„un exemplu de civism și de dragoste de țară ce nu poate fi uitat”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Ştefan Cicio Pop – (n. 1 aprilie 1865, Şigău, Cluj – d. 16 februarie 1934, Conop, Arad) a fost avocat şi un om politic român, membru al PNR şi mai apoi vicepreşedinte al PNŢ, deputat român în Dieta de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, Preşedinte al Consiliului Naţional Central Român, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deţinând portofoliul apărării şi al internelor. Ministru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (5 decembrie 1919 – 12 martie 1920) precum şi ministru de externe (9 ianuarie – 13 martie 1920) în acelaşi guvern, Prim Ministru ad interim. În cursul guvernărilor Iuliu Maniu, a deţinut funcţia de preşedinte al Adunării Deputaţilor (23 decembrie 1928-30 aprilie 1931 şi 10 august 1932-18 noiembrie 1933).

„În ziua neuitată de 29 oct. 1918, d. Ştefan Cicio Pop a fost chemat telegrafic din Budapesta la Arad să salveze situaţia teribilă ce fusese creiată românilor prin ordinile date în ultimul moment de autorităţile militare,

„Amico certo in re incerta”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie/1 aprilie 1820, Bârlad, Moldova – d. 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul German) a fost primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România. Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, şi al Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859, a fost înfăptuită Unirea celor două principate.

 

„O constantă a politicii externe româneşti în timpul domniei lui Cuza au fost strânsele raporturi cu Serbia. Ne lega de această ţară vecină nu numai o veche tradiţie de prietenie, dar şi interese însemnate economice; apoi situaţia similară faţă de Turcia, cu implicaţiile şi tendinţele respective; după aceea comunitatea de credinţă şi, în sfârşit, relaţiile personale dintre familiile domnitoare. Obrenovicii aveau în Muntenia întinse proprietăţi care le aduceau venituri importante; mama viitorului stăpânitor sârb Milan era o româncă născută Costin Catargiu.

Prof. univ. dr. Nicolae Iuga – lansare de cărți la București

Joi 5 martie a.c., la Centrul Rus de Știință și Cultură din București au fost prezentate publicului trei cărți apărute recent, scrise de către prof. univ. dr. Nicolae Iuga. Este vorba de cărțile: Maramureșul și Rusia Subcarpatică, de la Episcopia de Hajdudorog la Tratatul de la Trianon, Editura Limes, Cluj, 2019, Globalismul ca formă de colonialism la începutul secolului XXI, Editura Limes, 2020 și Acțiunile teroriste ale Ungariei în Rusia Subcarpatică și în România (anii 1938-1939), Ed. Limes, 2020. 

De ce la Centrul Rus de Știință și Cultură din București? Motivul este că în aceste cărți se vorbește între altele și de situațiile istorice și culturale în care au trăit locuitorii din actuala regiune Transcarpatia din Ucraina, regiune care pe vremea când se afla în componența Imperiului Austro-Ungar și respectiv a Ungariei horthyste se numea Rusia Subcarpatică, iar locuitorii ei se numeau ruteni.

Ultimii dinozauri din Transilvania

INVITAȚIE

Prof. univ. dr. Nicolae Iuga: Globalism sau un nou colonialism?

O carte publicată recent de către prof. univ. dr. Nicolae Iuga, cu titlul „Globalismul ca formă de colonialism la începutul secolului XXI” (editura Limes, Cluj, 2020), abordează critic o problemă sensibilă a lumii contemporane, anume în ce măsură o idee generoasă, precum aceea a globalizării, se poate transforma la modul pervers într-o nouă formă de colonialism, mai rafinat și mai intensiv în ceea ce privește exploatarea oamenilor și a resurselor decât colonialismul veacurilor anterioare.

Autorul începe cu un scurt istoric al colonialismului clasic, arătând că între secolele XVI – XIX unele țări europene au creat întinse imperii coloniale, în cele două Americi, în India, China și Africa, teritoriile altor civilizații străvechi și de o înaltă spiritualitate au fost ocupate prin războaie de cotropire și jaf, iar populațiile indigene au fost exterminate sau, în cel mai bun caz, au fost aduse la condiții de sclavie. Miza a constituit-o acapararea bogățiilor locale: aur, pietre prețioase, sclavi, mirodenii, forță de muncă ieftină, stofe scumpe și alte produse exotice. Apoi aceste imperii s-au destrămat și au dispărut.

În carte se relevă că,

Petru Bran – un militant pentru dăinuirea neamului românesc în nord-vestul Transilvaniei

de prof. Liviu TĂTARU

prof. Liviu Tătaru

Limba și civilizația create prin asimilare sudează într-o singură etnie două sau mai multe comunități anterioare, generând o unitate de interese în privința unității teritorial-statale. Rațiunea de stat a asimilării constă în omogenizarea etnică a populației, în crearea unei singure comunități etnice în interiorul frontierelor statului. Dintre imperiile Antichității doar cel roman a avut o politică consecventă, de lungă durată, folosind persuasiunea și nu forța pentru a asimila marele evantai de popoare cucerite.

Luciditatea și cumpănirea cezarilor în a atrage prin avantaje și nu de a respinge prin nedreptăți și umilințe au lipsit guvernanților unguri, deveniți stăpâni deplini asupra Transilvaniei prin federalizarea Imperiului habsburgic în 1867. Anularea autonomiei Transilvaniei a permis desfășurarea nestingherită a politicii de asimilare forțată a nemaghiarilor. Premierul baron Bánnfy a exprimat-o fără reținere: „Ungaria nu va dobândi o importanță politică decât dacă devine național-maghiară. În consecință, slavii și românii trebuie maghiarizați cu forța” (Din istoria Transilvaniei, vol. III, p. 289).

… je jure de defender les droits et les intérêts de ma patrie…

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Proclamation du prince Alexandre-Jean aux Moldaves en date du 6 février 1859

Nous, Alexandre-Jean Ier,

Par la grâce de Dieu et la volonté nationale, prince de Moldavie,

A tous présents et à venir, salut:

La volonté nationale, par son organe légal, l’Assemblée élective, nous a élu prince de Moldavie. En montant sur le trône sous le nom d’Alexandre Ier, notre premier devoir est de nous adresser à vous, chers compatriotes, pour vous exprimer les vœux que nous formons pour votre paix et pour votre bonheur, et pour vous faire part de nos vues et de nos intentions.

Avant de monter sur le trône auquel nous avons été appelés par la confiance de la nation, nous avons en présence de l’Assemblée prêté le serment suivant: