„Mă împiedic de treptele timpului meu”

de Florica BUD

Îl cunosc pe Gelu Dragoș de mult timp. Dar cine nu îl cunoaște pe Gelu? „Lasă-mă să cad lângă nopțile lungi”, zice poetul, mereu prins între datorie și vise. Dar, Gelu Dragoș este în primul rând dascăl, om de vază în comuna sa, părinte, făuritor de reviste școlare, vector de cultură între sate, sat și oraș, între oamenii de cultură ai orașului Baia Mare, chiar și atunci… „Când poezia și poetul devin o osie în lemn”. Conducător al unui cenaclu cunoscut, cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, el este și un ziarist destoinic, scriitor și nu în ultimul rând, poet.

„Sunt rouă, iarbă, izvor și vis”. Ce simplu își definește complexitatea, în dorința de a fi înțeles de cei din jur! Clocotind de seva ce vine din rădăcini bine înfipte în glia strămoșească, declară cu lejeritate: „Mai trag o brazdă prin cuvinte/ înnobilând cum se cuvine”. De altfel în casa în care a văzut lumina zilei Gelu, nu doar el, adună cuvinte alese, căci Domnul și-a întors fața către familia sa. Iar, ursitoarele au fost darnice, binecuvântând familia Dragoș, gospodari de vază ai comunei Mireșul Mare și pe cei doi copii talentați și sârguincioși.

Surprize literare în revista „Reflex”!

Poetul maramureșean Vasile Dan Marchiș este publicat cu două poezii în recentul număr din ianuarie-iunie/2021 al prestigioasei reviste „Reflex” din Reșița, Caraș-Severin.

Numărul prim din acest an dedică un plus de pagini, sub semnături dintre cele mai importante, aniversării a 250 de ani de istorie industrială reșițeană, păstrându-și, în același timp, rubricile care au consacrat-o peste vreme și, de bunăseamă, bucurându-se de colaboratori din întreaga țară și din afara ei, cei cărora le datorează, în fapt, calitatea textelor, diversitatea și bogăția opiniilor și informațiilor, intrarea ei în circuitul cultural al publicațiilor preocupate deopotrivă de cultura spirituală și materială, în măsura în care valorile produse de aceasta sunt și un actant al prezentului și un suport al viitorului. (dr. fil. Ada Mirela CHISĂLIȚĂ)

Revista o puteți citi on line accesând:

ACEASTĂ DĂRUIRE NU-I UN SIMPLU JOC

de Vasile Dan MARCHIȘ

Pentru că s-a făcut în aceeași măsură părtașul tuturor
celor buni cum și celor răi,
bogaților și săracilor,
bolnavilor sau celor sănătoși,
celor cumpătați cât și celor hapsâni
timpul, 

Despre Cristian Bodnărescu, poet

de prof. dr. Dumitru CONTA,
impresar al poetului Cristian Bodnărescu

„Să îl citesc pe poetul Cristian Bodnărescu a constituit pentru mine o surpriză deosebit de agreabilă: că ismele nu ne-au cotropit de tot, că se mai poate scrie poezie bună fără a scuipa pe valorile clasice, că poţi fi modern fără a fi ininteligibil şi că, în cele din urmă, poţi să scrii poezie „chiar dacă ai talent(!)”. Intuiesc lecturile domnului Bodnărescu solide, bine selectate şi bine asimilate. În ceea ce mă priveşte – evident strict subiectiv – l-aş situa, prin înzestrare, originalitate şi îndrăzneală, dincolo de frontierele temporale, de curente sau de stiluri, într-o familie „cel puţin” onorabilă, din care fac parte: Byron, Baudelaire, Poe, Bacovia, Artaud şi nu numai.”

Gheorghe Junescu,
fost director adjunct al Institutului Român din Veneţia

 *****

Poetul Cristian a văzut lumina zilei la 3 martie 1983, în frumosul oraş care a dat numeroase valori ţării, Bacău.

RUGĂMINTEA MEA DIN URMĂ

de Mircea Dorin ISTRATE

Satule, ţi-oi spune-n şoaptă rugămintea mea din urmă,
Tu, primeşte-mă la tine să mă pui lângă ai mei,
Când veni-va SOROCITĂ clipa să mă las de turmă
Şi HODINĂ să îmi caut, sub covor de ghiocei.

Cu un car mă du la groapă, iar la boi le pune-n coarne
CIUCURI cu împletitură din cireşul înflorit,
Din SMICELE lungi de salcă să faci JUGUL, iar CORMANE
Fă-le doar din cimbrişorul, ce-i abia înmugurit.

Înger serafimic

de Mihai EPLI

luna măslinie,
circulară,
titanică
cugetare,
e inima mea ce-nvie
în eterna aşteptare.

Gelu Dragoş, un împătimit al scrisului

de dr. Nicoară MIHALI

Nicoară Mihali

Sunt tot mai rari cercetătorii temerari care caută în arhive să cerceteze lucruri efemere. Multă vreme nu am înţeles de ce rubrica „Revista revistelor” o întâlneşti pe ultima pagină a unei publicaţii. Redactorul, adesea un pseudonim, ne delectează cu spicuirea şi prezentarea succintă a unor publicaţii. Am aflat într-un fel secretul care înseamnă un spirit de prietenie al jurnaliştilor ce se obligă, benevol, să semnaleze apariţiile tipografice.

Gelu Dragoş şi-a ales un asemenea tip de cercetare efemeră, care prezintă istoria revistelor şcolare. Lucrarea de faţă are o dublă semnificaţie: pe de o parte surprinde o istorie documentară a revuisticii româneşti, iar pe de altă parte aduce argumente palpabile de istorie literară care demonstrează că debutul literar al multor scriitori români se întâmplă în revistele şcolare.

Gelu Dragoș

Gelu Dragoş este un împătimit al scrisului, un om sensibil, care recunoaşte valoarea în fiecare tânăr ce debutează într-o revistă şcolară. El însuşi este creator de reviste, numai dacă ne gândim la revista clasei sale „Dintre sute de catarge”, revistă care a obţinut la categoria ei locul I pe judeţ, de fiecare dată. Este un om al zbaterii, a căutării frumosului de lângă noi, de aceea are meritul incontestabil de a ne prezenta una dintre cele mai reuşite monografii în lumea revistelor şcolare româneşti.

Apoi Gelu Dragoş are meritul

GENȚIGRAMĂ

de Gabriela Genţiana GROZA

PARLAMENTAR „APRECIAT”

Ades dormea în Parlament,
Nevasta, arătând că-i pasă,
Fugi cu-n tip în occident,
Să aibă loc să doarmă-acasă.

REVISTA „AMPRENTELE SUFLETULUI”

Motto:

Româna nu-i o limbă cu care spui minciuni,
Ea știe să renască din veșnicii tăciuni.

(Florică Dan, Limba noastră).

de Vasile BELE

Despre valoare, despre inspirație, despre autenticitate, despre o literatură sinceră, concretă și obiectivă… da, despre dragoste, căci este un număr dedicat, „mereu tânărului”, Dragobete.

Revista „Amprentele sufletului”, an VII, nr. 2 – februarie 2021, Editura Editgraph, Buzău, p., ISSN 2393-4506, o Revistă Internațională de cultură, artă și literatură, cu un Editorial – Dragobete, un mesaj ancestral. Despre menirea dacoromânului, ce aparține distinsei doamne Eugenia Enescu-Gavrilescu.

Încă din Editorial aflăm însemnătatea acestei sărbători, prin vocea blândă a editorialistei, Eugenia Enescu-Gavrilescu:

TANKA

de Gabriela Genţiana GROZA

În iarba deasă
greierii cântă în cor
un imn al verii –

visând în pat la bunici
în liniștea nopților