Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 18 – 23 februarie 2019 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii:
lect. univ. dr. Ilie Gherheş
Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş

 

Luni, 18 februarie

orele 17.30-18.30, Sala „Mircea Pop”

Curs de pietre semiprețioase. „Mineral gems” pentru elevii claselor V-VIII, coordonator Alexandru Costin.

orele 17.30-18.30, Sala CompuTeen

Cerc de limba maghiară pentru copii şi adulţi, nivel începători, coordonator prof. Komlosi Ludovic.

Marţi, 19 februarie

ora 13:30, Secția împrumut carte pentru adulți

Secția împrumut carte pentru adulți în colaborare cu Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu” (director dr. Gina Marian) organizează activitatea „Constantin Brâncuşi, cel mai mare sculptor român al tuturor timpurilor”.  

Ucraina – o țară divizată geopolitic și religios

de prof. univ. dr. Nicolae IUGA

1. Dezbinarea geopolitică

S-ar putea ca unii să se indigneze pentru faptul că noi vorbim despre Ucraina ca despre o țară scindată, dar termenul nu ne aparține. L-a utilizat renumitul politolog American S. P. Huntington, în lucrarea sa celebră „Ciocnirea civilizațiilor” (The Clash of Civilizations, 1996), numind unele state, fosta Iugoslavie, Turcia sau Ucraina de exemplu, „state sfâșiate” (states torn), adică state situate pe zona de interferență a două civilizații diferite și divizate între acestea[1].

Pentru a slăbi și mai tare aceste state, pentru a duce „sfâșierea” în astfel de state până în pragul războiului civil, SUA au aplicat de fiecare dată un scenariu extrem de simplu[2].

Ce să vă spun? Iubesc acest popor

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Ce să vă spun? Iubesc acest popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia diplomaţii croiesc carte şi rezbele, zugrăvesc împărăţii despre care lui nici prin gând nu-i trece, iubesc acest popor care nu serveşte decât de catalici tuturor acelora ce se-nalţă la putere, popor nenorocit care geme sub măreţia tuturor palatelor de gheaţă ce i le aşezăm pe umeri. 

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 3– 8 decembrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii:
Cristian Mareş,
directorul Editurii Marist

Marţi, 4 decembrie

ora 9.30, Secţia pentru copii

Va avea loc vernisajul expoziţiei de artă plastică „Crăciunul copiilor” realizată din materiale reciclabile şi naturale de preşcolarii de la Grădiniţa „Bentipami” (director Elena Bud), profesor coordonator proiect Elena Bud. Cadre didactice implicate: Camelia Rachovan, Diana Ilie, Siklodi Melinda, Roxana Ciocoiet, Magdalena Przybînska.

ora 13, Secţia American Corner

Videoconferință cu Ambasada SUA, cu tema „Active Citizenship in Emerging Democracies” (Cetăţenie activă în ţările în curs de dezvoltare). Participă elevi de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, însoțiți de profesoara de limba engleză Cristina Nedelea.

Speaker: Aleksey Demjanski (bursier Fulbright). 

UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA

 

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Delegaţiunea desemnată de Congresul General al Bucovinei pentru a prezenta Regelui Ferdinand la Iaşi moţiunea de unire a Congresului a fost primită în audienţă solemnă de Majestatea Sa în ziua de 29 Noemvrie 1918.

Prezentând actul unirii, preşedintele Iancu Flondor rosti următoarea cuvântare:

Majestate,

Aducem Majestăţii Voastre Rege al tuturor Românilor, stima unei ţări întregi.

Această ţară a avut vechi temeiuri curat româneşti pe vremea când păstorii români străbăteau munţii galiţieni şi cu plugari români se colonizau satele din ţara Haliciului. Spre aceste locuri româneşti s’au îndreptat mai întâiu voevozii descălecători, venind din Maramureş ca să facă ţară nouă pentru neamul lor.

Acolo, la noi, la Rădăuţi, s’au amestecat

31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMÂNE

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Dialectul istroromân se vorbeşte astăzi în provincia italiană Istria în două grupuri despărţite prin Monte Maggiore (croaţeşte Ucka Gora). Centrele de gravitaţie fiind diferite şi căile de comunicaţie grele, un contact între grupul de nord şi cel de sud nu există de multă vreme.

Grupul de nord e reprezentat de satul Jeiani (it. Seiani). Odinioară grupul acesta de istroromâni se extindea departe spre vest. Mărturii istorice din a doua jumătate a secolului al XVII-lea vorbesc lămurit despre vlahii care ajungeau până aproape de Triest în comunele Opchiena (Obcina), Trebiciano (Trebic) şi Padiciano (Padic); până nu demult se mai vorbea româneşte şi în Mune.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 378 (16-31 iulie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Biserica și Marea Unire (VII).
Au urmat zile de înălţătoare bucurie a întregii naţiuni româneşti, când armatele române recucereau pas cu pas fiecare metru de pământ românesc, când aceleaşi armate au trecut victorioase Carpaţii. Presa vremii şi scrierile memorialistice din acel timp vorbesc de felul cum a fost primită armata română de populaţia locală, majoritar românească din satele şi oraşele Transilvaniei. Puţine momente atât de înălţătoare au fost date vreunui popor de-a lungul vremii!
Victoria Armatei Române a fost fructificată cu folos de românii de pretutindeni. Anul 1918 a fost an de hotar în contextul marilor împliniri naţionale româneşti. Unirea cu Basarabia (aprilie 1918), Bucovina (octombrie 1918) şi cu Transilvania (1 dec. 1918) s-a împlinit. Era un act pecetluit cu mii de jertfe presărate pe câmpurile de luptă, cu mii de eroi aflaţi până astăzi în morminte ştiute sau neştiute. La aceste jertfe de viaţă şi de sânge se adăuga lucrarea mare a neamului românesc de pretutindeni.