31 August – Ziua Limbii Române – Transcarpatia

31/08/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Comisia teritorială pentru analizarea frontierelor României formată din experţii americani, englezi, francezi şi italieni a decis la 28 martie 1919 ca frontiera cu Cehoslovacia să urmeze în principiu cursul Tisei (mai puţin experţii francezi şi italieni care includeau întreg teritoriul maramureşean la pământul străbun românesc).

În prima parte a lunii ianuarie 1919, Maramureşul a fost invadat de trupe ucrainiene care au ocupat valea Tisei împreună cu Sighetul şi ţinutul din dreapta Vişeului până mai sus de Leordina, iar în 17 ianuarie 1919 armata română zdrobeşte forţele ucrainiene şi ocupă ambele maluri ale Tisei, fără ca guvernul român să aibă o viziune fermă. Deşi, în baza acordului dintre comandantul armatei cehe şi generalul Prezan cu prilejul salvării acesteia de către armata română de la ofensiva zdrobitoare a ungurilor în 1919, s-a fixat o linie de demarcaţie care dădea românilor întregul Maramureş, fapt confirmat la 15 martie 1920 de către Osuski, şeful delegaţiei cehe la tratativele cu Vaida, şeful delegaţiei române la Londra, Citește restul acestei intrări »


31 August – Ziua Limbii Romane – Istroromânii

31/08/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Apoi însoţit de domnul Niederkom, m-am dus pe jos la comuna românească Grădine, ce se numeşte şi Gradigne (literele gn ca în italieneşte) unde am ajuns după o oră de călătorie pe un drum foarte rău; nu sunt decât nişte cărări printre bolovani şi pe marginea râpilor şi a prăpăstiilor, care pun viaţa în pericol la cea mai mică nebăgare de seamă. Înainte de a ajunge în Grădine, te urci pe muntele Santa-Croce, de unde se desfăşoară înaintea ochilor o privelişte încântătoare.

Citește restul acestei intrări »


31 August – Ziua Limbii Române – Transnistria

31/08/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Aşa cum lectura cărţilor sfinte întăreşte credinţa omului în Dumnezeu, tot aşa lectura istoriei neamului trebue să ducă la trezirea conştiinţei naţionale, acolo unde nu există şi la întărirea ei acolo unde există, astfel ca fiecare membru al comunităţii naţionale să devină un element conştient de trecutul neamului său, de misiunea acestuia în lume şi de drepturile naţiunii din care face parte.

Dar trebue să recunoaştem că şcoala noastră nu dă tineretului aproape nimic din aceste comandamente naţionale.

Să luăm de pildă problema fraţilor noştri de peste hotare.

Câţi absolvenţi de liceu (ca să nu mai vorbim de acei ai cursului inferior) ştiu, şi, dacă ştiu, despre existenţa Românilor de peste hotare: despre Românii din Sudul Dunării, adică din Bulgaria şi din Serbia, din Croaţia şi din Albania, ca şi despre cei din Macedonia şi din Grecia în general?

Şi ce-au ştiut până acum despre Românii de peste Nistru?” Citește restul acestei intrări »


31 August – Ziua Limbii Romane – Aromânii

31/08/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Cîntec trâ mu-mea

Când s-duțea la șoput Sirma
Cu bucl’ița-l’i încârcatâ,
U videai canda scriatâ,
Di-u mutrea cu ocl’i patru
Lumea toatâ.

Ligânare di fidane,
Harizmâ ca di zîmbilâ –
‘și-aplicâ unâ mîndilâ
Pisti fața-l’i di-arușine
Trandafilâ.

Citește restul acestei intrări »


31 August – Ziua Limbii Române – Meglenoromânii

31/08/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Dacă pentru cunoaşterea trecutului Aromânilor avem câteva date istorice, pe baza cărora ne putem face o idee despre locuinţele şi rostul lor de mai târziu, despre Meglenoromâni nu avem nimic. În cazul acesta, singurul izvor din care se poate şti ceva privitor la originea lor, şi la epoca coborârii şi aşezării lor într’un ţinut situat la apus de munţii Rodope, este limba lor. În privinţa aceasta, Meglenoromânii ar fi mai în drept decât toţi ceilalţi Români să spună: «limba noastră reprezintă istoria noastră».”

„Limba pe care o vorbesc Meglenoromânii este românească. Originea ei comună cu limba română se dovedeşte nu numai din identitatea elementului constitutiv, cât mai ales din schimbările ce a suferit acest element. Citește restul acestei intrări »


Actul de la 23 August 1944

23/08/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Acest act, arestarea în Palatul regal a mareşalului Antonescu şi a principalilor lui colaboratori la ordinul regelui, este cel mai controversat din întreaga acţiune a războiului.

Unii l-au considerat ca un act de salvare naţională, mai ales cei ce au participat la el sau au fost beneficiarii lui în ţară sau exil. Stalin l-a decorat pe regele României cu ordinul VICTORIA, cea mai mare decoraţie rusă. Preşedintele Truman şi regina Angliei au decernat şi ei mari decoraţii autorului acestui act. S-a susţinut că prin acest act s-a evitat trecerea ţării prin foc şi sabie, ocuparea României prin lupte şi un tratament mai dur la conferinţa păcii. Se pretinde (ceea ce cu siguranţă este adevărat) că prin acest act războiul a fost scurtat cu cel puţin şase luni şi poate chiar a fost câştigat de aliaţi, fiindcă, dacă ar fi avut răgaz, nemţii puteau avea între timp bomba atomică.

Criticii acestui act, pe care unii îl califică de „înaltă trădare”, alţii de „gravă eroare politică”, susţin că România nu trebuia să capituleze „en rase campagne” înainte să fi semnat un armistiţiu. Că această capitulare necondiţionată Citește restul acestei intrări »


Protocol adiţional secret

22/08/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Istoria ne ajută să cunoaştem trecutul, să înţelegem prezentul şi să credem în viitorul României.” (Ioan Lupaş)

Cu ocazia semnării Pactului de neagresiune între Reichul German şi U.R.S.S. subsemnaţii – reprezentanţi ai celor două părţi – au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema delimitării sferelor de influenţă în Europa de Est. Aceste convorbiri au condus la rezultatul consemnat mai jos. Citește restul acestei intrări »