Frontul de Răsărit, nemţii şi ciocolata

21/02/2017

de Gelu DRAGOŞ

DSCN1786

stejar pedunculat din pădurea Bavna

Mi-a povestit, la 88 de ani, tata o întâmplare pe care a trăit-o live în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După ce ruşii au primit un sprijin material important de la Statele Unite şi de la Regatul Unit, iar românii au întors armele împotriva nemţilor, germanii din România au fost nevoiţi să-şi schimbe strategia. Sodaţii. În zonele Codru și Chioar, după spusele lui Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, autor al unei extraordinare monografii despre Chelinţa, trupele germane care înaintau spre inima Ardealului au primit un mesaj prin care erau îndemnate să se retragă în pădurea Bavna, acoperită de stejari seculari de o parte şi de alta a liniei ferate.

Vestea că sunt nemţi în pădurea Lucăceştiului a fost primită cu mare îngrijorare de localnici, bătrânii ştiind ce înseamnă războiul şi cum face victime, absolut imposibil de descris. Citește în continuare »


IDENTITATE, SUVERANITATE și UNITATE NAȚIONALĂ. Apelul unor academicieni români către Poporul Român, către instituțiile Statului Român

09/02/2017

apel-catre-poporul-roman-f2

de acad. Gheorghe PĂUN

Stimați prieteni ai revistei „Curtea de la Argeș”,

Abia revenit din București, printre „coduri colorate”, mă grăbesc să vă trimit „Apelul unor academicieni români”, lansat ieri.

Cei care aderați la ideile din el sunteti rugați să ajutați la diseminarea lui, printre prieteni, în media (scrisă sau audio-video), pe rețele de socializare etc. Citește în continuare »


Serbările de la Putna (istoric)

31/01/2017

serbarile-de-la-putna

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu Băi

Cum s-au născut serbările de la Putna:

La 1871, cu şase ani înainte de cucerirea independenţei României faţă de Imperiul Otoman, Mihai Eminescu, pe atunci având 21 de ani şi fiind student la Viena, organizează împreună cu Ioan Slavici prima serbare a românilor de pretutindeni. Ea a fost organizată în luna august.

S-a ţinut la Putna, pentru că aici se afla mormântul lui Ştefan, „Altarul conştiinţei naţionale”, în această mănăstire, aflată atunci sub stăpânire austriacă, dar numită de ei „Ierusalimul neamului românesc”. Citește în continuare »


24 ianuarie 1859. Unirea Principatelor Române: Moldova şi Ţara Românească

24/01/2017

drapel_unirea-principatelor

Motto:
,,Noi avem de strâns laolaltă pe toţi ai noştri
(Nicolae Iorga, 1871-1940)

de jr. col. (r) dr. Eugen-Nicolae ROTĂRESCU

Sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea au fost marcate de mişcări ample de eliberare socială şi de afirmare naţională a popoarelor. Revoluţia franceză din 1789 şi revoluţia europeană de la 1848, precum şi cele precedente au fost expresii concrete ale materializării ideilor generoase referitoare la dreptatea şi egalitatea socială, dreptul la autodeterminare al popoarelor oprimate etc. Citește în continuare »


Eroii Revoluţiei din 1989 au fost comemoraţi în Baia Mare

22/12/2016

prefectura_comemorare-eroi-revolutie-1989_9

COMUNICAT DE PRESĂ
22 decembrie 2016

Persoană de contact: Anca Goja,
purtător de cuvânt
TEL.: 0740-192451

Joi, 22 decembrie, în Piaţa Revoluţiei din Baia Mare, a avut loc ceremonia militară şi religioasă prilejuită de Comemorarea Zilei Eroilor Revoluţiei din 22 decembrie 1989. Evenimentul a început cu darea onorului, salutul Drapelului de Luptă şi trecerea în revistă a detaşamentului de onoare, urmate de intonarea Imnului Naţional al României. Preasfinţia Sa Iustin Sigheteanul, Episcop numit al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, în fruntea unui sobor de preoţi, a oficiat serviciul religios şi sfinţirea coroanelor de flori. În continuare, au rostit alocuţiuni Adiel Florian, preşedintele Asociaţiei 22 Decembrie Baia Mare, subprefectul judeţului Maramureş, Gavriş Ardelean, primarul interimar al municipiului Baia Mare, Marinel Rob, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Doru Ioan Dăncuş.

Subprefectul Gavriş Ardelean a afirmat: Citește în continuare »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 338 (16-30 noiembrie)

12/12/2016

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Eșecuri diplomatice.
foto_adrian-pop
Ne-a așezat Dumnezeu „în calea tuturor răutăților”, cum ar fi spus cronicarul. Mereu între mari coloși, între mari imperii, care de care mai hămesite, gata să ne înghită hulpave, ca să-și astâmpere pofta de „pământ și apă”, gata să ne târguie ca pe dobitoace-n iarmaroc. Rânduiala lui Dumnezeu, istețimea minții diplomaților noștri, ascuțimea săbiilor armatei române, puterea rugăciunilor, strălucirea aurului, toate acestea și altele asemenea au făcut ca cizmele mai-marilor zilei să nu ne strivească. Ne-am strecurat cum am putut printre dușmani, printre stânci și mărăcini, printre fulgere și trăsnete, printre bombe și obuze și am tot urcat pe Golgota istoriei noastre de câteva mii de ani. Citește în continuare »


Memoriu. Centenar: 1 Decembrie 1918 – 1 Decembrie 2018

01/12/2016

simboluri_Romania

de dr. Ilie GHERHEȘ

Se știe că istoria unui popor este istoria ultimei ediții de manual. Nouă, generației de azi, generația aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, ne revine nobila misiune de a ne exprima prinosul de recunoștință și de admirație față de momentul istoric nesimilar cu altele din evoluția noastră.

În cazul Maramureșului, modalitățile de exprimare a gratitudinii față de corifeii Marii Uniri ar putea fi următoarele: Citește în continuare »