Daruri din suflet!

29/01/2022

Prin poeziile mele, în sufletul cititorilor
(Timur ChișMembru Asociația Poeților Mondiali)

Am primit în dar trei volume de poezii ale scriitorului Timur Vasile Chiș, ce completează colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare: Viața la 55 de ani (2020); Drum în penumbră (2021); De vorbă cu Ariel (2021), apărute la Editura Liric Graph.

Mulțumim maramureșeanului, dr. habil. ing. Timur Vasile Chiș, pentru această donație de carte sosită la Redacția e-Bibliotheca Septentrionalis.

Volumele pot fi consultate la Sala de lectură carte curentă, conform programului bibliotecii: Luni – Vineri: 08:00 – 20:00; Sâmbătă: 09:00 – 14:00.

Mulțumiri, respect și prețuire!

Redacția

*****

TIMUR-VASILE CHIȘ

Sunt un maramureșean umblat prin lume, cum ar spune bunicul meu. Și mai sunt un inginer petrolist, care a lucrat peste 30 de ani în această industrie, un profesor care transmite studenților săi câteva crâmpeie de inginerie petrochimică și un îndrăgostit de poezie și proză.”

Născut în 25 octombrie 1964 în localitatea Săliștea de Sus, județul Maramureș, este fiul lui Simion Chiș și al Iliscăi Iuga, părinții fiind descendenți din vechi familii nobiliare din Săliștea de Sus (Familia Iuga și Familia Blojenilor).

Tatăl, Chiș Simion, a fost timp de 27 de ani, Directorul Adjunct al Școlii Generale din Săliștea de Sus și apoi învățător la aceiași școală.

A absolvit Școala Generală în Săliștea de Sus. Citește restul acestei intrări »


Arhierie și filantropie – Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan Selejan la 7 decenii de viață

28/01/2022

 

Luni, 24 ianuarie 2022, a fost lansat la Centrul Eparhial din Timișoara, volumul omagial Arhierie și filantropie – Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan Selejan la 7 decenii de viață, apărut la Editura Partoș, în anul 2021. Dedicat Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, cu prilejul împlinirii a 70 de ani, volumul se deschide cu un cuvânt de felicitare al preafericitului părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și cuprinde atât evocări, articole și studii științifice, cât și cuvinte de recunoștință ce aparțin mai multor persoane de cultură, precum academicieni, foști și actuali demnitari ai Statului român, profesori, scriitori, istorici, cercetători, poeți, reprezentanți ai unor instituții culturale, preoți din țară și străinătate, și teologi români.

Dr. Teodor Ardelean, sub egida sintagmei Et in Arcadia ego!, transmite Înaltpreasfinției Sale o simplă și sinceră „declarație de dragoste” pe care o intitulează: Un mare român din „Familia Română”.

Drept mulțumire, pentru contribuția la editarea volumului Omagial, Citește restul acestei intrări »


Ecouri Eminesciene

27/01/2022

Consemnăm în Cronica Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, prezența volumului Ecouri Eminesciene, apărut la Editura TIM Reșița, în anul 2021, sub semnătura autorilor Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla. Lucrarea, oferită în dar de dl. Dorin Dărăban, un vrednic cercetător pe tărâmul cultural românesc, prezintă turneul de lansare al albumului Monumentele Mihai Eminescu, o memorie vie a valorilor care descifrează absolutul eminescian.

Prezentul volum reprezintă o mărturie a tablourilor trăite de autori prin periplul lor axiologic definit de ecourile proiectului cultural demarat și de fațetele unei eminescologii în mișcare. Reproducerea întâlnirilor, a reportajelor, Citește restul acestei intrări »


Dezvelirea bustului maestrului DUMITRU FĂRCAȘ

26/01/2022

Duminică, 23 ianuarie 2022, ora 13, pe platoul din fața Primăriei Groși, a avut loc dezvelirea bustului maestrului Dumitru Fărcaș.

Evenimentul a fost organizat în preajma Zilei Unirii Principatelor Române, de Primăria comunei Groși în parteneriat cu Fundația „Dumitru Fărcaș” și a debutat cu intonarea Imnului de Stat și dezvelirea bustului de către primarul Florin Boltea și Dorel Rohian, prieten al artistului. A urmat slujba de sfințire a bustului oficiată de PS Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, cu un sobor de preoți.

Șirul alocuțiunilor a fost deschis de fiica maestrului, Andreea Fărcaș. Marele actor Dorel Vișan a introdus publicul prezent în atmosfera Citește restul acestei intrări »


25 ianuarie 1844 – s-a născut Ioan Mihalyi de Apşa – figură luminoasă de cărturar patriot

26/01/2022

de dr. Mihai DĂNCUŞ

Ioan Mihalyi de Apșa

Este în tradiţia poporului nostru ca la perioade de timp anume să-şi amintească cu recunoştinţă şi să-i pomenească pe cei dragi care au trecut în nefiinţă nu fără a lăsa zestre generaţiilor care îi vor urma. Ioan Mihalyi de Apşa, mare cărturar, patriot înflăcărat, sprijinitor al ţăranilor din stirpea cărora se trăgea şi care-i ziceau: „Domnul nostru Iancu Mihaly”. Prin opera sa a „dezgropat gloria străbună şi a înviat conştiinţa naţională”. Revista Tribuna, care apărea la Sibiu, în numărul 179 din anul 1894 publică un articol intitulat „Din Maramureş” şi semnat de Ioan Russu Şirianu, articol care-l surprinde pe Ioan Mihalyi astfel: „l-am găsit între nişte acte. Un om pentru care sărbătoare este cînd poate lucra mai mult. Istoric profund, jurist de primă forţă şi în acelaşi timp la curent cu literatura română. Mi-a plăcut de la prima vedere. Mic de statură, aşezat, rar la vorbă, cu ochii pătrunzători şi buni în acelaşi timp, dr. Ioan Mihalyi în adevăr îţi face impresia unui savant.

Se ocupă mai ales de istoria Maramureşului, având o colecţie interesantă de acte inedite din trecutul Maramureşului. Posedă „o bibliotecă bogată, reviste şi foile româneşti, cărţi din România”. Savantul de 50 de ani, descris atât de plastic de I. Russu Şirianu, s-a născut la Ieud, la 25 ianuarie 1844, ca fiu al Iulianei Man de Şieu şi Găvrilă Mihalyi, fost comite, comisar revoluţionar la I 848 şi, în ultimii ani ai vieţii, judecător la curtea regească.

Studiile gimnaziale le începe la Sighetu Marmaţiei, apoi le continuă la Ungvar, Casovia, Budapesta, în anul 1868, luându-şi doctoratul în drept şi examenul de avocat. La universitate, aşa cum mărturiseşte în autobiografie, „am luat cursuri de limba şi literatura română, binevenite mie…”. Tot aici urmează, în paralel, cursuri private de arheologie, numismatică şi paleografie, istorie şi altele.

Dovedind exigenţă şi mare seriozitate în pregătirea universitară, Ioan Mihalyi se pregătea pentru ceea ce va face toată viaţa: Citește restul acestei intrări »


„Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ.”

17/01/2022

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ01_Mihai_Eminescu_04f7d970c9

172 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu
(n. 15 ianuarie 1850, Botoşani – d. 15 iunie 1889, Bucureşti)

Lui Eminescu

Vârful ‘nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge…
Lâng’ acest colos de piatră vezi tu cât de mică sânt.
Astfel tu ’n a cărui minte universul se răsfrânge,
Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ.

Şi doreşti a mea iubire… Prin iubire pân’ la tine
Să ajung şi a mea soartă azi de soarta ta s-o leg,
Cum să fac! Când eu micimea îmi cunosc atât de bine,
Când măreaţa ta fiinţă poate nici n-o înţeleg.

Citește restul acestei intrări »


Pianistul maramureșean, CADMIEL BOȚAC, la ceas aniversar

16/01/2022

La 25 de ani, Cadmiel Boțac este una din marile speranțe ale pianului. 

S-a născut la 16 ianuarie 1997, în Sighetu Marmației.

Cadmiel este un nume special, din Biblie, iar personajul a fost un muzician în templul lui David. Numele Cadmiel are mai multe semnificații, dar cea mai importantă e: „Cadmiel – Slujitorul lui Dumnezeu”, „Cadmiel – Răsăritul lui Dumnezeu” (Moldoveanu, Nicolae, Dicţionar biblic de nume proprii şi cuvinte rare, Bucureşti: Editura Casei Şcoalelor, 1995, p. 81). Cu siguranță, Cadmiel a fost un om dedicat lui Dumnezeu, dat fiind faptul că personajul era nelipsit de la templu, preocupat cu partea muzicală din cadrul slujbelor religioase. Semnificația numelui m-a făcut să conștientizez faptul că muzica e un dar de la Dumnezeu. Eu așa l-am descoperit pe Dumnezeu, prin muzică.

Este sunt singurul muzician din familie, însă în copilărie a avut alături oamenii potriviți, care l-au îndrumat în mod corespunzător: părinții și profesorii de la școala de muzică din Sighet. A început studiul pianului în orașul natal – Sighetu Marmaţiei – la vârsta de 4 ani, Citește restul acestei intrări »


„Despre Mihai Eminescu în ziarul băimărean Gutinul” (2022)

15/01/2022

Filmul „Despre Mihai Eminescu în ziarul băimărean Gutinul” este o producție a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare realizat  cu ocazia Zilei Culturii Naționale, 15.01.2022.

În urmă cu aproape 133 de ani, mai precis la 17 martie 1889, ieșea de sub tipar, la Baia Mare, numărul de probă al  primului ziar în limba română de pe aceste meleaguri, Gutinul, având ca editor pe Mihail Molnar și ca redactor pe Gavril Szabo. Numărul apare cu data de 3 aprilie, în patru pagini și va continua de patru ori pe lună, miercurea, până în 26 martie 1890. Când debuta publicația mult așteptată de românii din acest colț de țară, la Bucureşti se consuma ultimul act al vieţii celui considerat, încă de pe atunci, cel mai mare poet al românilor.

Apariţie fericită – chiar dacă având o existenţă cvasimeteorică în peisajul revuistic de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu consecinţe benefice pentru viaţa culturală maramureşeană, implicit pentru cea naţională – Gutinul nu a ignorat „fenomenul Eminescu”, menţinând în conştiinţa celor de aici – prin informaţii, ce-i drept, lapidare – interesul pentru destinul postum al Luceafărului poeziei româneşti.  Citește restul acestei intrări »


Mihai Eminescu – bibliotecar și prozator

15/01/2022

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași

Mihai Eminescu – bibliotecar 

Se ştie că Mihai Eminescu a fost, o scurtă perioadă, directorul Bibliotecii Centrale din Iaşi. Dar el a îndeplinit de patru ori atribuţii de bibliotecar, lucru mai puţin scos în evidenţă.

Astfel, în 1865, la Cernăuţi, ca elev de gimnaziu, este găzduit în casa lui Aron Pumnul, unde „se afla şi o mică bibliotecă a studenţilor români, ferită de ochii profesorilor străini, căci, după legile şcolare, studenţii nu aveau voie să întreţină biblioteci şi ar fi fost confiscată şi această bibliotecă, dacă în ochii lumii nu ar fi trecut drept proprietate a lui Pumnul. […] Bibliotecar era totdeauna un student găzduit de Pumnul, care locuia în camera în care se afla şi biblioteca.” (Teodor V. Ştefanelli – Amintiri despre Eminescu, 1914) Astfel, Eminescu „începu să trăiască, să doarmă şi să viseze printre cărţi” (G. Călinescu – Viaţa lui Mihai Eminescu).

În 8 aprilie 1871, la Viena, la iniţiativa lui Mihai Eminescu, societăţile studenţeşti „România” şi „Societatea literară şi ştiinţifică a Românilor din Viena” se contopesc în „România jună” (care avea ca deviză versul lui Andrei Mureşanu „uniţi-vă în cuget, uniţi-vă’n simţiri”). Citește restul acestei intrări »


MIHAI EMINESCU ÎNTEMEIETORUL SOCIETĂȚII „ROMÂNIA JUNĂ” DIN VIENA

15/01/2022

de Mária BERÉNYI

Eminescu devenind în 1869 student la Viena, se înscrie în ambele societăţi studenţeşti, „România” şi „Societatea literară şi ştiinţifică”. Reuşeşte împreună cu Ioan Slavici să contopească cele două societăţi studenţeşti româneşti, formând societatea „România Jună”, una singură unde Slavici este ales preşedinte, iar Eminescu bibliotecar.

Poetul s-a simțit toată viața foarte legat de „România Jună”, dovadă că va trimite societății studenților români din Viena poemul „Luceafărul”, care va fi publicat în 1883, în „Almanahul Societății Academice Citește restul acestei intrări »