Moștenire culturală prin formule de memorie

23/10/2020

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Neagu Udroiu

„Chemarea locului” și „chemările oamenilor”! O relație profundă cu toposul, în primul caz, și cu antroposul, în cel de-al doilea. Iar când cele două se leagă prin „fire de tort” (invizibile, dar perceptibile!), țesătura ce se naște poate mărturisi chiar destine.

Mi-a fost dat să-l cunosc bine pe omul-cronică Neagu Udroiu. Un ziarist cu multă forță de exprimare, dar și cu cele mai bune întemeieri documentare. Provenit din lumea metalurgiei românești de vârf, performanțele sale și ale scrisului de acest tip, cărțile cu care ne-a îmbogățit cunoașterea îmi păreau de fiecare dată „produse de retortă”, obținute după rețete magice. Citiți-i volumele pe care ni le-a dat spre folos public și veți găsi, atât bogăția detaliilor, cât și traductologia potrivită, spre a înțelege mersul lumii și miracolele de lângă noi.

În urmă cu câteva luni, l-am însoțit într-o călătorie de apropriere sentimental-patriotică la locurile ce marchează nume mari prin județul meu natal, Sălaj. Citește restul acestei intrări »


Pr. Vasile POP: „DREAPTA CREDINȚĂ – în fața unor provocări și atacuri persistente”

22/10/2020

(recenzie)

de Vasile BELE 

„LUPTA CEA BUNĂ M-AM LUPTAT,
CĂLĂTORIA AM SĂVÂRȘIT,
CREDINȚA AM PĂZIT”.

(II Timotei 4, 7)

Mulțumesc pr. VASILE POP, pentru minunatul dar, DREAPTA CREDINȚĂ – ÎN FAȚA UNOR PROVOCĂRI ȘI ATACURI PERSISTENTE, Editura Babel, Bacău, 2013, ISBN 978-973-7888-87-7, cu un CUVÂNT ÎNAINTE, semnat de către pr. lect. univ. dr. Vasile BORCA, și o POSTFAȚĂ, ce aparține autorului, volum tipărit cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului JUSTINIAN CHIRA, Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului.

În această cărticică, am încercat, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, să așez răspunsul la toate provocările cu privire la credință, întâlnite pe parcursul celor 35 de ani de slujire, tocmai pentru a scoate în evidență unitatea de credință în Biserica Creștină Ortodoxă, care rămâne stâlp de temelie a adevărului, până la sfârșitul veacurilor. Tuturor credincioșilor Sfintei noastre Biserici le doresc ca aceste explicații să le fie de folos pentru păstrarea credinței și a cunoașterii adevărului prin ea”, pag. 46.

Prefațatorul de carte, în cuvântul său, afirmă și susține: „Din practica și experiența aproape zilnică, constatăm că adepții unor denominațiuni creștine sunt mereu provocatori la adresa creștinilor de rând pentru a le inocula ideile și convingerile lor, pentru a-i testa în felul pregătirii lor religioase, pentru a le dezvolta interes pentru subiecte religioase și a încerca apoi subtil ori direct a submina, ataca ori discredita învățăturile de bază ale Bisericii Ortodoxe”, pag. 7.

Volumul DREAPTA CREDINȚĂ cuprinde întrebări și răspunsuri existențialiste, Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XX (2020), nr. 431 (1 – 15 Octombrie)

20/10/2020

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Nu ne furați sfinții!  Acest apel era scris pe o pancartă a credincioșilor participanți la pelerinajul de la moaștele Sfintei Cuvioasa Parascheva de la Iași din 14 octombrie, anul acesta. M-a cutremurat, așa cum m-a cutremurat strigătul tinerilor de la Revoluție, din Timișoara: „Vom muri și vom fi liberi!” Asemenea apeluri vizează substraturi profunde ale conștiinței, ale mentalității noastre de creștini și de români. În momentele de referință ale vieții, răzbate la suprafață strigătul disperat al unei generații, al unor mase de oameni, moștenitoare ale unor tradiții și credințe străvechi.

Pelerinajul la moaștele Sfintei Cuvioasei Parascheva de la Iași ridică o serie de probleme, atât pentru autorități, cât și pentru credincioșii de rând. Vom încerca să le analizăm, cu slabele noastre puteri.

Autoritățile politice și administrative, care au gestionat situația de la Iași au avut în vedere evitarea unor aglomerații masive de oameni veniți din cele mai diverse zone ale țării, iar uneori și din străinătate, care ar fi putut duce la o adevărată explozie a pandemiei. Citește restul acestei intrări »


In memoriam: Aurel Pop

19/10/2020

Aurel Pop
(1949-2020)

Poetul și criticul literar Aurel Pop s-a stins din viață și a lăsat un gol imens în sufletele celor care l-au apreciat și i-au iubit opera.

(Câteva date biobibliografice)

Născut la 22 noiembrie 1949, în localitatea Cetăţele – Şişeşti, jud. Maramureş, este al 3-lea fiu al Valeriei (n. Ţura) (3 mai 1923 – 29 oct. 2008) şi al lui Teodor Pop, (29 martie 1916 – 11 mai 1989), iar copilăria și-a petrecut-o în satul natal. În 1955 își urmează părinţii în ţinuturile sătmărene.

S-a căsătorit în 1977 cu Doina, are două fete: Bianca-Valeria Pop (n. 1979) licenţiată în limbile engleză-italiană a Univ. „Tibiscus” Timişoara, şi Dorina-Maria Pop (n.1984), absolventă a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Univ. de Vest „Vasile Goldiş” Arad (licenţiată în psihologie).

Domeniu de afirmare: poezie, publicistică, critică şi istorie literară.  Citește restul acestei intrări »


Aurel Pop, prietenul Cuvântului scris

19/10/2020

de Maria GÂRBE

Aurel Pop
(1949-2020)

L-am cunoscut pe Aurel Pop în anul 1972. Nicio urmă de orgoliu pe fața lui, privirea blândă, vocea caldă – este impresia ce mi-a lăsat-o la prima întâlnire. Dar n-am păstrat o legătură nici chiar telefonică, în afara întâlnirilor ocazionale de la Biblioteca Județeană din Satu Mare. După 1995 (anul mutării mele la Baia Mare), i-am urmărit activitatea de la distanța celor șaptezeci de kilometri dintre Baia Mare și Satu Mare sau cu ocazia întâlnirilor prilejuite de lansări de cărți ori alte evenimente cultural-literare. Pentru că, în acești ultimi ani, Aurel Pop a depus o „muncă fără hodină”, după cum scria muzeograful Viorica Ursu în revista „Mărturii Culturale” din 2016.

Mi-ar fi plăcut ca, prin rândurile de față, să realizez o „poză” mare a lui Aurel Pop și să nu mă pierd în detalii, cum scrie undeva Teodor Baconschi. Aurel este al treilea fiu al familiei Teodor și Valeria Pop, familie de origine nobilă atestată cu diplomă nobiliară și blazon.

Care au fost preocupările lui Aurel Pop în aceşti ani? Iată un răspuns dat de el însuși Citește restul acestei intrări »


Despre fascinația toponimică

16/10/2020

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Ca fiu autentic al Sălajului am avut privilegiul de viață să fiu contemporan cu reînființarea județului în 1968 și apoi cu încercările sale de „emancipare”, industrială, intelectuală, instituțională… Prin antrenarea mea în echipajele sălăjene ce au participat la concursurile televizate „Cheia orașului”, „Turneul emblemelor”, „Ocolul țării în opt luni”, dar mai ales prin prezența la „Cel mai bun… continuă” am fost determinat să cunosc în amănunt geografia ținutului, istoria, cultura și toate celelalte elemente definitorii pentru această zonă de mari intersecții. Și chiar dacă de peste patruzeci și trei de ani sunt băimărean și, deci, maramureșean cu state veridice de autentificare, mi-am păstrat atenția topo-tropică spre tot ce „mișcă” prin Sălajul natal, mai ales când prin această înclinațiune nu ofensez pe nimeni. Citește restul acestei intrări »


Maramureșeanul Alexandru Bonea a construit varianta din sticlă a Colosseumului din Roma

15/10/2020

Irinel Bârle este preotul care i-a salvat pe cei abandonați de părinți și le-a oferit o familie, printre care și tânărul Alexandru Bonea. Alex are 34 de ani, a crescut într-o casă de tip familial, și a descoperit latura artistică când a ajuns la Mănăstirea Prislop din Maramureș. La început a făcut icoane pe mozaic, dar acum se poate mândri cu adevărate opere de artă.

Alexandru Bonea: Am fost la o mănăstire şi preotul m-a trimis la un curs „de mozaic” în Iași, şi când m-am întors înapoi, am refăcut ceva planşe de mozaic şi mi-a venit o idee să fac macheta mănăstirii Prislop. Prima zi când am reînceput, am avut ceva emoţii, dar când am finalizat, m-am simțit împlinit….

În urmă cu puţin peste patru ani, Alexandru Bonea se apuca de lucru la ce avea să devină în timp o lucrare de artă unicat. Tânărul Alex a construit varianta din sticlă Citește restul acestei intrări »


REVISTA „SINTAGME CODRENE” va pleca către colaboratori!

14/10/2020

COMUNICAT

de Vasile Dan MARCHIȘ

REVISTA „SINTAGME CODRENE” ÎN FORMAT A4 – 138 PAG. CONTINUATOAREA REVISTEI „IZVOARE CODRENE” va pleca către colaboratori.

Distribuim prin poștă sau direct la toți colaboratorii revistei, exemplare din această publicație în funcție de solicitările avute înainte de tipar. În afara acestor aspecte revista se poate solicita în format electronic (PDF) la mail: vasileimarchis49@yahoo.com.

În cuprins: Citește restul acestei intrări »


Aniversare. Dascălul și scriitorul Gross Toma Rocneanu la 77 ani!

14/10/2020

de Gelu DRAGOȘ

Reporter: Domnule Gross, ați împlinit o vârstă de invidiat, cu atât mai mult cu cât în Lume este pandemia covid. Aveți un secret privitor la acest lucru?

Rocneanu: Stimate domnule profesor nu am nimic a spune, a da sfaturi, care după câte știți se infirmă a doua zi, dar mai ales lumea este sătulă de „indicații”, de ce să-i mai plictisesc și eu? După cum vedeți aria de răspândire are ceva comun cu rotația pământului, care a ajutat mult la răspândirea Covid 19, totuși parcă variația senin-ploaie a avut efectul ei. Această pandemie, să nu supăr pe nimeni, dar aduceți-vă aminte că oamenii vindecați din Timișoara, s-au însănătoșit din resurse proprii. Deci dacă se știa date despre acest virus nu se ajungea aici. Un alt aspect a fost o neînțeleasă organizare a spitalelor.

Rep.: Aveți peste 40 de ani în învățământ, puteți să ne divulgați câte ceva din activitatea dumneavoastră din învățământ?

Rocneanu: Cu multă plăcere, doar din aceste reușite trăim. Nu am crezut vreodată că voi fi dascăl, deoarece am lucrat în mină și mai târziu din ceanurație am fost trimis la școala de maiștri. Acolo am terminat pe locul I și la a doua Sesiune de referate am obținut cu grupa care ne-am constituit primul loc. Citește restul acestei intrări »


Despre izolare și sihăstrie

14/10/2020

Dr. Teodor Ardelean

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Arhimandritul Ioachim Pârvulescu, Starețul Mănăstirii Lainici mi-a cucerit inima și mi-a mângâiat profund relieful complicat al sufletului în întâlnirile pe care le-am avut în anul 2013. Îmi propusesem ca redactor-șef al revistei „Familia Română” să edităm un număr dedicat unei mănăstiri românești, din considerentul major al faptului evident că aceste vetre sunt astăzi acele locuri sfinte unde „retragerea binecuvântată din viața babilonică poate constitui un mare ajutor, atât pentru spiritele rătăcite, cât și pentru cei ce simt nevoia să se întărească în credință”. Am citat din articolul de fond, intitulat „Invincibile Argumentum”. În aceste zile, în care măsurile impuse de autorități accentuează „izolarea la domiciliu”, mi-am adus aminte de Înaltpreacuvioșia Sa, slujitor exemplar într-un loc al smereniei și cucerniciei, un spațiu de învățătură cu multă lumină și nespusă iubire. O lume în care ajutorul lui Dumnezeu nu este invocat fugitiv și superficial, ci profund și permanent, cu optimism și cu răbdare. Un univers aparte, cu oameni ai lui Dumnezeu, buni la suflet și îmbunătățiți mereu, binevoitori, îndelung răbdători, blânzi, iubitori și făcători de bine, stăruitori și dăruitori din inimă, din iubire adevărată, biruitori…

De ce oare a reliefat gândul meu o astfel de „transgresare” de spații și „transliterare” de imagini? Probabil pentru că aici la Lainici am învățat și eu, Citește restul acestei intrări »