Generalul Traian Doda. Românul care „privea cauza naţională ca o chestiune de onoare personală”.

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN 

Traian Doda
(29 iulie 1822 – 4/16 iulie 1895)

Una dintre personalităţile de seamă ale vieţii şi luptei noastre naţionale din Transilvania, din secolul al XIX-lea, a fost şi generalul de brigadă din armata imperială austriacă Traian Doda.

S-a născut în localitatea Prilipeţ, din Banat, azi jud. Caraş-Severin, la 29 iulie 1822. A absolvit şcoala  militară de regiment (regimentul grăniceresc român) din Caransebeş, în 1841, apoi, calităţile şi capacitatea l-au recomandat să-şi completeze studiile la Academia Militară din Wiener-Neustadt, în Austria.

Ca sublocotenent, activează

Recomandare de lectură: „ROMÂNII CLUJENI DIN SECOLELE XV-XVII” de Vasile LECHINȚAN (în „Povești despre Cluj, I”)

Un inedit tablou social economic al vieții românești citadine din Clujul secolelor XV-XVII se reconstituie din documentele de epocă aflătoare în arhivele clujene, fondul Primăria municipiului Cluj Napoca.

Bogata zestre documentară a marelui și înfloritorului oraș liber regesc de pe Someșul Mic din această perioadă istorică, în primul rând foarte importantele „Socoteli ale primăriei”, care se țin începând cu mijlocul secolului al XVI-lea, procesele verbale ale adunărilor consiliului orășenesc, protocoalele cu procesele judecătorești, documentele și registrele breslelor (unele începând din secolul XV), ne dezvăluie o interesantă prezență românească, între ziduri și în afara zidurilor orașului, inclusiv în Feleacu, sat românesc de pe teritoriul și sub jurisdicția orașului, relevându-ni-se totodată și contribuția românilor prin puterea lor economică, precum și prin muncă și faptă cotidiană, la dezvoltarea și apărarea orașului lor și la susținerea instituțiilor acestuia.

Această lume liberă românească, necunoscută până acum, este prezentă într-o diversitate de stări și ocupații

Inaugurarea parcului pentru Omagierea Mineritului la Baia Sprie

 

Data: 3 iulie, 2021, ora 13:00 – Centrul de Informații Turistice Baia Sprie

Eveniment organizat Asociația „Valorile Monte Medio” Baia Sprie.

Sâmbătă, 3 iulie 2021, cu începere de la ora 13:00 va avea loc la Centrul de Informații Turistice Baia Sprie inaugurarea „Parcului pentru Omagierea Mineritului”, care s-a dăruit orașului de Asociația „Valorile Monte Medio” Baia Sprie, în amintirea mineritului multisecular. Figurile sculptate din lemn sunt operele artistului Koter Vasile. Vor fi prezenți artiștii plastici, membri ai Asociației „Valorile Monte Medio” Baia Sprie, precum personalitățile administrației publice locale. Fie ca acest loc să ne amintească de trecutul istoric milenar al orașului nostru și să servească ca loc de cinstire a mineritului.

ORAŞUL MILENAR

La poalele munţilor Gutâi, se află aşezarea

Ștefan cel Mare (d. 2 iulie 1504)

Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.

Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. Aceste calități i-au permis să treacă cu bine peste momentele de criză majoră, generate fie de intervențiile militare ale statelor vecine fie de încercări,

Un Sfânt s-a ridicat din rândul macedoromânilor din Miskolc (Ungaria)

de Mária BERÉNYI

Din rândul macedoromânilor din Miskolc (Ungaria) s-a ridicat un sfânt și aici se află o imprimare colorată a gravurii Sfânta Fecioară Maria cu pruncul din Mănăstirea Ardenița pe care e gravat primul text în limba macedoromână (1731).

Andrei (Anastasie) Șaguna s-a născut în 20 decembrie 1808 într-o familie de negustori macedoromâni veniți la Miskolc din Grabova. La 28 octombrie 2011 a fost proclamată canonizarea sa ca sfânt al Bisericii Ortodoxe Române, cu dată de prăznuire în fiecare an la 30 noiembrie.

Andrei Șaguna
(20 decembrie 1808 – 28 iunie 1873)

„Mitropolitul Andrei Şaguna a fost un bărbat aproape extraordinar, trimis de Providenţa Divină pentru fericirea poporului său;

Ana Blandiana – cetățean de onoare al județului Maramureș

Consiliul Județean Maramureș a votat, în cadrul ședinței de astăzi, acordarea titlului de cetățean de onoare Anei Blandiana, președintele Asociației Fundația Civică, pentru implicarea în realizarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței. De asemenea, a fost acordat titlul post-mortem de cetățean de onoare al județului Maramureș domnului Romulus Rusan.

„Cei doi sunt oamenii care au pus pe harta lumii Sighetu Marmației și care, după 1990, au reușit să realizeze, din fonduri private, un proiect absolut extraordinar pentru Maramureș și pentru România: Memorialul Durerii din Sighet, un proiect pentru care cele două personalități au fost decorate inclusiv de președintele României. Ei au reușit să pună Maramureșul pe harta lumii prin proiectul pe care l-au demarat și unde anual organizează evenimente culturale, educaționale și de comemorare

165 de ani de la moartea lui Gheorghe Simeon Sina (18 mai 1856)

de Mária BERÉNYI

Familia Sina, originară din Moscopole, între 1788-1876 a ocupat un loc de frunte în colonia macedoromână din Austria. După stabilirea la Viena, a ajuns celebră în lumea financiară europeană, prin varietatea întreprinderilor şi crearea unei mari instituţii financiare. Pe Sina îi putem urmări de la Moscopole la Viena, cu etape la Sarajevo şi în Croaţia. Baronii Sina de Hodos și Kisdia au fost o familie de bancheri și întreprinzători pe timpul imperiului habsburgic. Ei au fost, pentru mai puțin de un secol, una din cele mai bogate și puternice dinastii din punct de vedere economic din imperiu, fiind cei mai crânceni concurenți a familiei Rothschild. Toți succesorii de sex masculin au dus – în trei generații – numele „Simon” în primul sau al doilea loc.

Gheorghe Simeon Sina (1783-1856), din averea adunată de tatăl său, a construit o prestigioasă bancă. Şi el era mare negustor, dar în afară de bumbac şi tutun, a ştiut să se folosească şi de oportunităţile oferite de produsele ungureşti. El vindea lâna din Ungaria fabricilor cehe şi morave şi furniza tutun unguresc comercianţilor francezi şi italieni. Înainte de a deveni bancher şi antreprenor, s-a ocupat de construirea căilor ferate. Numele lui s-a păstrat pentru posteritate şi datorită faptului că a fost cel mai asiduu susţinător al proiectelor contelui Széchenyi. A cumpărat multe moşii

COLUMNA LUI TRAIAN: 1908 ANI…

(12 mai 113 d.Hr. – 12 mai 2021)

de Vasile ȘOIMARU

Pentru a vedea cu proprii ochi acest monument, acest CERTIFICAT DE NAȘTERE AL NEAMULUI ROMÂNESC, Badea Gheorghe Cârțan din Cârțișoara Sibiului a pornit pe jos la Roma pe data de 3 ianuarie 1896, revenind acasă la Cârțișoara după trei luni de zile, la începutul lunii aprilie… Drumul lung de 2000 de kilometri într-o direcție, mergând Badea Cârțan zilnic câte 40-50 km…

Am făcut și eu acest drum, de câteva ori, ce-i drept cu autoturismul și nu pe jos, ca Badea Cârțan,

Invitație la o „Călătorie în universul ceasului”

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare se numără printre puținele instituții culturale de importanță regională din România care tezaurizează și valorifică prin expunere o consistentă colecție de orologerie. Inițiată în anul 1974, această colecție s-a dezvoltat prin achiziții și donații, cuprinzând astăzi aproximativ 300 de piese care aparțin secolelor XVIII-XX.

Colecția este structurată în mai multe categorii de ceasuri, fabricate în diferite ateliere europene, respectiv Austria, Elveția, Franța, Germania, Italia, România dar și în Uniunea Sovietică, Japonia, America de Sud, Statele Unite ale Americii sau Canada.

Predomină numeric ceasurile de perete, cu greutăți sau cu arc, cu cadrane emailate, înnobilate deseori cu elemente

Catedrala militară din Moscova

de prof. Inga IAMANDII
Reggio Emilia, Italia

9 mai este una dintre cele mai importante zile ale anului din calendarul rus: ziua victoriei asupra nazismului. Ea joacă, de fapt, un rol unic în definirea identităţii naţionale ruse şi a preşedintelui Vladimir Putin.

În anul 2020, cu ocazia celei de-a 75 aniversări a victoriei în cel de-al doilea război mondial, celebrarea era preconizată printr-o enormă paradă militară în Piaţa Roşie la Moscova. Marea surpriză reprezenta inaugurarea unei noi catedrale dedicată acestei zile. Noul edificiu religios, numit „Catedrala Învierii lui Iisus Hristos” sau „Catedrala Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse”, reprezintă ideea ministrului apărării Sergej Shoigu (Serghei Şoigu).

În contextul creșterii rapide a numărului de infectați cu noul corona virus Covid-19, parada militară