Ip, localitatea cu cel mai scurt nume din România

Pe teritoriul țării noastre există o localitate al cărui nume este format din doar două litere: Ip. Aceasta se găsește în județul Sălaj și a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1208 ca „villa Ypu”. În prezent, localitatea reprezintă centrul comunei cu acelaşi nume.

Potrivit istoricilor, denumirea localității vine de la numele grecesc „Hippolytos”, format din elementele „hippos” (cal) şi „lyo” (a elibera, a da drumul), referindu-se probabil la zona plină de pășuni și cai. Așadar, toponimul Ip vine de la antroponimul Ipolit, care provine de la Hippolytos.

Localitatea Ip este cunoscută în istoria României nu numai pentru că are cel mai mic nume de așezare din țară, ci și pentru o tragedie care s-a soldat cu 157 de morți. Evenimentul a avut loc în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, la câteva zile după Dictatul de la Viena.

În acea noapte tragică, nu mai puțin de 157 de români

Concurs internațional de istorie și geografie despre Europa Centrală

Consiliul Județean Maramureș, în baza relațiilor de înfrățire cu Voievodatul Podkarpackie din Republica Polonă, invită maramureșenii interesați de geografia și istoria țărilor din Europa Centrală, să participe la Concursul internațional de cunoștințe despre Inițiativa celor Trei Mări, organizat de Fundația Jagiellońska, în format online, în data de 29 octombrie 2021, ora 12:00.

Acest concurs pe teme de diplomație europeană se derulează prin Proiectul „Trimarium, Joc de simulare pentru susținerea cooperării în cadrul Inițiativei celor Trei Mări”, pe care Fundația Jagiellońska îl implementează în cooperare cu parteneri din Polonia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croația și România, cu finanțare din partea Ministerului Polonez al Afacerilor Externe. Pe lângă Consiliul Județean Maramureș, partener din România este Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Proiectul își propune să

Masacrul de la Moisei: 14 octombrie 1944

Ansamblul monumental de la Moisei al sculptorului Gheza Vida ridicat în memoria victimelor

Masacrul de la Moisei a fost făcut la data de 14 octombrie 1944 (acum 77 ani) de către unități militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, în două case de lemn aflate la ieșirea din comună. Au fost uciși 29 de etnici români și 3 evrei.

Desfășurarea masacrului

Moisei este o comună situată în partea de sud-est a județului Maramureș, aflată la jumătatea distanței dintre orașele Borșa și Vișeu de Sus. După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, Nord-vestul Transilvaniei intră sub ocupație maghiară, întreg Maramureșul fiind alipit Ungariei. Comuna Moisei

15 septembrie 2021 – 500 de ani de la moartea Sfântului Voievod Neagoe Basarab

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Sf. Voievod Neagoe Basarab
(n. 1482 – d. 15 septembrie 1521, Curtea de Argeș),
domn al Țării Românești (1512 – 1521).

„Deacii să-ți tocmești toate tunurile și oștile tot pre cete, cum le va fi rândul. Iar mai vârtos să te rogi lui Dumnezeu, ca să-ți fie tocmirea și orânduiala ta de la dânsul. Pentr-aceia să-ți rădici gândul și mintea la cer, să-ți pogoare și să-ți fie Dumnezeu într-ajutor.

Iar tu să mergi dreptu față la față spre vrășmașii tăi, fără nici o frică; iar căci vor fi ei mulți, nimic să nu te înfricoșăzi, nici să te îndoiești. Că omul viteazu și războinic nu se spare de oamenii cei mulți; ci cum răsipește un leu o cireadă de cerbi, și cum omoară un lup o turmă de oi cât de mare și cum răshiră un glonțu de tun multe cete de ostași, nu căci iaste el mic, ci că vine cu mare rane și cumplire, pentr-aceia răshiră și risipește multe cete de oameni, așa și omul viteaz și bărbat și hrăbor nu să înfricoșază de oameni mulți.

Că omului viteaz toți oamenii îi sunt într-ajutor,

Evenimentele zilei de 20 septembrie în timp…

Baia Mare: vedere panoramică – Centrul Vechi

20 septembrie 1347 – Atestarea documentară al orașului Baia Mare, într-un act emis de cancelaria regelui Ludovic I al Ungariei. (Csoma Gheorghe, Baia Mare – 670, Editura Helvetica, Baia Mare, 1999, p. 46.)

Orașul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1329, la 29 mai, sub numele Râul Doamnelor, (Rivulus Dominarum) într-un act al cancelariei regelui Ungariei Carol Robert de Anjou și s-a dezvoltat ca un centru aurifer în secolele 14-15. Documentul din anul 1329 nu s-a păstrat, conținutul său fiind rezumat într-un act din anul 1479. (Csoma Gheorghe, Baia Mare – 670, Editura Helvetica, Baia Mare, 1999, p. 45.)

Actul eliberat de cancelaria regelui Ludovic I de Anjou, la data de 20 septembrie 1347, reprezintă una dintre cele mai timpurii mărturii scrise, care s-au păstrat, privind importanța minelor din Baia Mare și Săsar (maghiară Zazurbanya, inclusă acum în Baia Mare) și cuprinde o serie de privilegii acordate centrelor miniere și locuitorilor săi de către rege, orașul Baia Mare fiind deja un oraș liber regal.

Ziua Bucureștiului – În această zi, în anul 1459 a avut loc prima mențiune documentară a cetății Bucureștilor, într-un hrisov al lui Vlad Țepeș, domn al Ţării Româneşti. Acesta era redactat în slavonă, limba oficială de cancelarie a Țării Românești.  

După treizeci de ani…

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Mă simt binecuvântat de la Dumnezeu și de la Neamul Meu pentru multele clipe istorice trăite în cei 70 de ani de viață, pe care i-am simțit mereu ca darul cel mai minunat de la Părintele Veșniciilor. Au fost momente rare, înălțătoare de suflete, mistuitoare de inimi, când emoțiile îți cuprind toate mădularele trupului și te îmbracă în haina vibrației cosmice.

Îmi aduc aminte că, în urmă cu 30 de ani, mai exact la 27 august 1991, mă aflam la Chișinău spre a pregăti inaugurarea Bibliotecii Transilvania, prima filială de carte românească a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” în capitala fostei Basarabii Române, la acel moment structură teritorială a „măreței” Uniuni Sovietice. Trecusem cu greu miile de cărți ce urmau să completeze prezența limbii române, insignifiantă (0,01 %!) la ea acasă!

„Cu prilejul depunerii în Cameră a proiectului nouei Constituţii…”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Nicolae Bănescu

Nicolae Bănescu (n. 16 decembrie 1878, Călăraşi – d. 11 septembrie 1971, Bucureşti) – istoric, membru titular al Academiei Române.

„Cu prilejul depunerii în Cameră a proiectului nouei Constituţii, opoziţia a organizat o demonstraţie, care a rămas memorabilă în analele vieţii noastre parlamentare. Un tumult fără precedent a însoţit şedinţa de la 9 Martie 1923.

„În numele partidului naţional şi ţărănesc”, d. Iuliu Maniu dedea cetire unei declaraţii în care, discutând asupra caracterului Adunărilor legiuitoare, le tăgăduia dreptul  de a legifera şi calitatea de constituante, încheiând, în aplausele frenetice ale partizanilor săi, cu aceste cuvinte: „Constituţia votată de ele rămâne nulă de drept. Ea nu poate servi de temelie noului Stat român, nici de izvor pentru un regim legal şi constituţional.”

D. Pan Halippa îi urma apoi la tribună,

Acad. Ioan-Aurel Pop – o recunoaștere a activității sale

Miercuri, 11 august, dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, va fi distins cu titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE al Municipiului Hunedoara. Evenimentul va avea loc începând cu ora 13.00 la Castelul Corvinilor (Sala Dietei).

Cu acest prilej se va lansa recentul său volum apărut la Editura Școala Ardeleană: „Hunedoreștii. O familie europeană”, în condiții grafice de excepție.

Pe copertă: Blazonul familiei Hunedoreștilor, Castelul Corvinilor din Hunedoara

Concept grafic: Ciprian Butnaru

„Din moment ce domeniul de la Hunedoara,

Tiberiu Groza: „Trăiască în veşnicie duhul lui Iancu!”

de Gelu DRAGOŞ

Prin bunăvoinţa profesorului de limba română şi latină Cornel Gh. Cosmuţa din Şomcuta Mare am intrat în posesia revistei „Iancule Mare”, nr. 70, iunie 2021, publicaţie editată de Societatea culturală „Avram Iancu” din România, fondator Ioan Teodor Stan.

Revista îmi este cu atât mai dragă cu cât dl. Cornel Gh. Cosmuţa îmi trimite şi o dedicaţie: „Dragă Gelu, duminică 18 iulie 2021, am fost în Apuseni la Crucea Iancului, la 1.218 metri altitudine, unde s-a săvârşit un PARASTAS în memoria eroilor ardeleni, ai neamului românesc. Am avut şi eu suprema bucurie de a fi în atmosfera înălţătoare la care au participat clujeni, sălăjeni, maramureşeni, turişti, preoţi şi primarul din Mărişel, dl. Viorel Ghic. Doamne ajută! Cu drag prof. Cornel Gheorghe Cosmuța, Șomcuta Mare, 29 iulie 2021”.

De remarcat că unul dintre Preşedinţii de onoare a revistei, alături de distinşii dr. Ioan Sima, prof. Viorel Bercea, scriitor Valer Gligan sunt şi regretaţii acad. prof. univ. dr. Ştefan Pascu şi prof. magistrat Ioan Bâtea, un magistrat care

Generalul Traian Doda. Românul care „privea cauza naţională ca o chestiune de onoare personală”.

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN 

Traian Doda
(29 iulie 1822 – 4/16 iulie 1895)

Una dintre personalităţile de seamă ale vieţii şi luptei noastre naţionale din Transilvania, din secolul al XIX-lea, a fost şi generalul de brigadă din armata imperială austriacă Traian Doda.

S-a născut în localitatea Prilipeţ, din Banat, azi jud. Caraş-Severin, la 29 iulie 1822. A absolvit şcoala  militară de regiment (regimentul grăniceresc român) din Caransebeş, în 1841, apoi, calităţile şi capacitatea l-au recomandat să-şi completeze studiile la Academia Militară din Wiener-Neustadt, în Austria.

Ca sublocotenent, activează