Note de lectură. Fotoliul de orchestră

07/02/2017
Mottouri (extrase din Prefaţa la volumul
„Momente şi schiţe pe scena criticii” de Augustin Cozmuţa):
„Thalia, din antichitate pînă azi […], ademeneşte lumea la teatru.”
„Te simţi actor pe scena vieţii pînă descoperi Actorul din spectacolul de teatru.”
„Mare e lumea Ta, Doamne, ca o scenă de teatru.”

de PAUL Antoniu

augustin-cozmuta

Augustin Cozmuţa

În sălile teatrelor de operă, mai ales, acest fotoliu era unul privilegiat, situat în primul rînd, de unde puteai să vezi cel mai bine ce se întîmplă nu numai pe scenă, ci şi în fosa instrumentiştilor, să le urmăreşti şi să te molipseşti de bucuria creaţiei lor, trăită acolo, mai la fereală de privirile spectatorilor din sală. Bagheta magică din mîna dirijorului cu spatele la tine îţi dicta bătăile inimii şi emoţia ce-ţi împodobea sufletul cu fiecare notă desprinsă din partitură. Un asemenea fotoliu există şi în sălile teatrelor cuvîntului rostit. El este rezervat, fie în stal, fie la balcon, criticului de teatru cu notesul pe genunchi şi programul de sală în buzunar. Prezenţa unui asemenea „partener” în afara luminilor rampei, pentru actorul de pe scenă, în general, a fost şi a rămas un… nedorit. Tace, ascultă şi te judecă! Şi te dă la ziar… Un nesuferit, deci. Nu-i vorbă, că uneori mai depinde şi de „partener”; de cultura, de profesionalismul, dar mai ales de puterea şi priceperea lui de a te judeca cu dreptate. Citește în continuare »


„Să nu mă baţi”

06/02/2017

mihai-eminescu

de PAUL Antoniu

Cred c-am pierdut şirul anilor trecuţi, de când, într-o zi de toamnă târzie, mi-a fost dat să-l descopăr pe Eminescu într-un suflet şi o minte dintr-acelea mai rar întâlnite printre… „Noi, cei din mila Sfântului / Umbră facem pământului…” Era pe vremea brânduşelor înflorite de-a doua oară. Un soare palid, parcă beteag de boala poeţilor, cu raze vlăguite de foamea luceferilor care nu vor să se stingă nici în mormintele apelor din fântâni, ne mai încălzeau spatele, nouă, celor de pe peron, fiecare cu gândurile lui sfredelind prispele caselor la zeci de kilometri depărtare. Citește în continuare »


Reverenţă maestrului! (2)

05/02/2017

liviu-ciulei

de PAUL Antoniu
(paul.antoniu@yahoo.ro)

Mottouri: „Emoţia e întotdeauna dureroasă” (Liviu Ciulei).
„Somnul raţiunii naşte monştri” (Francisco Goya – pictor şi gravor spaniol, 1746-1828).

Cu o firească emoţie îmi amintesc de cuvintele Maestrului, în seara de după spectacolul de premieră cu „Clipe de viaţă”: „Sunt bucuros şi mândru de cum ne-a ieşit acest spectacol, motiv pentru care sper să mai colaborăm”. Iată că speranţa, şi a Domniei Sale, dar mai ales a noastră ni s-a împlinit degrabă, în următoarea stagiune (1972-1973). A fost vorba de piesa „Somnul raţiunii” (Goya), fantezie în două părţi de Antonio Vallejo, spectacolul nostru fiind, la vremea aceea, o premieră mondială. Piesa e inspirată din viaţa şi creaţia celebrului Francisco Goya, pictor şi gravor spaniol din a doua jumătate a secolului 18. Citește în continuare »


Reverenţă maestrului! (1)

04/02/2017

liviu-ciulei-joe-in-clipe-de-viata-1965

de PAUL Antoniu
(paul.antoniu@yahoo.ro)

Mottouri:
„Ţelul teatrului este nu numai să ţină pas cu viaţa, ci şi să i-o ia înainte.” (W. Saroyan – autorul piesei de teatru „Clipe de viaţă”)
„În teatru ACTORUL joacă rolul principal. Fără el pe scenă, noi toţi ceilalți n-avem nici un rost.” (Liviu Ciulei)
„Ștergeți-vă sufletele de rugină prin muzică şi poezie.” (Liviu Ciulei)

Marele maestru LIVIU CIULEI! Regizor şi actor de film (Palme d’Or, la Cannes, în 1965, pentru regia filmului „Pădurea spânzuraţilor”) şi teatru, dar şi un scenograf de-o valoare excepţională, fiind, întru toate acestea, un artist de talie internaţională. În faţa acestor merite deosebite, cei de la conducerea statului democrat-popular n-au rămas nepăsători, marelui artist acordându-i înaltele distincţii de artist emerit şi Laureat al Premiului de Stat. Stagiuni la rând a fost şi directorul artistic al Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” din Capitală, în această calitate ridicându-şi instituţia pe nebănuite culmi ale profesionalismului, cei mai mari actori găsindu-şi locul mult râvnit şi binemeritat în celebra trupă, în fruntea căreia, maestrul Liviu Ciulei, prin aspre vremi, se zbătea din greu întru apărarea prestigiului şi onoarei TEATRULUI, cu majuscule. Citește în continuare »


Celui născut în „Ziua cu lumina”, la 8 decenii (Paul Antoniu)

02/02/2017
paul-antoniu

Paul Antoniu

de Mircea MICLE

Azi e mare sărbătoare
Şi-ţi ofer în loc de floare,
Prietene nepreţuit,
Versul meu cam istovit.

La schimbarea-ţi de prefix
Multe-mi stau în vârf de pix,
Dar n-am să scriu vrute, nevrute
Ci doar lucruri osebite.
Citește în continuare »


„Eu nu mai contenesc să sorb culoare. / O strună-aprinsă sunt lăsat să fiu”

20/01/2017

ION GEORGESCU-MUSCEL
Câteva repere biobibliografice

Ion Georgescu-Muscel

Au dispărut, în urma colectivizării, livezi şi grădini de tradiţie, a dispărut o pădure
de legendă, Rugeanca, în urma unor ample decopertări în căutarea cărbunelui,
dar toate dăinuiesc încă, virtual, în sufletul meu. Sunt o Geografie ambulantă.
A-mi lua cineva cu forţa din suflet potecile şi cărările copilăriei este cum
i s-ar lua busuiocului mirosul. Poate de aceea nu mai contenesc să
mă minunez în faţa tufei de măcieş, a trandafirului de câmp.
(Ion Georgescu-Muscel)

de Angela-Monica JUCAN

Data şi locul naşterii

Profesorul, poetul, pictorul muscelean-maramureşean Ion Georgescu-Muscel s-a născut la 20 ianuarie 1947, în pitoreasca localitate submontană Godeni (pe atunci, în plasa Râurile, judeţul Muscel; astăzi, judeţul Argeş). Ne putem închipui ce alb, ce albastru, ce limpezimi, ce onduleuri i-au atins privirea încă din prima zi. Citește în continuare »


Arturo Pérez-Reverte. Prezentare

19/01/2017
arturo-perez-reverte

Arturo Pérez-Reverte

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

Scriitorul Arturo Pérez-Reverte s-a născut în Spania în 1951, oraşul Cartagena din provincia Murcia, în sud-estul peninsulei Iberice. Oraşul Cartagena aflându-se pe ţărmul Mediteranei, Pérez-Reverte, în tinereţe, a făcut scufundări acvatice şi a lucrat pe un petrolier. Vreme de peste douăzeci de ani, între 1973 şi 1994, a fost jurnalist şi corespondent de război pentru ziarul „Pueblo” şi apoi pentru televiziunea spaniolă. A fost prezent în punctele fierbinţi de pe glob şi a relatat despre revoluţia română din decembrie 1989, despre războiul din Irak şi războaiele din fosta Iugoslavie. Citește în continuare »