Tânjaua de pe Mara

09/05/2021

de Grigore SIMIONCA

În a doua duminică a lunii mai, ar fi fost vremea să aibă loc Tânjaua de pe Mara, vechi obicei agrar de primăvară din Maramureș, care îl are în centrul atenţiei pe deschizătorul de țarină, cel dintâi gospodar ieşit la arat. În trecut „Tânjaua” se sărbătorea de Sfântul Gheorghe. De o vreme, obiceiul s-a mutat în cea de a doua duminică a lunii mai, și se ținea, până să vină pandemia peste lume, în Hoteni, pe valea Dărasca. Citește restul acestei intrări »


Diplomaţia minunată a florilor

08/05/2021

de Vasile LECHINȚAN

Jurnal din anii ciumei Covid 19

Am fost astăzi la Grădina Botanică, cel mai frumos şi mai mângâietor sufleteşte centru al Clujului, cu feeria lui de flori multicolor înflorite, momentan fiind paradisul lalelelor. Cele de pe „platoul Florian Porcius” – aşa îl numesc eu ad-hoc, pentru că acolo e statuia marelui botanist de origine năsăudeană – sunt pe deplin înflorite acum, urmează să se deschidă multe şi de la marginea aleii de la intrare, de o parte şi de alta, spre statuia „Domnului Florilor Clujene”, Citește restul acestei intrări »


Omul, dascălul, sculptorul şi scriitorul Viorel Pop – Popas la Borna 84!

07/05/2021

de Gelu DRAGOŞ

Viorel Pop
n. 4 mai 1937

Miercuri, 5 mai, ora 11,30 la Biserica Ortodoxă Fărcaşa, respectându-se toate măsurile date de blestemata pandemie, a avut loc aniversarea profesorului, sculptorului şi scriitorului Viorel Pop la împlinirea vârstei de 84 de ani, printr-o manifestare cultural-religioasă de ţinută.

Cine este de fapt profesorul Viorel Pop? S-a născut la 4 mai 1937 în satul Nima, judeţul Someş, actualmente Cluj, Citește restul acestei intrări »


Scriitori maramureșeni publicați în revista Portal-MĂIASTRA

07/05/2021

Scriitorii maramureșeni: Radu Ulmeanu, Delia Muntean, Vasile Dan Marchiș și Marian Hotca sunt publicați în recentul număr al prestigioasei reviste „PORTAL – MĂIASTRA” apărută sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Revista este editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj cu sprijinul Consiliului Județean Gorj.

În cuprins: Mihaela Albu, Ion Popescu-Brădiceni, Citește restul acestei intrări »


„Fain de văzut la Muzeu” – Povestea pecetarelor din Colecția preotului Mircea Antal

06/05/2021

„A scrie despre prescurnicere este o îndrăzneală dincolo de rugăciune și dincolo de dulcea muncă a pâinii, este un demers către lăuntricul credinței în dumnezeiasca trinitate.”(Preot Romul Pop, Glasul pecetarelor)

În urmă cu 21 de ani, în luna mai a anului 2000, patrimoniul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș s-a îmbogățit cu o impresionantă colecție de pecetare, pe care luna aceasta ne-am dorit să o aducem mai aproape de dumneavoastră, invitându-vă să descoperiți Povestea pecetarelor din colecția preotului Mircea Antal, colecție donată muzeului nostru chiar de către fiica preotului.

Pecetarele, denumite în funcție de zonă pristolnic, pristornic, prescurnicer sau prescurar sunt Citește restul acestei intrări »


„ORAȘUL LUI PINTEA”

06/05/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Nu știu să se fi validat, în Imperiul Sintagmelor Intens și Corect Vehiculate, expresia „dreptate culturală”. Nu știu, dar cred că fiecare dintre noi, în variate feluri, slujim această cauză. Adică, gândim de bine, analizăm corect, încadrăm cinstit elemente din Colțul Nostru de Univers Trăit. Sau, chiar mai mult, scoatem la iveală realități scăpate din orizontul public, detalii uitate, care își cer dreptul la existență tăcut și modest. Și, poate, prea răbdător… Da, istoria adevărată este îndelung răbdătoare!

În urmă cu câteva săptămâni, Filiala „Pintea Viteazul” a ANCMRR (Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Ministerul Administrației și Internelor), ne-a solicitat să constituim o filială a Bibliotecii la sediul ei de pe bulevardul Republicii din Baia Mare.

Dezbătut, promis, înfăptuit.

Mi-am asumat rolul cel mai greu și anume să selectez cele 1.500 de cărți, din cele circa o sută de mii pe care le avem în stoc, primite în timp din donații editoriale sau de la persoane fizice. Timp de o săptămână, ochii mei au parcurs multe mii de titluri, Citește restul acestei intrări »


Învăţăminte de la Nicolae Iorga

06/05/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Nicolae Iorga
(6 mai 1871 – 27 noiembrie 1940)

Ştim cu toţii că cel mai prolific autor român a fost Nicolae Iorga. Despre viaţa şi activitatea acestui veritabil titan al culturii române ştie tot românul câte ceva.

Istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, profesor universitar, academician, Nicolae Iorga a publicat 1.323 cărţi, 26.156 studii şi peste 25.000 articole de presă. Cifrele sunt cu atât mai impresionante cu cât, dacă s-ar face un calcul, ar reieşi că Iorga n-a avut timp de odihnă mai mult de 3 ore pe zi.

Aşadar, prima lecţie pe care o putem lua de la marele cărturar este cea a acribiei. Stăruinţa pe texte, dovezi, argumente, documente este cheia de lucru a tuturor cercetărilor.

Ar urma apoi lecţia atenţiei ştiinţifice distributive. Citește restul acestei intrări »


NICOLAE IORGA DESPRE TIPOGRAFIA DIN BUDA

06/05/2021

Nicolae Iorga
(6 mai 1871 – 27 noiembrie 1940)

selecție text de Mária BERÉNYI

Tipografia din Buda a avut un rol iniţiator şi în editarea de lucrări de popularizare a cunoştinţelor. Nicolae Iorga aminteşte cu recunoştinţă următoarele: „Tipografia Universităţii din Buda a îmbogăţit literatura românească cu tot felul de publicaţii. Aici se tipăriră de acum înainte comunicaţiile, ordinele oficiale, legile, cărţile bisericeşti, în parte – care nu se lucrau la Blaj, în Tipografia seminarului – traducerile, lucrări originale. La Buda veniră Citește restul acestei intrări »


O listă a celor mai iubite cuvinte ale limbii şi culturii române (I)

05/05/2021

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN

Nu ştiu să fi riscat cineva până acum să schiţeze o astfel de listă, care pare imposibilă la prima vedere, cu eventuale capcane, nu dintr-o opţiune sau alta, ci mai ales prin inevitabile omisiuni datorate caracterului ad-hoc al demersului. Eu îl consider de altfel foarte necesar astăzi, într-o lume bulversată şi cotropită moral şi spiritual.

În primul rând clasez pe primul loc cuvintele: mamă, tată, surori, fraţi, nepoţi, bunici, străbunici, moşi, strămoşi, cărora li se adaugă minunatul cuvânt familie. Aşa am răzbit noi, românii, prin milenii, Citește restul acestei intrări »


E nevoie de… presă românească!

03/05/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Teodor Ardelean

Ne-am revendicat mereu în istorie de la statutul de „sedentari”. Probabil că am şi fost „cel mai sedentar popor al Europei”. O bună bucată de vreme. Căci înainte-vreme, de aici din Bazinul Carpaţilor se pare că au pornit populaţiile spre celelalte zări. Aici erau zăcămintele de sare, iar civilizaţiile nu se puteau edifica decât acolo unde se găsea acest important produs pentru viaţă, azi atât de hulit. Cel puţin aşa susţin cei mai importanţi istorici europeni.

În ultimii ani românii au devenit cel mai migrator popor al noii Europe. Circa 20% dintre concetăţeni au luat destinul în braţe şi azi îi găsim în Italia, Spania, Marea Britanie, Portugalia, Franţa ş.a.m.d. Numărul celor care au plecat dincolo de fruntariile ţării nici nu se ştie cu precizie deoarece unii ies din ţară cu buletinul şi acolo unde ajung se descurcă în fel şi chip fără să se înregistreze oficial. Oricum, se ştie că există aglomeraţii europene cu mare pondere românească: Castellon de la Plana, Coslada, Arganda del Rey, Milano, Roma ş.a.

Cu un astfel de fenomen nu se poate lupta. Nici nu ştiu dacă este cazul. Probabil că „lecţia de serviciu” ar trebui să fie cea a comunităţii româneşti din Montreal. Citește restul acestei intrări »