Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXII (2022), nr. 477 (1 – 15 Septembrie)

27/09/2022

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Delia Florea_Toamna

Dragii mei enoriași!

Septembrie. De câte ori vine septembrie auzim mai bine gălăgia de copii, râsul, ţipătul şi paşii lor. De câte ori vine septembrie se varsă o picătură de copilărie şi de nostalgie în sufletul fiecăruia dintre noi. Ne amintim c-am fost şi noi cândva pui de oameni, că am avut aceleaşi gânduri, aceleaşi speranţe, aceleaşi idealuri şi aceleaşi poticniri.

Trec pruncii iar la şcoală şi înfloreşte primăvara în râsul lor. E atât de sincer, atât de spontan, atât de curat. Într-o lume crispată, alergândă, orbită de setea de bani, de putere, de înavuţire, o lume în care rânjetul a luat demult locul zâmbetului de copil, septembrie produce un adevărat impact în mulţi dintre noi. Redescoperim râsul şi bucuria de copii, minunile acelea ale lumii, pe care aproape le uitasem. Pentru o clipă măcar, dacă uităm ura, intrigile, procesele, afacerile, temerile, războaiele, catastrofele şi toate celelalte griji ce ne apasă zi de zi ca o povară şi ca un blestem, e bine, e foarte bine.

O clipă măcar de s-ar simţi iarăşi fiecare dintre noi copil, cu suflet curat şi înfloritor, Citește restul acestei intrări »


Tabăra literară din Baia Sprie, ediţia 2022, şi-a confirmat valoarea

23/09/2022

de Gelu DRAGOŞ,
U.Z.P.R.

Nelu Danci, Gelu Dragoș, Vasile Bele

Încă de la început vreau să precizez faptul că tot timpul am colaborat bine, sincer, constructiv cu fârtaţii Vasile Bele şi Nelu Danci, chiar de la închiderea porţilor la Pensiunea Rustic după prima ediţie.

Am făcut un plan al programului taberei din 1-4 septembrie 2022, în care oaspeţii (peste 70 de persoane, din toate colţurile ţării plus Basarabia!) să se simtă bine, dar şi să cunoască mai profund Maramureşul şi oamenii lui. Ne-am împărţit zilele, prima zi să fie (aşa era şi firesc) a „vioarei întâi” a taberei scriitorul, etnologul, prietenul Vasile Bele (cel şi cu ideea de a organiza această tabără!), ziua a doua eu, iar a treia zi poetul popular Nelu Danci. În ceea ce mă priveşte am propus vizitarea Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” (mulţumim Tedi Ardelean!), a Planetariului băimărean (mulţumim prof. Ioan Bob!), iar dacă timpul ne-ar fi permis să facem şi o vizită la Muzeul Satului, (muzeu în aer liber) pentru a vedea casele vechi, biserica, acareturile din cele patru „ţări” ale Maramureşului. Citește restul acestei intrări »


O învățătoare și un preot au făcut casă bună împreună

22/09/2022

de Maria GÂRBE

Familia preotului Vasile Marinca s-a stabilit la Cicârlău în anul 1952 și a locuit acolo peste 20 de ani. O familie de intelectuali, oameni cu carte, harnici și gospodari. Repede au devenit de-ai locului, cicârlăuani sadea. Familia era formată din 6 membri: părinții – preotul Vasile Marinca și preoteasa, învățătoarea Rozalia Marinca – și cei patru copii. O familie frumoasă. Amintindu-mi de învățătoarea mea, am pornit rândurile de față. Apoi am constatat o coincidență care m-a surprins. Cei doi soți s-au născut în septembrie și au părăsit această lume iarna, doar că în ani diferiți. O fi fost una dintre tainele ascunse ale naturii, unul dintre secretele fericitei căsnicii?

17 ani a slujit preotul Marinca în localitatea maramureșeană Stremț, de unde frământările acelor vremuri l-au obligat să plece, spre regretul locuitorilor. „De ce pleci, părinte?”, l-au întrebat sătenii, „nu vrei să fii cu noi în același Rai?” Dar familia a plecat și s-a stabilit la Cicârlău.

În primii ani au locuit în casa parohială. Apoi și-au făcut gospodăria lor: o casă, curte, păsări pentru carne și ouă, familii de albine pentru miere. Preotul era bun prieten cu albinele, pe care le iubea și le îngrijea cu sfințenie. Creșterea albinelor a fost dusă mai departe de fiul Traian, iar acesta, cadru didactic fiind, a transmis-o elevilor. Aflu peste ani de la fiica mai mică a preotului că albina a fost declarată patrimoniu național.

Slujbele religioase oficiate de părinte erau emoționante, predicile pline de înțelesuri Citește restul acestei intrări »


Aur şi oameni de aur

20/09/2022

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare,
Redactor-șef al revistei „Familia română”

În registrul de vizitatori deţinut de către Muzeul Aurului din Brad, judeţul Hunedoara, există o pagină considerată „de aur”. Ea conţine câteva gânduri ale celebrului scriitor şi călător Geo Bogza, după un popas la muzeu. Iată cum suna pasajul cel mai citat de „proprietari” şi „organizatori” (la ora actuală C.N. MINVEST S.A Deva.): „Este mult aur în Munţii Apuseni, dar mai mult în inima oamenilor, în inima celor ce sunt urmaşii neînfricatului Horia. Am trecut pe aici într-o dimineaţă de vară şi m-am bucurat de imensa bogăţie a ţării noastre – în aur şi în oameni de aur”.

Da, am făcut parte circa două mii de ani din categoria „ţărilor” deţinătoare de aur în „tezaur” şi aur în rezerve subterane. Astăzi însă, din lista ţărilor producătoare de aur, România lipseşte, singurul înscris pe lista „nominală” fiind un „căutător” singuratic, care adună anual câteva zeci de grame.

Parafrazând şi paradigmând gândurile marelui GEO, românul care a ştiut să vadă şi „aurul din oameni”, vom zice că astăzi România, care nici nu exploatează şi nici nu prelucrează acest „metal nobil” luat drept „măsură” a celorlalte realizări practice umane, a rămas cu… oamenii săi de aur. Rezerva Ţării la acest capitol cuprinde, în primul rând, pe toţi trăitorii care au profesat în domeniu: mineri, preparatori, metalurgişti, cercetători, geologi ş.a.m.d. Oameni care Citește restul acestei intrări »


A doua zi din cadrul taberei literare „Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!”

20/09/2022

de Vasile BELE

„Bună dimineața, lume! Cum ați dormit? Cum v-ați odihnit? Azi, o nouă zi! Alte surprize…”, cam așa am început proaspătă zi de vineri.

Ne-am trezit printre picuri de ploaie. Am așteptat această binecuvântare, ba chiar ne-am și rugat să vină, iar acuma, parcă o simt potrivnică. Orice ar fi, nu schimbăm regulile desfășurătorului. Se anunță o zi plină și interesantă. După micul dejun și cafeaua servită, cu toții, ne pregătim să plecăm.

Primul obiectiv – vizită la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Stabilisem ca reper orar 9:30. Nu ne-am încadrat. Ploaia. Problemele cu parcarea împrejurul acestui obiectiv. Dar, cu una cu alta, am ajuns. Au fost și rătăciți, clar.

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Ne-a întâmpinat domnul director al acestei instituții, dr. Teodor Ardelean, din Sălaj, de născare, dar dăruit nouă maramureșenilor și Maramureșului. Un om cum rar poți să mai întâlnești. Un om al cuvântului și al cărților. Un minunat și mereu prieten al tuturor celor care trec pragul acestei instituții. Un foarte bun orator. Un excelent povestitor. Dacă ți-ar permite timpul ai sta „ceasuri întregi să îi faci ascultare”. Ne întâmpină cu voioșie, bucuros de (re)vederea noastră. Facem o scurtă prezentare a taberei literare, scopul acesteia, dar și o trecere în revistă „tip prezentare” a participanților. Apreciază efortul organizatorilor dar și al participanților de a fi împreună atâția oameni de cultură. Ne prezintă Citește restul acestei intrări »


Traniș – o nouă carte de identitate (II)

18/09/2022

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare,
Redactor-șef al revistei „Familia română”

Translatând viziunea aceasta gustiană în direcția monografiei concrete ce o ținem cu drag între palmele-suport-de-lectură nu facem decât să punem în relație modelul clasic și cercetarea actuală, căci monografiile au marea putere interioară de a crea nu doar desfătare intelectuală, ci și eșafodaj teoretic pentru schimbarea în bine a vetrelor noastre românești. Și, așa cum preciza și mentorul interbelic al chestiunii de acțiune socială, avem în față o descriere excelentă a unui sat sălăjean de pe Valea Someșului scrisă chiar de un cărturar local, profesorul Aurel Medve fiind vestit mult dincolo de hotarele Sălajului pentru lucrările sale, cele mai multe de factură monografică. Un om de o calitate excepțională ce și-a dedicat întreaga viață cercetării, documentării și conferirii de identitate pentru toate elementele tropice și antropice din raza sa de mișcare culturală. Strălucit elev al Școlii geografice ieșene, (șef de promoție în anul 1973!), Aurel Medve ar fi putut deveni un eminent geograf cu o excelentă bonitate universitară, un specialist adâncit în magistralitate și cutezanță științifică. Citește restul acestei intrări »


In memoriam prof. univ. dr. ONUFRIE VINȚELER

16/09/2022

Onufrie Vințeler
(10 august 1930, Căptălan/Alba – 14 septembrie 2022, Cluj-Napoca)

Prof. univ. dr. ONUFRIE VINȚELER este o personalitate binecunoscută în peisajul cultural clujean, iar renumele său a ajuns, de mai bine de o jumătate de veac, peste hotarele țării, fiind unul dintre cei mai importanți lingviști și slaviști.

Născut pe data de 10 august 1930 în satul Căptălan din județul Alba, fiind cel mai mare dintre copiii unei numeroase familii de țărani, încă de tânăr își ia destinul în propriile mâini și hotărăște să învețe o meserie, ca să-și facă un rost în viață și să-și poată ajuta familia. După absolvirea școlii profesionale din Sibiu, este selectat de o comisie pentru a-și continua studiile la o școală specială cu profil real, pe care o absolvă cu rezultate foarte bune în 1952, având posibilitatea ca ulterior să urmeze Institutul Feroviar, pentru a deveni inginer.

Însă destinul îi pregătește altceva. La începutul anului următor, la Brașov vine o comisie care selecta candidați pentru facultățile umaniste și tânărul dornic de carte acceptă să devină student al Facultății de Citește restul acestei intrări »


Simpozionul Internațional „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume. Dimensiunea internațională a culturii și științei românești și maramureșene”

16/09/2022

Joi, 15 septembrie 2022, de la ora 14:00, Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Municipiul Baia Mare a fost gazda Simpozionului internațional intitulat „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume. Dimensiunea internațională a culturii și științei românești și maramureșene”.

La eveniment au participat Preasfințitul Părinte Iustin – Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Ionel Bogdan – președintele Consiliului Județean Maramureș, dr. Teodor Ardelean – director al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, Academicianul Nicolae Zamfir – vicepreședinte al Academiei Române, dr. Nicolae Iuga, dr. Ilie Gherheș și alți renumiți profesori și academicieni.

Simpozionul internațional este un eveniment academic cu o importanță majoră pentru cultura și știința maramureșeană, în cadrul căruia a fost lansat un volum care cuprinde scrieri lăsate moștenire și cercetări Citește restul acestei intrări »


LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” BAIA MARE

15/09/2022

de Mioara OPRIȘAN
Membru L.S.R.

A doua zi în Tabăra literară „OPREȘTE-MĂ LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ ÎN TINE, ANOTIMP!, ediția 2022, avea să ni se pregătească o minunată surpriză, prin dăruirea distinșilor domni, Vasile Bele și Gelu Dragoș: o vizită la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare.

De micuță copilă eram fascinată de biblioteci și cu aceeași sete de cunoaștere am pătruns în acest templu de cultură împreună cu colegii mei, scriitorii. Am făcut cunoștință cu d-l director al bibliotecii, dr. Teodor Ardelean, un moroșan în puterea vârstei, sigur pe el, cu chipul scăldat într-un zâmbet ospitalier și cu o iubire de carte cât România, cât Europa și mai mult de-atât. Ca să nu începeți să înjurați (românul cum aude expresia „om politic” începe să înjure), nu vă spun că a fost om politic, că și-a făcut prieteni influenți în Parlament și la Guvern, dar vă spun că ajutat de prietenii săi, a pus piatra de temelie clădirii acestei biblioteci, în 19 iunie 1991.

Prin implicarea domniei sale s-a ridicat o clădire imensă, Citește restul acestei intrări »


In memoriam EMIL GARAMI

14/09/2022

EMIL GARAMI
(25 august 1939 – 9 septembrie 2022)

În ziua de 9 septembrie s-a stins din viaţă dr. Emil Garami, un cunoscut şi recunoscut judecător din Jula, de origine română, care în anul 2015 a fost distins cu Ordinul Naţional „Crucea Ungariei” (Magyar Érdemrend tisztikeresztje), care i-a fost atribuită pentru recunoaşterea muncii profesionale şi administrative, dar şi pentru viaţa exemplară a acestuia.

Emil Garami (Gligor) a văzut lumina zilei pe 25 august 1939, în localitatea Bătania, într-o familie mixtă, din părinţi români şi sârbi. Primele patru clase de şcoală generală le-a absolvit în şcoala din satul natal, iar din anul 1950 a devenit elevul şcolii româneşti din Jula, unde a rămas să termine şi liceul, obţinând diploma de bacalaureat în anul 1958.

„De la sfârşitul clasei a treia de liceu am decis că voi deveni avocat. În primii ani ai liceului am avut şi o înclinaţie spre jurnalism, am scris multe articole pentru gazetă (Libertatea Noastră şi Foaia Noastră – nota red.), mai ales despre Citește restul acestei intrări »