PRIMUL 28 IUNIE, FĂRĂ POETUL DUMITRU FÂNĂȚEANU

30/06/2022

Dumitru Fânăţeanu
(n. 28 iunie 1944 – d. 20 noiembrie 2021)

Motto:

Când vei spune despre mine,
Că sunt singur și departe,
Eu, voi locui-n vitrine
Și îți voi zâmbi din carte
”.

(Dumitru Fânățeanu, poemul „Legământ”, din volumul „Singurătatea ecoului”, p. 65)

IN MEMORIAM – DUMITRU FÂNĂȚEANU (n. 28 iunie 1944 – d. noiembrie 2021)

Diminețile se înalță
în jertfa
dăltuită-n destin –
măreția lumii
se pierde-n viclenii
”,

(din poemul „După cum urmează”, p. 124, volumul „Singurătatea ecoului”).

DRUM LIN CĂTRE STELE ȘI ÎNGERI, poetului care a trudit pentru a-și aduna în volume de versuri, frământările sufletești, cu cele mai inspirate titluri. Când „Necuprinsele azururi”. Când „Veacuri pe cărări de pământ”. Când… de exemplu, când a fost timpul pentru „Singurătatea ecoului”? Se întâmpla, în anul 2016. Volumul a apărut la Editura Grinta, Cluj-Napoca, ISBN 978-973-126-611-4, 158 p., cu o prefață, semnată de Adrian Țion, numită „Un ecou șoptit” și cuprinde frânturi de suflet, puse în vers – un vers încărcat cu metaforă, figuri de stil, foarte folosite de către autorul, care și-a început Marea Călătorie spre Cer și Stele – Dumitru Fânățeanu…

Am avut plăcerea de-a vorbi cu soția acestuia, rămasă pentru a-l plânge și a-i duce visele mai departe. Cuprinsă de amar și supărare, cu lacrimi în ochi, mi-a povestit despre dorul de poet (soț, tată și bunic)… despre supărările și tristețile ce-i cuprind sufletul, despre visele în care apare pentru a-i spune să fie puternică, să fie tare în fire… și câte și mai câte.

Născut, imediat după sărbătoarea Sânzienelor și în ajunul sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, poetul și-a construit propriul Univers poetic Citește restul acestei intrări »


Fără acest lucru nu putem merge mai departe

22/06/2022

de Alexandru PLEȘEA

Cel prins în jocul rutinei este deja pe jumătate afectat în funcțiile sistemului lui nervos.

Un sistem nervos care se ocupă cu aceleași tipare de comportament la muncă, acasă și cam cu aceeași oameni, se stabilizează în așa numitele metode de reacție și de răspuns conform repetiției.

Astfel, prin el va circula cam aceeași energie similară curentului electric, nefiind solicitat în alte medii noi, inconfortabile sau chiar și mai benefice, dureroase.

Într-un context complet opus față de ceea ce se stimulează pe media, și anume plăcerea, confortul și belșugul, omul ar putea ajunge să stabilizeze în sistemul lui nervos așa zisa capacitate de fixare a energiei interioare, prin suferință.

Ei bine, un astfel de om, până va ajunge să o ia razna din cauza tuturor stimulilor din jur, fiind hipnotizat și atras, ca și cum e legat la ochi, Citește restul acestei intrări »


Vizită de studiu și atelier la Centrul de excelență în domeniul Managementului Inovației și Colaborare în rețea din Salonic, Grecia

16/06/2022

de Ștefan SELEK,
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

În perioada 6 – 11 iunie, la Salonic (Grecia), a avut loc Campusul de mentorat în instrumente de colaborare în rețea din cadrul proiectului „Teach for future”, coordonat de Fundația Heritage din Grecia, Asociația Națională a Bibliotecilor și Bibliotecarilor Publici din România și Global Libraries Bulgaria și finanțat de Comisia Europeană, în cadrul programului Erasmus+. Am participat 10 beneficiari din România, 10 din Bulgaria și 10 din Grecia.

Organizatorii greci au pregătit un program divers. De-a lungul celor cinci zile de atelier, au avut loc prezentări interactive, seminarii și vizite de studiu la instituții cu atribuții în domeniul conservării memoriei colective.

Temele, dezbătute în limba engleză, au surprins elemente de interes pentru dezvoltarea serviciilor moderne de bibliotecă precum: colaborarea în rețea, marketing pentru biblioteci, soluții IT pentru biblioteci, utilizarea Inteligenței Artificiale în tehnica de bibliotecă, tehnici de identificare a informațiilor false, noțiuni de Citește restul acestei intrări »


DACIANA COSMINA LAZĂR: CUVINTELE SUFLETULUI

11/06/2022

de Vasile BELE

(însemnări literare)

Când ochii ştiu privi… şi cel mai puternic caracter cedează până la urmă…
Când ochii ştiu zâmbi… şi cel mai posac om începe a zâmbi…
Când ochii ştiu vorbi… şi ecoul le răspunde…
Când ochii ştiu plânge… şi pietrele le țin companie…
Când ochii ştiu mângâia… şi vântul „tremură” de dorință…
Când ochii ştiu dojeni… şi fulgerele se ascund…
Când ochii ştiu visa… şi cel mai năstrușnic vis prinde viață…
Când ochii ştiu iubi… stelele plâng pentru că nu mai strălucesc îndeajuns…

Volumul de versuri CUVINTELE SUFLETULUI, a apărut la Editura Coresi SRL, București, 2016, ISBN 978-606-8798-69-1, cu o prefață de Anda LUA. Autoarea este colega DACIANA COSMINA LAZĂR…, am cunoscut-o la ea acasă, în Deva, în cadrul festiv organizat de Biblioteca Deva, cu prilejul sărbătoririi zilei dedicate cărții – SĂPTĂMÂNĂ CĂRȚII de la Deva, ocazie cu care am fost prezenți prin Cenaclul literar „Nichita Stănescu” al Centrului Cultural al MAI, (președinte cms. Lidia OBEADĂ).

Propun un poem, la întâmplare, cum procedez de obicei: „DE VEI PLECA”, (pag. 153-154).

De vei pleca, nu-mi lua și inima cu tine,
Mai lasă-mi-o în piept să bată,
Căci chiar de n-are cine s-o aline,
Ea plânge în tăcere, iubind ca altădată.

 

De vei pleca, ia-mi dorul ce-mi aduce suferință
Și-nchide-l bine într-un cufăr  de argint,
Chiar dacă nu-l poți ține-închis cu ușurință,
Chiar dac-ar vrea să zboare mângâiat de vânt.

  Citește restul acestei intrări »


Revista de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene” – dăruită cititorilor

03/06/2022

de Vasile BELE,
LSR, Cluj-Napoca

Revista de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene” (anul IV, nr. 10-11/2022)

Truditori și ostenitori, colectivul de coordonare, ne-au surprins din nou. Rostesc acest lucru, în cunoștință de cauză, pentru că am citit și am în colecția personală, fiecare număr din această impresionantă revistă, mulțumind Dreptului Dumnezeu pentru că ne-a intersectat pașii, cu fondatorul acesteia, scriitorul Radu Botiș. Încă un mare și din suflet mulțumesc îl rostesc pentru includerea cu materiale în fiecare număr al revistei, fapt ce mă onorează și mă obligă, deopotrivă. Observ că, mereu, revista primește consistență și își păstrează valoarea literară, dovadă că există literatură de valoare, este apreciată și promovată, prin toate mijlocele posibile (ziare, cărți, reviste, scris sau virtual).

În cuprinsul celor 220 de pagini apar scriitori din țară și din străinătate. Scriitoarea Ionica Bandrabur (Slănic-Moldova), semnează editorialul, numindu-și-l „Amprenta condeiului pe albul hârtiei (Mărturii maramureșene)”, unde afirmă: „Citind cu atenție din ultimele scrieri se observă cu ușurință situațiile în care Citește restul acestei intrări »


ATUNCI CÂND VISELE PRIND ARIPI – POEZIA SE ÎNVEȘNICEȘTE ÎN NOBLEȚEA SUFLETULUI

03/06/2022

de Vasile BELE

Fericit și friguros tablou

autor Adrian DONCA

Îți înțeleg povestea și crisparea din privire
Căci am călătorit pribeag și eu același timp
Al iernilor cumplite, geroasă amintire,
Înfrigurat și zgribulit în case anotimp.
Când noaptea frigul aspru împletea pe geamuri
Ciudate forme, ca pe o pânza de atlas
Și sufletul scotea pe nări cețoase fumuri
Din vatra focului mocnit în sine, atâta cât a mai rămas.
Lucirea chinuită din lampa afumată
Ce adâncea neclarul din colțuri și unghere,
Voind să dea lumină, de grindă agățată,
Sporind în taine locul cu umbre pasagere.
Cu vatra rece într-un colț pierdută,
În conservare și îmbrățișată de-a frigului tutelă,
În seri cu-aureola lămpii susținută
Sclipind metalic, soba, ca o permanentă stelă.
În crepuscul drumul troienit spre școală,
Printre tufani albiți de roua înghețată
Nevoitor printr-a naturii reci urzeală,
Peregrin fiind, însingurat, prin neaua spulberată.
În școală frigul, irizant sticlind pereții,
Din sobe ce căldura nu îndrăznea să bată
Mai mult de palma dascălului în zorii dimineții
Și becul parc-avea căldura condamnată.
Iar „de-ncălzire” primind câte o palmă,
Ce-ți încălzea obrazul, roșu ca de foc,
Și mâna care-ți provoca această traumă,
Umplând în sufletu-acelui, căldura și mândria la un loc.
Acum, umblând în amintiri prin căi pierdute-n ceață
Febril și cu emoție, imagini caut cu ardoare
Și-aș vrea să văd pe geamul încălzit, spectaculoase flori de gheață,
Și-n casa luminoasă, fuioare de umbre schimbătoare.
Aș vrea să-mi văd colegii din nou în curtea școlii-nchise,
Și dascălii ce au plecat, certându-ne din nou.
Dar toate acestea pentru mine sunt proscrise
Rămase în memorie ca fericit și friguros tablou.

Adrian Donca (n.a. – proaspăt debutant în revista „Din vatra satului”, fondator și redactor-șef Vasile Bele), ne oferă prin versurile sale un univers poetic extraordinar. Lumea poetică este destul de complexă, Citește restul acestei intrări »


Tabăra prieteniei literare DE AMICITIA – o oază de normalitate

01/06/2022

Simona Mihuțiu

de Simona MIHUȚIU

În acest sfârșit de mai, blând, am ajuns la marginea Sălajului, în Boghiș, o localitate cu mult potențial, dar peste care timpul trece un pic mai împleticit, pesemne.

Lipsa de modernism a stațiunii are, în definitiv, farmecul ei. Natura se prezintă nudă, dând privitorului posibilitatea să-i admire formele colinare, împădurite din loc în loc. Câțiva maci înfloriți împodobesc cochet acest peisaj. Seara, soarele înroșește cerul, parcă avertizând că poate exista multă pasiune în calmul aparent al naturii. Apoi el se strecoară grăbit și se ascunde printre coline.

Aveam să îmi împrospătez două zile mai târziu, aceste imagini bucolice prin vizitarea mănăstirii Trei Ierarhi din satul Bic, unde credința și-a găsit un sălaș de liniște și pace interioară, într-un cadru la fel de plăcut. Construcția în sine se află într-o simbioză perfectă cu mediul natural. Maica stareță ne-a vorbit despre miracole divine, exemplificând. Personal, consider că cel mai mare miracol pe care îl poți resimți acolo, este acela de a face parte și tu, om, din Lucrarea Domnului, adică miracolul de a exista, de a te fi pogorât pe Pământ, fărâmă dintr-un Univers, pe cât de mare, pe atât de necunoscut.  Citește restul acestei intrări »


Ședință de Cenaclu literar la Hideaga (Maramureș)

30/05/2022

Cenaclu literar „Adrian Păunescu”; foto: Felician Săteanu

de Vasile BELE

Ședința de Cenaclu literar „Adrian Păunescu”, Hideaga (MM), din data de 28 05.2022, merită un mare și din suflet LAUDATIO.

  1.  – o prezență extraordinară, pentru un cenaclu sătesc, în raport cu alte întâlniri de gen, de la centru. Bravo, organizatorilor și tuturor celor implicați în eveniment!
  2. – invitați sosiți din medii diferite – dascăli, preoți, poeți, scriitori (dintre care 5 membri U.S.R. – prof. univ. dr. Delia Munteanu, conf. univ. dr. Florian Roatiș, Ioan Dragoș, Vasile Morar și Nicolae Scheianur; prof. doctorand Manuela Pintea;  

Citește restul acestei intrări »


AURA CREIȚARU: PREZENTUL DINTRE CLIPE

26/05/2022

(semnal editorial)

de Vasile BELE

Motto:

„Între
ieri și mâine
între atunci și cândva
pulsează continuu prezentul din noi –

gânduri fluide din interior spre lume și înapoi
Cred că știi cum preluăm
îmbrățișăm
simțim
prelucrăm
iubim
selectăm
împărtășim
trimitem spre nicăieri să-și caute drum
pachete de clipe
egale
cuminți că niște sfinți
sau rebele –
uimitoare culori și parfum”.

(Aura Creițaru, Prezentul dintre clipe)

Volumul cu același nume, „Prezentul dintre clipe”, aparține poetei Aura Creițaru. L-am primit cu „dedicație și iscălitură”, în urmă cu ceva vreme. Ne-am cunoscut la Brașov. Am făcut schimb de carte. Bucurie și de o parte și de alta. În puținul timp cât ne-a fost dat să îl petrecem împreună, în cadrul întâlnirii literare organizate de editorul Trandafir Sîmpetru – Campionatul Mondial de Poezie, mi-am dat seama că este un om minunat. Scrie profund.

O poezie de înaltă ținută și valoare. Cele câteva zeci de poezii, din volumul „Prezentul dintre clipe”, apărut la Editura Detectiv literar, Citește restul acestei intrări »


Cu ÎPS Bartolomeu Anania – despre biblioteci în vremuri de restrişte

22/05/2022

Ioana Dragotă
(22 mai 1959 – 22 ian. 2013)

de Ioana DRAGOTĂ

Tudor Arghezi, George Bacovia, Alexandru Balaci, Ion Bianu, Lucian Blaga, George Călinescu, Ioan Petru Culianu, Mihai Eminescu, Ştefan J. Fay, Nicolae Georgescu-Tistu, Octavian Goga, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ştefan Octavian Iosif, August Treboniu Laurian, Constantin Noica, Dimitrie S. Panaitescu-Perpessicius, Şerban Papacostea, Zenovie Pâclişanu, Constantin Rădulescu-Motru, Alexandru Sadi-Ionescu, N. Steinhardt, Gheorghe Şincai, Gabriel Ţepelea, Tudor Vianu – şi lista poate continua.

Care este sâmburele în jurul căruia am alcătuit-o? Într-un mod poate puţin aşteptat, faptul că toţi aceşti iluştri bărbaţi ai culturii române au fost şi bibliotecari – pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, voit sau conjunctural.

Pentru Mihai Eminescu, de pildă, perioada în care a lucrat la Biblioteca Centrală din Iaşi a fost una dintre cele mai liniştite din viaţa lui, asigurându-i o râvnită stabilitate; pentru Lucian Blaga a fost un exil – îndepărtat fiind de la catedră şi având interdicţie de semnătură.

Într-o situaţie similară cu Lucian Blaga a fost şi ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, dublat de scriitorul Valeriu Anania, al cărui nume îşi găseşte locul firesc Citește restul acestei intrări »