Ceva ce să mă ierți că-ți spun

de Alexandru PLEŞEA

În toate formele lor, bunele maniere ne mențin aproape unii de alții. Fără ele, greu am suporta comportamentul altora.

Din acest motiv au fost introduse, pentru ca oamenii care le învață să obțină ce doresc.

Dacă pentru o zi, renunți la bune maniere, vei vedea de fapt câți prieteni ai în realitate sau de fapt pentru ce exact te acceptă sau iubește lumea.

Vei descoperi că acest amortizor, bunele maniere, nu îi mai lasă pe oameni să fie direcți și reali, ci prin bune maniere găsesc o formă de comun acord acceptabilă comportamental.

Scriitorul „globe trotter” Ioan Cosmuţa la a cincea carte

de Gelu DRAGOȘ

Scriitorul Ioan Cosmuţa, pentru prieteni „Niţă”, s-a născut în Glodul Sălajului într-o familie de învăţători. După terminarea studiilor în domeniul hidrotehnic, la pensionare se stabileşte la fiica lui în Canada. Bun profesionist, cu o sănătate de fier, nu doreşte să-şi consume liniştit pensia bunicică din România şi îşi echivalează studiile pentru a munci pentru canadieni, unde devine expert şi membru al prestigiosului „Ordin al Inginerilor Canadei”. Faptul că a avut funcţii de conducere şi a construit zeci de baraje şi centrale hidroelectrice în ţară, dar şi pe trei continente: Europa, America de Nord şi Africa, îl face să publice cinci cărţi cu experienţele trăite: „Canada între vis şi realitate”, „România mea, Canada mea”, „Un român expert canadian în…Africa”, „Cu truck-ul prin America” şi cea mai recentă realizare literară „Evadat din jungla ebolei”. Apărută în condiţii grafice excelente la Editura Imprimeria Ardealul din Cluj Napoca, lector de carte dr. Viorel Hodiş, volumul îi este dedicat de autor unui prieten şi coleg drag, Pompi Manea, cel care a fost „un Mecena al Clujului, care a dus cu el în veşnicie valoroase proiecte literare”.
Aşa cum se anunţă şi din titlu, „Evadat în jungla ebolei” este o lucrare memorialistică, literară, de acţiune, iar autorul ne poartă prin jungla celor două Guineei, una fostă colonie franceză – Guineea-Conakry, altă colonie spaniolă – Guineea Ecuatorială.

La fel ca şi celelalte cărţi şi aceasta se dovedeşte a fi o carte de aventuri, un jurnal dens

Efectele nocive ale folosirii telefoanelor mobile

de Alexandru PLEŞEA

Cât mai poți sta fără telefon mobil?

La această întrebare încă participă toată populația planetei unde cablurile și antenele de telefonie sunt în zare. Peste 4.5 miliarde de oameni îl folosesc.

Radiațiile electromagnetice pe care telefonul le primește de la aceste antene sub formă de radiofrecvențe neionizate afectează în timp țesutul pe lângă care stă.

Ca și cum ai scurtcircuita la frecvență mică un grup de celule umane. Cu iubirea de viață pe care încă o mai ai (sper), stai și te gândești în tihna momentului prezent – oare acele celule cât pot rezista în mine?

De departe copiii sunt mai afectați decât adulții în folosirea excesivă.

Sistemul lor nervos în creștere continuă

Apariție editorială: ZODII DE REZERVĂ – 2

de prof. Baki Ymeri
poet, publicist, traducător,
redactor șef la revista Albanezul

„Vasile Dan Marchiș atrage atenția și prețuirea cititorilor, intrând în imperiul poeziei cu volumul Zodii de rezervă – 2 (Editura Amanda Edit, București 2019). Autorul călătorește prin spațiul liric, venind în fața noastră cu vorbe bune, demne de citit și admirat. Scriitorul dăruiește impresii și meditații despre regatul mirării, populat de gesturi frumoase, inspirate și fermecate: „Dumnezeu a făcut Cerul Soarele Pământul…/ Iar prin felul cum oamenii/ se miră pe toate aceste lucruri/ existăm deoarece Dumnezeu/ se miră la nesfârșit de mirarea noastră”. Pe acest fascinant itinerar, purtăm totdeauna în minte imaginea cu iubirile mele de dorul minunilor. Când?

Revista de cultură, tradiţie şi atitudine civică „Mărturii maramureşene” – o nouă apariție editorială

de Radu BOTIŞ (UZPR) și Andreia (GHIB) BOTIŞ

Sub egida UZPR a apărut nr. 2 al revistei „Mărturii maramureşene”. Cele peste 260 de pagini conţin materiale de interes, din care amintim: CETATEA DE PIATRĂ – O redută istorică a sufletului românesc (prof. Viorel I. POP); Gânduri la apariția unei cărți eveniment (Dr. Constantin DOBRESCU); Țara Codrului (Andreia GHIB BOTIȘ); Prolog (Walter ÜBELHART); Înfruntaţi-vă teama! (Minodora ION); Activitatea Asociațiunii ASTRA printre preocupările de studiu ale Universităţii Pontificale Angelicum din Roma (Drd. Mihai-Octavian GROZA); Romains célèbres – Români celebri (Daniela SITAR-TĂUT); Teatru (Daniela GUMANN); Nu pot să-i înțeleg (Ana-Cristina POPESCU; O nouă apariţie editorială (Mary SMITH); Oameni de seamă ai Maramureșului Voievodal: conf. univ. dr. Bianca Ţiplea Temeș

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XX (2020), nr. 416 (16 – 29 Februarie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Spovada lui Adam. Cu toții știm istorioara din primele capitole ale Bibliei privind crearea celor dintâi oameni, Adam și Eva. Ne amintim că omul a fost creat într-un mod deosebit de celelalte viețuitoare, fiind dotat cu trup și suflet. Trupul era material și muritor, iar sufletul spiritual și nemuritor. Datorită celor trei forme de manifestare ale sale, rațiunea, voința și sentimentele, omul a ajuns nu numai să stăpânească întreaga natură, dar astăzi poate să vagabondeze printre stele. Nici o altă viețuitoare nu a fost capabilă de creație și progres cum este omul. El avea un statut special, acela de rege al creației lui Dumnezeu și un loc aparte în planul lui Dumnezeu. La început Dumnezeu a proiectat astfel: „Să facem om după chipul și asemănarea noastră”. Prin suflare divină i-a dat omului chipul, adică sufletul, scânteie dumnezeiască, dar, înainte de a-i da și asemănarea, l-a supus la un examen, pe care, din păcate, omul nu l-a trecut. Era vorba de examenul ascultării. Dacă omul ar fi trecut cu bine acel examen, Dumnezeu i-ar fi dat și asemănarea cu El, adică nemurirea, desăvârșirea, sfințenia și toate celelalte atribute ale dumnezeirii. Era prea frumos…!

Consecințele pierderii „examenului”

Scriitorii pot fi cireşii din aprilie…

de Gelu DRAGOȘ

„O luptă-i viaţa; deci te luptă
Cu dragoste de ea, cu dor”

spunea poetul George Coşbuc, cel atât de uitat de manualele şcolare din vremurile noastre atât de străine valorilor reale. O luptă e și viața scriitorilor de azi

Doar natura nu se dezice de valorile ei. Iată, apar primii ghiocei, sfidând, ca de când se știu, gerul lunii februarie și gerul din oameni, astfel că ne amintim de luna martie, o lună specială, în care oferim femeilor mărţişoare şi cadouri. Iarba înverzeşte, păsările se întorc la concertul lor obişnuit după o istovitoare călătorie, iar noi, muritorii de rând, parcă începem să întinerim în suflet. Începem să acordăm tot mai multă atenţie valorilor cu care am fost crescuţi de părinţi şi bunici: bunătatea, dragostea și compasiunea pentru aproapele nostru, altruismul, credinţa în Dumnezeu, speranţa în mai bine.

Fiindcă este primul editorial al revistei „Freamăt” din acest an, cred că se cuvine să aruncăm o privire în trecutul foarte apropiat al anului 2019 și începutul lui 2020 din perspectiva Ligii Scriitorilor, filiala Maramureş,