Jazz Matinal la Montreal

de Johnny CIATLOȘ DEAK
jurnalist, membru UJIR
senior editor Globart Universum Publishing House

Dimineață răcoroasă de martie, o dimineață de sâmbătă mai specială, pentru că urma să participăm la un concert de Jazz cu totul special! Special din mai multe motive, cu toții știm că jazz-ul penetrează sufletul și întreaga ființă cu precădere seara, ambientul are și el rolul lui, excepție făcând desigur de la regulă „those lazy Sunday mornings” cu o cafea aburindă, pe fundalul unui smooth jazz.

Însă faptul că finuțul nostru Leonard Johnny Dumitrescu face parte din band este cu totul și cu totul special, deoarece face parte din „creme a la creme” tineri talentați ce vor participa în curând la Festivalul de Jazz pentru juniori de pe tot cuprinsul provinciei Quebec. Aflându-se la cea de-a 44-a ediție, peste 2000 de muzicieni își vor etala talentul, elevi de liceu,colegiu sau studenți de facultate, cu toții având aceeași pasiune, MUZICA!

Liceul Andre-Laurendeau este gazda splendidului eveniment, un liceu renumit frecventat

La o cafea cu Iosif Herţea

Înregistrare realizată la Radio România Cultural, emisiunea Cafeneaua literar-artistică, iunie 2011,
transcrisă de Daliana BONAŢ, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

IOSIF HERȚEA
(22 martie 1936 – 21 martie 2018)

Iosif Herțea s-a născut în 22 martie 1936, la Firiza de Jos (suburbie a orașului Baia Mare). Până la vârsta de 14 ani a locuit, împreună cu părinții și frații, în localitatea Târnăveni, județul Mureș și tot acolo a absolvit școala gimnazială.

Se înscrie la Liceul de Muzică, secția violoncel, unde l-a avut ca profesor de limba română pe Ion D. Sârbu. După absolvirea liceului, a fost admis la Conservatorul din Cluj, însă după primul semestru s-a transferat la Conservatorul din București, Secția muzicologie-compoziție, pe care l-a absolvit în anul 1960. Liviu Brumaru, asistent la Catedra de folclor, l-a făcut să îndrăgească muzica populară și astfel a ajuns la Institutul de Folclor împreună cu Liviu Glodeanu și Dan Georgescu, colegii săi. Aici a lucrat până în anul 1980, când se mută la Cluj-Napoca, unde a fost cercetător științific principal la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, până în anul 1990, când se va muta în Germania.

Iosif Herțea și Cornel Todea

Cornel Todea: Mă bucură să ne reîntâlnim la Cafeneaua literar-artistică. Vă reamintesc, realizatorul Cafenenelei este doamna Claudia Revnic, stăpânul unei console cu nenumărate butoane și cursoare este domnul Petre Bârsan, ilustrația muzicală: Bogdan Florea. Cornel Todea, cel care vă vorbește, are astăzi invitați un neamț care s-a născut în Maramureș, neamțul este îndrăgostit de folclorul românesc. Ca să poată conversa cu Domnia Sa, am invitat un etnomuzicolog. Am invitat, de asemenea, un cercetător pasionat de descoperirea unor instrumente originale tradiționale. Am invitat, pentru că personalitatea este foarte complexă, și pe cel mai original compozitor de muzică de scenă din România, așa cum a fost declarat, pentru că Dumnealui în compozițiile sale a folosit instrumente pe care le-a inventat, pe lângă instrumentele care există într-o orchestră, în mod tradițional. Drept pentru care a fost răsplătit cu Premiul Uniunii Teatrale din România pentru muzica de scenă. Toate aceste persoane și nu am epuizat, de fapt, paleta pe care o conține personalitatea, sunt ipostaziate într-o singură ființă excepțională, domnul Iosif Herțea. Și, spun excepțională, pentru că nu am găsit cuvinte mai potrivite. În ce constă caracterul excepțional: este de un talent ieșit din comun și de o modestie, de egală dimensiune, de o fantezie creatoare surprinzătoare, provocatoare și, pe parcursul acestei întâlniri cu dumneavoastră, o să vă citez câteva dintre spectacolele de teatru care au beneficiat de soluțiile muzicale cu totul surprinzătoare, cu totul inedite ale maestrului Iosif Herțea.

Iosif Herțea: Și eu vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Mă onorează.

C. T.: Dumneavoastră ne onorați. Mulțumim că ați răspuns invitației. Dar faptul că v-am invitat

IOSIF HERȚEA (22 martie 1936 – 21 martie 2018)

de Daliana BONAȚ, Director adjunct de specialitate, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare
și dr. Liliana VOȘ

Iosif Herțea

„Cel mai original compozitor de muzică de scenă, maestru al sonorităților live”[1], vrăjitor de sunete ciudate, „cel mai mare maramureșean specialist în etnologie, folclor și etnografie și românul cel mai important al promovării sunetului ca instrument de muzicalitate și muzicalizare”[2], în viziunea lui Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, Iosif Herțea s-a remarcat printr-o traiectorie culturală și artistică deosebită, atât la nivel național, cât și internațional.

Compozitorul, etnomuzicologul, etnograful, creatorul de instrumente Iosif Herțea s-a născut în Ferneziu, suburbie a Băii Mari, la 22 martie 1936. Tatăl său a fost contabil la topitoriile Minelor și Uzinelor Statului din localitate, iar mama, casnică, a fost descendenta unei familii înstărite de armeni maghiarizați (Medyesi), proprietari, până în 1945, ai unui han turistic în Firiza.

Copilăria și-o petrece la Târnăveni, unde a urmat clasele primare, iar la vârsta de 14 ani se mută la Cluj, unde urmează, atât cursurile Liceului Teoretic „George Barițiu”, cât și pe cele ale Liceului de muzică, clasa de violoncel (1950-1955), unde a avut șansa de a-i avea ca profesori pe G. Iarosevici și Ion D. Sîrbu. Și-a continuat studiile la Conservatorul din Cluj (1955-1956), după o admitere la Facultatea de Medicină, impusă de tatăl său și eșuată, „din fericire”[3]. În partea a doua a anului I, s-a transferat la Conservatorul din București, Secția de muzicologie-compoziție, pe care a absolvit-o în 1960.

Fascinat de expresivitatea limbajului muzical, de armoniile mijloacelor elementare de expresie, își începe cariera de cercetător științific în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor din Cluj (1960-1970), mărturisirile sale fiind cu adevărat captivante: „Domeniul era pentru mine, și a rămas în aceeași măsură, atât de fascinant, ca atare și activitatea pe care trebuia să o desfășor, încât pot afirma, fără exagerare, că am beneficiat de extraordinarul noroc de a fi «obligat» să-mi câștig pâinea făcând ce îmi plăcea cel mai mult. Mă refer la munca de teren”[4].

Face parte, alături de Ovidiu Bârlea, Tiberiu Alexandru și Gotfried Habenicht, din grupuri de cercetări și culegeri folclorice. Astfel, în paralel cu domeniul principal de cercetare, își descoperă pasiunea pentru obiectele

Prof. Emilia Comișel

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Emilia Comișel
n. 28 februarie 1913, Ploiești
d. 18 aprilie 2010

A văzut lumina zilei la 28 februarie 1913, într-o familie în care muzica „era la ea acasă”. A fost unul dintre cei șase copii ai renumitului institutor, dirijor și profesor de muzică, Gh. Comișel. Studiile muzicale începute împreună cu tatăl său au fost continuate în Ploiești, la Liceul de fete „Despina Doamna” și apoi la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică – București, printre profesorii săi aflându-se reputații maeștri ai muzicii și pedagogiei muzicale naționale: Ioan D. Chirescu, Alfonso Castaldi, Alfred Alessandrescu, George Breazul, Constantin Brăiloiu, Dimitrie Cuclin, Ștefan Popescu și Paul Jelescu.

Timp de peste șapte decenii, Prof. Emilia Comișel și-a dedicat întreaga viață în primul rând studierii și cercetării creației muzicale populare, această „excepțională comoară cu care România se poate mândri în lume”, după cum afirma nemuritorul muzician G. Enescu.

Învingând inerentele greutăți, Prof. Emilia Comișel a întreprins cercetări și culegeri sistematice de folclor muzical atât în județul natal (Prahova), cât și în celelalte zone etnofolclorice, precum și în afara granițelor

Noii bursieri ai programului Tinere Talente 2023

S-a dat startul celei de-a 15-a ediții a programului național Tinere Talente, cu o nouă generație de 30 de bursieri muzicieni și artiști plastici.

Pe parcursul unui an calendaristic, cei 15 artiști vizuali și 15 muzicieni selectați vor primi sprijin pentru a urma și dezvolta o carieră artistică, prin acordarea de burse individuale, în valoare de până la 2000 Euro, prin sesiuni de mentorat și stagii de masterclass intergeneraționale, precum și oportunități de promovare a talentului lor artistic prin evenimente organizate de Fundația Regală Margareta a României și parteneri ai programului.

144 de tineri muzicieni și artiști vizuali cu vârste între 14 și 24 de ani, elevi și studenți la instituțiile de învățământ vocațional din toată țara, care provin din familii cu venituri modeste, și-au exprimat, pe parcursul lunii noiembrie a anului trecut, intenția de a deveni bursieri.

Procesul de selecție a constat în analiza dosarelor depuse, selecția candidaților de către juriul

Щасливого Різдва!

Colindă tradiţională în limba ucraineană.
Corul Şcolii Gimnaziale din Rona de Sus, Maramureş. 

Corul Jandarmilor din Baia Mare la colindat

Corul Jandarmilor din Baia Mare cu colindul la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.

Cu colinda la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Colindători de la Şcoala din Mireşu Mare, Maramureş 

Slobodu-i a corinda?

 

Corul bărbătesc din Chechiș (Maramureș) este doar o mică parte a corului Bisericii Ortodoxe

Cu colinda…

Corul studenţilor teologi de la Centrul Universitar Nord Baia Mare la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare în 18 decembrie 2012.