Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 372 (16-30 aprilie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași! Hristos a înviat!

Biserica și Marea Unire (I).
Biserica Ortodoxă Română este cea mai veche instituţie organizată, cu continuitate neîntreruptă, a poporului român. Doar instituţia familiei o depăşeşte ca longevitate. De aproape două mii de ani pe pământul românesc s-a adus slavă lui Dumnezeu prin nenumăratele slujbe ce s-au oficiat; de aproape două mii de ani speranţele românilor s-au îndreptat către Dumnezeu; de aproape două mii de ani românii s-au adunat la vremuri de restrişte în jurul Bisericii, precum puii în jurul cloştii. De aproape două mii de ani în altare şi la strane a răsunat aceeaşi limbă românească pe tot teritoriul pe care au locuit români, unde s-a vorbit limbă românească.

Reclame

Declaraţia Parlamentului României privind pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele acestuia pentru ţara noastră

selecția materialului: Valentin-Nicolae BERCĂ

„Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care U.R.S.S. şi Germania îşi stabileau «sferele de interes» de la Marea Baltică la Marea Neagră – hotărând, cu de la sine putere, destinele unor state suverane, între care şi România – contravine în mod flagrant principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional.
În consecinţă, în numele poporului român, Parlamentul condamnă acest pact ca fiind ab initio nul şi neavenit.

Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România

din: Vasile STURZA, Basarabia şi destinul ei secret. Mărturii și documente istorice, Bucureşti, Editura Litera, 2016
selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ

Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România

31 decembrie 1919

Art. unic. Se ratifică, învestindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în Monitorul Oficial nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul regat al României, în cuprinderea următoare:

Ferdinand I

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,

La toţi de faţă şi viitori, sănătate:

Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 martie/9 aprilie 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţie:

„Granițele României lui Ferdinand I nu sunt creațiunea unei clipe”

de Gheorghe I. BRĂTIANU
selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ

Graniţele României lui Ferdinand I nu sunt creaţiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotărâri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în raţiunile înseşi de existenţă ale naţiunii noastre, ca şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat.
Deşi împărţit între mai multe stăpâniri, poporul român a avut din zilele începuturilor sale instinctul, dacă nu chiar conştiinţa deplină a obârşiei sale comune şi a unităţii sale fireşti, ce numai în cuprinsul acestor hotare se putea desăvârşi.

Alexandru Ioan Cuza – Apel la funcționarii publici

selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ

[…]
Nous faisons appel au patriotisme, au zèle, à l’activité des fonctionnaires publics, qui sont les organes légaux du Gouvernement dans ses rapports avec les particuliers.
Les lois étaient tombées en désuétude, et avec elles toute la force du Gouvernement.
Il faut qu’elles reprennent toute leur autorité. Le pouvoir exécutif devant être à l’avenir l’organe de la plus stricte légalité, il faut qu’il soit fort et qu’il soit respecté de tous.

Sfântul pământ al Transilvaniei

de Mihai EMINESCU
selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ

În adevăr, nu s-ar crede şi cu toate acestea există până azi istoriografi cărora li se pare nimica toată a escamota un popor întreg de zece milioane de suflete din Dacia, a-l pune în Pind şi a-l face să vie de acolo îndărăt, prin suta a douăsprezecea, de peste Dunăre. Această teorie, susţinută întâi de Roesler, se bucură şi de favoarea maghiarilor şi astfel, cu vorbe, cu deducţiuni hazardate, cu combinaţiuni asupra unor timpuri egal de fabuloase pentru toate elementele din ţară, ei ar vrea să tăgăduiască drepturile şi existenţa unui popor, a unui element aievea care trăieşte, vorbeşte limba lui proprie, are cultura şi istoria lui proprie, cu un cuvânt al unui popor radical deosebit de cel maghiar.

Message du président Wilson au Congrès des États-Unis (Washington, le 8 janvier 1918)

de Thomas Woodrow WILSON
selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ

[…]
10. Aux peuples de l’Autriche-Hongrie dont nous désirons sauvegarder et assurer la place parmi les nations, devra être accordée au plus tôt la possibilité d’un développement autonome.
11. La Roumanie, la Serbie et le Monténégro devront être évacués; les territoires occupés devront être restaurés; à la Serbie devra être assuré un libre accès à la mer; les rapports des états balkaniques entre eux devront être déterminés par un échange amical de vues travaillant sur des données d’attaches traditionnelles et nationales historiquement établies; des garanties internationales d’indépendance politique, économique et d’intégralité territoriale devront être prises en faveur de ces différents états.