Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 378 (16-31 iulie)

17/08/2018

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Biserica și Marea Unire (VII).
intrarea Armatei Romane in Cluj 1918
Au urmat zile de înălţătoare bucurie a întregii naţiuni româneşti, când armatele române recucereau pas cu pas fiecare metru de pământ românesc, când aceleaşi armate au trecut victorioase Carpaţii. Presa vremii şi scrierile memorialistice din acel timp vorbesc de felul cum a fost primită armata română de populaţia locală, majoritar românească din satele şi oraşele Transilvaniei. Puţine momente atât de înălţătoare au fost date vreunui popor de-a lungul vremii!
Victoria Armatei Române a fost fructificată cu folos de românii de pretutindeni. Anul 1918 a fost an de hotar în contextul marilor împliniri naţionale româneşti. Unirea cu Basarabia (aprilie 1918), Bucovina (octombrie 1918) şi cu Transilvania (1 dec. 1918) s-a împlinit. Era un act pecetluit cu mii de jertfe presărate pe câmpurile de luptă, cu mii de eroi aflaţi până astăzi în morminte ştiute sau neştiute. La aceste jertfe de viaţă şi de sânge se adăuga lucrarea mare a neamului românesc de pretutindeni. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 374 (16-31 mai)

08/08/2018

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Biserica și Marea Unire (III).
intrarea Armatei Romane in Oradea_19 apr. 1919Războiul „continuă cu furie, fără să fi ajuns la rezultate apreciabile”. „S-au pierdut în războiul acesta milioane de oameni şi cu toate acestea nu se vede o istovire, nu se vede o tendinţă spre pace”. Este analizată în revista „Biserica Ortodoxă Română”, număr de număr, scena politică internaţională. Se fac interesante aprecieri asupra statelor beligerante: „Vor curge valuri de sânge; vor pieri zeci de mii de oameni […]. O viaţă în gropi pline de umezeală, de noroi şi de apă. Mulţi nenorociţi şi-au lărgit locul săpând cu mâinile”. „În timpul sărbătorilor Naşterii Domnului Iisus Hristos preoţii militari au căutat să consoleze şi să îmbărbăteze pe soldaţi”. Despre soldaţii ardeleni, un maior suedez afirmă că „l-a impresionat îndeosebi atitudinea marţială a românilor, adăugând că sunt un excelent material de soldaţi”. Se fac numeroase spicuiri din gazetele străine cu privire la eroismul românilor. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 372 (16-30 aprilie)

15/06/2018

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași! Hristos a înviat!

Biserica și Marea Unire (I).
Marea Adunare_Alba Iulia_1 Dec. 1918Biserica Ortodoxă Română este cea mai veche instituţie organizată, cu continuitate neîntreruptă, a poporului român. Doar instituţia familiei o depăşeşte ca longevitate. De aproape două mii de ani pe pământul românesc s-a adus slavă lui Dumnezeu prin nenumăratele slujbe ce s-au oficiat; de aproape două mii de ani speranţele românilor s-au îndreptat către Dumnezeu; de aproape două mii de ani românii s-au adunat la vremuri de restrişte în jurul Bisericii, precum puii în jurul cloştii. De aproape două mii de ani în altare şi la strane a răsunat aceeaşi limbă românească pe tot teritoriul pe care au locuit români, unde s-a vorbit limbă românească. Citește restul acestei intrări »


Declaraţia Parlamentului României privind pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele acestuia pentru ţara noastră

19/03/2018

Parlamentul Romaniei

selecția materialului: Valentin-Nicolae BERCĂ

„Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care U.R.S.S. şi Germania îşi stabileau «sferele de interes» de la Marea Baltică la Marea Neagră – hotărând, cu de la sine putere, destinele unor state suverane, între care şi România – contravine în mod flagrant principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional.
În consecinţă, în numele poporului român, Parlamentul condamnă acest pact ca fiind ab initio nul şi neavenit. Citește restul acestei intrări »


Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România

17/03/2018

din: Vasile STURZA, Basarabia şi destinul ei secret. Mărturii și documente istorice, Bucureşti, Editura Litera, 2016
selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ

din: Vasile STURZA, Basarabia şi destinul ei secret. Mărturii și documente istorice, Bucureşti, Editura Litera, 2016 selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România 31 decembrie 1919 Art. unic. Se ratifică, învestindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în Monitorul Oficial nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul regat al României, în cuprinderea următoare: Ferdinand I Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătate: Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 martie/9 aprilie 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţie: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democrată Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum 100 şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa România.” Şi prezidentul consiliului nostru declarând că: „În numele poporului român şi al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot quasiunanim şi declară la rândul lui Basarabia unită cu România de veci şi indivizibilă”. Dat în Iaşi, la 9 aprilie 1918 Preşedinte al consiliului de miniştri, A. Marghiloman Ministru de justiţie, D. Dobrescu Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni. Preşedinte, N. Iorga Secretar, Teodosie Bârca Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni. P. Preşedinte, dr. C. Şumuleanu Secretar, I. Balbareu Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul statului şi publicată în Monitorul Oficial. Dat în Bucureşti, la 31 decembrie 1919 Bucureşti, Monitorul Oficial, 1 ianuarie 1920 http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia „România Magnifică” – http://www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-ponticaLege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România

31 decembrie 1919

Art. unic. Se ratifică, învestindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în Monitorul Oficial nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul regat al României, în cuprinderea următoare:

Ferdinand I

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,

La toţi de faţă şi viitori, sănătate:

Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 martie/9 aprilie 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţie: Citește restul acestei intrări »


„Granițele României lui Ferdinand I nu sunt creațiunea unei clipe”

04/02/2018

carte postala_Marea Unire_1918

de Gheorghe I. BRĂTIANU
selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ

Graniţele României lui Ferdinand I nu sunt creaţiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotărâri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în raţiunile înseşi de existenţă ale naţiunii noastre, ca şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat.
Deşi împărţit între mai multe stăpâniri, poporul român a avut din zilele începuturilor sale instinctul, dacă nu chiar conştiinţa deplină a obârşiei sale comune şi a unităţii sale fireşti, ce numai în cuprinsul acestor hotare se putea desăvârşi. Citește restul acestei intrări »


Alexandru Ioan Cuza – Apel la funcționarii publici

24/01/2018

alexandru-ioan-cuza

selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ

[…]
Nous faisons appel au patriotisme, au zèle, à l’activité des fonctionnaires publics, qui sont les organes légaux du Gouvernement dans ses rapports avec les particuliers.
Les lois étaient tombées en désuétude, et avec elles toute la force du Gouvernement.
Il faut qu’elles reprennent toute leur autorité. Le pouvoir exécutif devant être à l’avenir l’organe de la plus stricte légalité, il faut qu’il soit fort et qu’il soit respecté de tous. Citește restul acestei intrări »