), profesor coordonator proiect Elena Bud. Cadre didactice implicate: Camelia Rachovan, Diana Ilie, Siklodi Melinda, Roxana Ciocoiet, Magdalena Przybînska.

ora 13, Secţia American Corner

Videoconferință cu Ambasada SUA, cu tema „Active Citizenship in Emerging Democracies” (Cetăţenie activă în ţările în curs de dezvoltare). Participă elevi de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, însoțiți de profesoara de limba engleză Cristina Nedelea.

Speaker: Aleksey Demjanski (bursier Fulbright). 

UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA

 

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Delegaţiunea desemnată de Congresul General al Bucovinei pentru a prezenta Regelui Ferdinand la Iaşi moţiunea de unire a Congresului a fost primită în audienţă solemnă de Majestatea Sa în ziua de 29 Noemvrie 1918.

Prezentând actul unirii, preşedintele Iancu Flondor rosti următoarea cuvântare:

Majestate,

Aducem Majestăţii Voastre Rege al tuturor Românilor, stima unei ţări întregi.

Această ţară a avut vechi temeiuri curat româneşti pe vremea când păstorii români străbăteau munţii galiţieni şi cu plugari români se colonizau satele din ţara Haliciului. Spre aceste locuri româneşti s’au îndreptat mai întâiu voevozii descălecători, venind din Maramureş ca să facă ţară nouă pentru neamul lor.

Acolo, la noi, la Rădăuţi, s’au amestecat

31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMÂNE

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Dialectul istroromân se vorbeşte astăzi în provincia italiană Istria în două grupuri despărţite prin Monte Maggiore (croaţeşte Ucka Gora). Centrele de gravitaţie fiind diferite şi căile de comunicaţie grele, un contact între grupul de nord şi cel de sud nu există de multă vreme.

Grupul de nord e reprezentat de satul Jeiani (it. Seiani). Odinioară grupul acesta de istroromâni se extindea departe spre vest. Mărturii istorice din a doua jumătate a secolului al XVII-lea vorbesc lămurit despre vlahii care ajungeau până aproape de Triest în comunele Opchiena (Obcina), Trebiciano (Trebic) şi Padiciano (Padic); până nu demult se mai vorbea româneşte şi în Mune.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 378 (16-31 iulie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Biserica și Marea Unire (VII).
Au urmat zile de înălţătoare bucurie a întregii naţiuni româneşti, când armatele române recucereau pas cu pas fiecare metru de pământ românesc, când aceleaşi armate au trecut victorioase Carpaţii. Presa vremii şi scrierile memorialistice din acel timp vorbesc de felul cum a fost primită armata română de populaţia locală, majoritar românească din satele şi oraşele Transilvaniei. Puţine momente atât de înălţătoare au fost date vreunui popor de-a lungul vremii!
Victoria Armatei Române a fost fructificată cu folos de românii de pretutindeni. Anul 1918 a fost an de hotar în contextul marilor împliniri naţionale româneşti. Unirea cu Basarabia (aprilie 1918), Bucovina (octombrie 1918) şi cu Transilvania (1 dec. 1918) s-a împlinit. Era un act pecetluit cu mii de jertfe presărate pe câmpurile de luptă, cu mii de eroi aflaţi până astăzi în morminte ştiute sau neştiute. La aceste jertfe de viaţă şi de sânge se adăuga lucrarea mare a neamului românesc de pretutindeni.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 374 (16-31 mai)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Biserica și Marea Unire (III).
Războiul „continuă cu furie, fără să fi ajuns la rezultate apreciabile”. „S-au pierdut în războiul acesta milioane de oameni şi cu toate acestea nu se vede o istovire, nu se vede o tendinţă spre pace”. Este analizată în revista „Biserica Ortodoxă Română”, număr de număr, scena politică internaţională. Se fac interesante aprecieri asupra statelor beligerante: „Vor curge valuri de sânge; vor pieri zeci de mii de oameni […]. O viaţă în gropi pline de umezeală, de noroi şi de apă. Mulţi nenorociţi şi-au lărgit locul săpând cu mâinile”. „În timpul sărbătorilor Naşterii Domnului Iisus Hristos preoţii militari au căutat să consoleze şi să îmbărbăteze pe soldaţi”. Despre soldaţii ardeleni, un maior suedez afirmă că „l-a impresionat îndeosebi atitudinea marţială a românilor, adăugând că sunt un excelent material de soldaţi”. Se fac numeroase spicuiri din gazetele străine cu privire la eroismul românilor.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 372 (16-30 aprilie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași! Hristos a înviat!

Biserica și Marea Unire (I).
Biserica Ortodoxă Română este cea mai veche instituţie organizată, cu continuitate neîntreruptă, a poporului român. Doar instituţia familiei o depăşeşte ca longevitate. De aproape două mii de ani pe pământul românesc s-a adus slavă lui Dumnezeu prin nenumăratele slujbe ce s-au oficiat; de aproape două mii de ani speranţele românilor s-au îndreptat către Dumnezeu; de aproape două mii de ani românii s-au adunat la vremuri de restrişte în jurul Bisericii, precum puii în jurul cloştii. De aproape două mii de ani în altare şi la strane a răsunat aceeaşi limbă românească pe tot teritoriul pe care au locuit români, unde s-a vorbit limbă românească.

Declaraţia Parlamentului României privind pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele acestuia pentru ţara noastră

selecția materialului: Valentin-Nicolae BERCĂ

„Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care U.R.S.S. şi Germania îşi stabileau «sferele de interes» de la Marea Baltică la Marea Neagră – hotărând, cu de la sine putere, destinele unor state suverane, între care şi România – contravine în mod flagrant principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional.
În consecinţă, în numele poporului român, Parlamentul condamnă acest pact ca fiind ab initio nul şi neavenit.