Elegie [Supărarea mea ereditară]

10/06/2017

Mihai Epli

de Mihai EPLI

Supărarea mea ereditară asupra prostiei m-a cancerizat
Ca Om nu înţeleg de ce lumea din juru-mi sihastru
S-a aplecat îngenuncheat spre ignoranţa ce m-a tulburat.
Acum zâmbesc cu ochii-mi măslinii creând un cerc albastru
În jurul meu şi-n concordanţa tuturora de lângă mine –
Cugetând zăresc prostia ce mă apasă noapte de noapte
Din întuneric ies abătut izgonit din solara lumină
Totuşi azi erai tristă zeiţa mea ce m-a-mbrăţişat
Plângeai atunci când îţi auzeam vocea albastră –
Atunci am renegat trecutul şi viitorul ce te-a amorezat
Singur fără tine titanicu-mi Amor s-a transformat în ură
Urând tot ce m-a divinizat, iubindu-te pe tine… sufocat
Citește restul acestei intrări »


„Lidia Vianu’s Students Translate” MTTLC la Institutul Cultural Român

23/05/2017

MTTLC_6

COMUNICAT DE PRESĂ

S-a încheiat săptămâna româno-britanică
8-13 mai 2017
„Lidia Vianu’s Students Translate”
MTTLC la Institutul Cultural Român
6 scriitori britanici stilizează
traduceri din proza contemporană românească la București
Citește restul acestei intrări »


Și pleu, și prea plin – PLEONASMUL

15/05/2017

de Angela-Monica JUCAN

AMJ_foto_Delia FloreaUna din profesoarele mele de română (absolventă de institut) ne explica, la aprecierea ei și naiv convinsă, că termenul pleonasm vine de la… pleu (literar: tablă, tinichea), fiindcă un pleonasm sună ca pleú’ 🙂 Categoric! Sub aspect estetic. Lingvistic însă etimologia este cu totul alta. Cuvântul vine la noi din franceză (s.m. pléonasme), iar în franceză din greaca veche (pleonasmos), fiind acolo un derivat de la pleon, care înseamnă „mai mult”. Adică mai mult decât trebuie, astfel că pleonasmul este o expresie care dă pe dinafară. Aceasta este o chestiune care ține fie de gândire, fie de informare, fie de capacitatea de control mai ales în cursul vorbirii, în cazul din urmă nefiind o problemă cronică de logică, nici de cultură, ci doar una de atenție – o scăpare din vedere de moment a inventarului lexical folosit deja într-o anumită frază. Citește restul acestei intrări »


Valoarea limbii strămoşeşti în păstrarea identităţii personale şi naţionale

27/02/2017

_brau_tricolor

Motto:
În aceeaşi limbă
Toată lumea plânge
În aceeaşi limbă
Râde un pământ
Ci doar în limba ta
Durerea poţi s-o mângâi
Iar bucuria
S-o preschimbi în cânt.
Iar când nu poţi
Nici plânge şi nici râde
Când nu poţi mângâia
Şi nici cânta
Cu-al tău pământ
Cu cerul tău în faţă
Tu taci atunci
Tot pe limba ta.
(Grigore Vieru, În limba ta)
Dimensiunea sacră a limbii
Limba nu e vorba ce o faci;
singura limbă, limba ta deplină
stăpână peste taine şi lumină
e-aceea-n care ştii să taci.
(Lucian Blaga, din ciclul Corăbii cu cenuşă)

de pr. prof. dr. Theodor DAMIAN

pr-theodor-damianSe înţelege din frumosul poem blagian că dincolo de caracterul uman, construit, al unei limbi, aceasta, ca şi limbajul, are şi o dimensiune sacră, metafizică. Metalimbajul arată că limba nu e o simplă făcătură omenească.
Atitudinea adecvată în faţa dimensiunii sacre a limbii este tăcerea, care după Sf. Isac Sirul este limbajul veacurilor viitoare, şi care este, între altele, starea de mirare în faţa tainei. Tăcerea este şi o expresie a covârşirii, şi gratitudinii pentru limba ce ni s-a dat şi astfel ea are un caracter doxologic.
Legătura tainică dintre limbaj şi tăcere este superb formulată de Meister Eckhart atunci când zice că Dumnezeu este un Cuvânt la capătul tăcerii. Citește restul acestei intrări »


„Strugurii sunt acri” de Elena Mitru. Lansare de carte

15/12/2016

coperta_elena-mitru

Invitație

Cenaclul Literar „Mihai Eminescu”
și revista Lumina Lină
din New York
(director Theodor Damian și redactor-șef M. N. Rusu)

vă invită

vineri, 16 decembrie 2016,
ora 7:00 PM

la lansarea cărții

Strugurii sunt acri

de Elena Mitru

Vor vorbi Theodor Damian, Valentina Ciaprazi, Nicole Smith și autoarea
Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 335 (1-15 octombrie)

30/10/2016

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Sărmană Limbă, sărmană!

Tatal nostru_

Comoară de mare preț, lăsată de străbuni în sipetul sufletului românesc, Limba ne definește ca popor, alături de muzica populară, de portul popular, de dansul popular, de credința, datinile și obiceiurile noastre, de istoria noastră, de felul nostru de-a înțelege viața cu toate ale ei. Patria o formează în primul rând aceste valori spirituale și apoi valorile materiale, precum teritoriul, relieful, bogățiile solului și subsolului, monumentele și celelalte. Limba este cea dintâi pecete a apartenenței unui om la un popor, pe care mama o pune în sufletul fiului său, când îl învață primele cuvinte din acea limbă. Citește restul acestei intrări »


Joyce Lexicography. Volume 124: The Devil in Corsica. Work in Progress de C. George Sandulescu și Lidia Vianu

27/09/2016

coperta_lexicon-124

COMUNICAT DE PRESĂ

Contemporary Literature Press,
sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei,

anunță publicarea volumului 124 din Joyce Lexicography

George Sandulescu și Lidia Vianu
Joyce Lexicography
Volume 124
The Devil in Corsica
Work in Progress

ISBN 978-606-760-080-3

Pe lângă Dubliners, Ulysses, sau Finnegans Wake, James Joyce a scris și două mici povestiri, pe care le-a trimis sub formă de scrisori aceluia care era fiul fiului său: Stephen James Joyce. Una dintre ele se intitulează „The Cat and the Devil”.
S-ar putea că „The Cat and the Devil” ar fi avut loc în țara lui Cristofor Columb: acesta s-a născut în Corsica, care era pe vremea aceea parte din Republica Genovei. Citește restul acestei intrări »