Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 23-27 septembrie 2019 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

Oaspetele bibliotecii:
bibliograf şi istoric literar
Săluc Horvat 
directorul Revistei de Cultură „Nord literar”

Luni, 23 septembrie

ora 14.30, Sala de conferinţe

Asociaţia Team For Youth în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează o întâlnire în cadrul proiectului Erasmus + „Read, Imagine, Create”, unde Şcoala gimnazială „Lucian Blaga” din Fărcaşa este partenera altor cinci şcoli din Europa (Lituania, Spania, Italia, Grecia şi Polonia).

Activitatea va fi intitulată „Books” şi va fi susţinută în limba engleză de către

CRONICA UNEI CĂRŢI. LUCĂCEȘTI – FILE DE ISTORIE

de  prof. Virginia PARASCHIV

Volumul LUCĂCEȘTI – FILE DE ISTORE (Editura Gutinul, Baia Mare, 2018), semnat de GELU DRAGOȘ, se înscrie într-o tendință mai larg generală a Maramureșului de a da curs scriiturii de monografii ale comunităților rurale, într-o încercare meritorie de a preciza identitatea așezărilor și ale locuitorilor, într-un context istoric validat de studiile istorice ale cărturarilor.

Gelu Dragoș și-a exprimat de foarte multă vreme dorința de a alcătui o monografie a satului Lucăcești, vorbea cu pasiune și mândrie de proiectul său. O influență puternică a avut-o și tatăl său, cu relatările din copilăria și tinerețea sa, relatări vii, autentice, despre evenimentul istoric perceput de vis – amintim spectaculoasa întâmplare cu ocupanții nemți, evocați de oamenii speriați ai satului, ca strigoi, dar pentru copiii curioși și iscoditori să-i vadă de aproape, s-au dovedit în fapt , prietenoși și generoși.

Gelu Dragoș, prin formația și vocația sa didactică, de învățător, conferă textului din volumul său, o vivacitate a conferirii din detalii, a învățăturii esențiale despre statornicia comunității în care s-a format în spirit demn și umanitar. Detalii grăitoare și pitorești, iar uneori chiar picante. Marea istorie, enigmatică și complicată, se face accesibilă prin incursiune vivace.

31 August – Ziua Limbii Române – Transcarpatia

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Comisia teritorială pentru analizarea frontierelor României formată din experţii americani, englezi, francezi şi italieni a decis la 28 martie 1919 ca frontiera cu Cehoslovacia să urmeze în principiu cursul Tisei (mai puţin experţii francezi şi italieni care includeau întreg teritoriul maramureşean la pământul străbun românesc).

În prima parte a lunii ianuarie 1919, Maramureşul a fost invadat de trupe ucrainiene care au ocupat valea Tisei împreună cu Sighetul şi ţinutul din dreapta Vişeului până mai sus de Leordina, iar în 17 ianuarie 1919 armata română zdrobeşte forţele ucrainiene şi ocupă ambele maluri ale Tisei, fără ca guvernul român să aibă o viziune fermă. Deşi, în baza acordului dintre comandantul armatei cehe şi generalul Prezan cu prilejul salvării acesteia de către armata română de la ofensiva zdrobitoare a ungurilor în 1919, s-a fixat o linie de demarcaţie care dădea românilor întregul Maramureş, fapt confirmat la 15 martie 1920 de către Osuski, şeful delegaţiei cehe la tratativele cu Vaida, şeful delegaţiei române la Londra,

31 August – Ziua Limbii Romane – Istroromânii

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Apoi însoţit de domnul Niederkom, m-am dus pe jos la comuna românească Grădine, ce se numeşte şi Gradigne (literele gn ca în italieneşte) unde am ajuns după o oră de călătorie pe un drum foarte rău; nu sunt decât nişte cărări printre bolovani şi pe marginea râpilor şi a prăpăstiilor, care pun viaţa în pericol la cea mai mică nebăgare de seamă. Înainte de a ajunge în Grădine, te urci pe muntele Santa-Croce, de unde se desfăşoară înaintea ochilor o privelişte încântătoare.

31 August – Ziua Limbii Române – Transnistria

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Aşa cum lectura cărţilor sfinte întăreşte credinţa omului în Dumnezeu, tot aşa lectura istoriei neamului trebue să ducă la trezirea conştiinţei naţionale, acolo unde nu există şi la întărirea ei acolo unde există, astfel ca fiecare membru al comunităţii naţionale să devină un element conştient de trecutul neamului său, de misiunea acestuia în lume şi de drepturile naţiunii din care face parte.

Dar trebue să recunoaştem că şcoala noastră nu dă tineretului aproape nimic din aceste comandamente naţionale.

Să luăm de pildă problema fraţilor noştri de peste hotare.

Câţi absolvenţi de liceu (ca să nu mai vorbim de acei ai cursului inferior) ştiu, şi, dacă ştiu, despre existenţa Românilor de peste hotare: despre Românii din Sudul Dunării, adică din Bulgaria şi din Serbia, din Croaţia şi din Albania, ca şi despre cei din Macedonia şi din Grecia în general?

Şi ce-au ştiut până acum despre Românii de peste Nistru?”

31 August – Ziua Limbii Romane – Aromânii

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Cîntec trâ mu-mea

Când s-duțea la șoput Sirma
Cu bucl’ița-l’i încârcatâ,
U videai canda scriatâ,
Di-u mutrea cu ocl’i patru
Lumea toatâ.

Ligânare di fidane,
Harizmâ ca di zîmbilâ –
‘și-aplicâ unâ mîndilâ
Pisti fața-l’i di-arușine
Trandafilâ.

31 August – Ziua Limbii Române – Meglenoromânii

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Dacă pentru cunoaşterea trecutului Aromânilor avem câteva date istorice, pe baza cărora ne putem face o idee despre locuinţele şi rostul lor de mai târziu, despre Meglenoromâni nu avem nimic. În cazul acesta, singurul izvor din care se poate şti ceva privitor la originea lor, şi la epoca coborârii şi aşezării lor într’un ţinut situat la apus de munţii Rodope, este limba lor. În privinţa aceasta, Meglenoromânii ar fi mai în drept decât toţi ceilalţi Români să spună: «limba noastră reprezintă istoria noastră».”

…

„Limba pe care o vorbesc Meglenoromânii este românească. Originea ei comună cu limba română se dovedeşte nu numai din identitatea elementului constitutiv, cât mai ales din schimbările ce a suferit acest element.