„Obârșia, limba, credința religioasă și pământul”

22/08/2017

Nicolae Colan

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

din Academia Română. Discursuri de recepţie. Biserica neamului şi unitatea limbii româneşti. Nicolae Colan. 28 mai 1945.
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29

Procesul de formare a naţiunilor e lung şi, cu mijloacele care stau la îndemâna ştiinţei, el nu poate fi urmărit decât în liniile lui mari. Oricum s-ar petrece acest proces, un lucru e limpede până la evidenţă: naţiunile există, suntem integraţi în ele organic, trăind într-însele ca în cel mai firesc element al nostru. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 355 (1-15 august)

21/08/2017

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Fântâna înfundată.
Fantana la Manastirea Casiel_foto_Delia Florea
Până nu demult, aveam în satele noastre fântâni și bunare de unde luam apă pentru oameni, pentru vite. Ce-i drept, unii mergeau mai mult, alții mai puțin până la sursa de apă, în funcție de locul unde își aveau casa. S-a întâmplat minunea și în aproape toate satele comunei noastre s-a introdus rețea de apă. Fiecare familie s-a trezit că are robinet în curte, în casă, unde a fost nevoie și că apa abia așteaptă să curgă. Apă la șurub, ce-i drept, dar apă potabilă, adusă cu greu și cu multă cheltuială tocmai de la Valea Morilor, de la izvoarele Pleșuvei din Colibași. Eram mândri că beneficiem și noi de avantajele civilizației. De ce ne mai trebuiau nouă – tocmai nouă! – fântâni și bunare? Pe unele le-am înfundat. Azi, spre exemplu, doar cei mai vârstnici mai știu unde au fost vechile bunare din care s-au alimentat cu apă bătrânii noștri sute de ani. Mai sunt doar vreo cinci bunare în sat, dacă socotesc eu bine, și acelea mai mult de decor. Citește restul acestei intrări »


Întru amintirea lui Augustin Buzura

19/08/2017
Augustin_Buzura

22 sept. 1938, Berinţa – 10 iulie 2017, Bucureşti

de Maria GÂRBE

19 august 2017 – 40 de zile de la moarte

Am început să citesc „Recviem pentru nebuni și bestii” cu gândul că acesta este Macondoul nostru care ne va duce spre recunoașterea universală. Așteptările mele, așteptările autorului într-un altfel de mers al societății, mai ales după 1989, au rămas neîmplinite.

Scriitorul Augustin Buzura a continuat să fie omul de cultură, jurnalistul incomod. El avea: „Obstinația de a căuta răspunsuri fără răspuns. Citește restul acestei intrări »


Mircea Diudea – In memoriam MARIA MARIȘ DĂRĂBAN (PDF)

15/08/2017

Maria Maris Daraban

Mircea Diudea – In memoriam Maria Mariș Dărăban
[Descarcă – versiunea PDF]

Maria… Maica Domnului… al cărei nume îl poartă cu cinste multe femei… mai prezentă pe lume după Înălțarea la Cer!… și prin ruga noastră… de două mii de ani… Citește restul acestei intrări »


Dragă prietenă Maria Mariș Dărăban,

15/08/2017
pr. Gheorghe Pop de Seini_Maria Maris Daraban

pr. Gheorghe Pop și Maria Mariș Dărăban

de pr. Gheorghe POP

am să vin ca altădată, de ziua ta onomastică în Apa, pe terasă, la casa și în grădina ta cu flori, unde ai ctitorit „Biserica Sufletului Tău” (atelierul de pictură, atât de drag ție).

Numai că de această dată, ziua de Sfânta Mărie Mare (Mutarea la cer a Maicii Domnului), din acest an, tu ne vei privi din nemărginirea albastră, unde împreună cu Heruvimii și Serafimii o veți slăvi pe Împărăteasa Cerului. Citește restul acestei intrări »


Realitatea ca un magnet

11/08/2017

de Alexandru JURCAN

coperta_Svetlana AleksieviciSvetlana Aleksievici (n. 1948), jurnalistă și scriitoare belarusă, a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 2015, pentru „scrierile ei polifonice, memorial al suferinței și curajului în epoca noastră”. Unii au contestat distincția pentru profesia ei de jurnalistă, pentru opera de nonficțiune. Autoarea crede că „pot fi simultan scriitor, reporter, sociolog, psiholog și preot”. Afirmă că „realitatea m-a atras mereu ca un magnet, m-a torturat și m-a hipnotizat, mi-am dorit s-o fixez pe hârtie”.

Născută pe teritoriul Ucrainei, Svetlana Aleksievici a început cu reportaje, care mai apoi s-au constituit în cărți, în care ea a luptat cu ideologia comunistă. La noi au fost traduse Vremuri second-hand, Războiul nu are chip de femeie, Dezastrul de la Cernobîl, Ultimii martori, Soldați de zinc. În raport cu oficialii, ea a avut rolul de oponent. În 1990 a violat unul din ultimele tabuuri ale ex-URSS și anume mitul războiului din Afganistan. Citește restul acestei intrări »


15 august 2017 – hram și simpozion la ȘIȘEȘTI: „Pr. dr. Vasile Lucaciu – o viață pentru un ideal”

07/08/2017

coperta_Sisesti_Lucaciu_Retegan

COMUNICAT DE PRESĂ

Pe data de 15 august 2017, în ziua sărbătoririi hramului bisericii, va avea loc la Șișești simpozionul științific „Pr. dr. Vasile Lucaciu – o viață pentru un ideal”. Organizator al evenimentului este Parohia Greco-Catolică Șișești, în colaborare cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș și cu Primăria Șișești.

Programul zilei va începe la ora 9.00 cu Utrenia și Rozariul, recitate în biserica Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului”, biserica numită „A tuturor Românilor”, ctitorită de către părintele dr. Vasile Lucaciu (1852-1922), pe vremea când era paroh de Șișești. Citește restul acestei intrări »