Franz Liszt a compus o „Rapsodie română”

31/07/2022

de Mária BERÉNYI

Franz Liszt
(22 octombrie 1811 – 31 iulie 1886)

Franz Liszt, unul dintre cei mai renumiţi pianişti ai tuturor timpurilor, originar din Ungaria a folosit în creaţiile sale elemente din folclorul maghiar. Puţini cunosc faptul că el a fost atât de impresionat de muzica populară românească încât a compus o „Rapsodie română”. Aceasta după un turneu de mare succes în Transilvania, Muntenia şi Moldova, unde a fost primit ca un adevărat prinţ.

Turneul său a fost evocat de presa vremii şi prezentat pe larg în volumul „Exemplul strămoşilor”, al cercetătorului Arpad Arvay, publicat la editura Kriterion din Bucureşti. În timpul călătoriei sale prin Transilvania spre Muntenia, Liszt, care, în fiecare seară, în locurile unde a poposit, a fost întâmpinat de lăutari, şi-a notat doinele, horele, baladele, cântecele de petrecere şi de jale.

Liszt a ajuns la Bucureşti la 16 decembrie 1846 şi a fost întâmpinat de călăreţi purtători de făclii, îmbrăcaţi în costume de gală, Citește restul acestei intrări »


Cristian Bodnărescu şi-a lansat cartea „Amurgul Gol” la TRM

29/07/2022

Cristian Bodnărescu

Luni 25 iulie 2022, în preajma prânzului, emisiunea „De la 11 la 13” difuzată la Radio Moldova, l-a avut ca protagonist pe omul de litere Cristian Bodnărescu. Iată cum a descris-o bibliotecara Maria Vrabie şi protagonista Gabriela Ştirbu:

„A fost un dialog constructiv, bine corelat dintr-o emisiune fructuoasă, care va genera cu siguranţă un ecou în istoria literaturii şi a generaţiilor viitoare! M-a surprins plăcut faptul că marele nostru poet Cristian Bodnărescu a destăinuit inspiraţia ce provine chiar de la cel mai mare domnitor al nostru născut pe meleaguri băcăuane, Ştefan cel Mare şi Sfânt. Sursa poetului este Dumnezeu şi atât, frumos… M-a delectat şi să ascult în premieră cântecul semnat de Cristian Bodnărescu şi interpretat de Vitalie Todiraşcu, Poveste de amor.

A fost un prânz reuşit pentru mine şi cei apropiaţi, fiind delectaţi de vocea poetului generaţiei noastre, Cristian Bodnărescu, a Citește restul acestei intrări »


29 iulie 1912 – s-a născut Nicolae Steinhardt

29/07/2022

Nicolae Steinhardt
(n. 29 iulie 1912, Pantelimon, Ilfov – d. 30 martie 1989, Baia Mare, Maramureș)

Astăzi se împlinesc 110 ani de la nașterea lui Nicolae Steinhardt, scriitor, critic literar, eseist, jurist și publicist român. De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, și-a luat numele de fratele Nicolae, și s-a călugărit după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, „Jurnalul fericirii”. A fost doctor în drept constituțional.

Nicolae Aurelian Steinhardt s-a născut la 29 iulie 1912 în comuna Pantelimon de lângă București, într-o familie evreiască. Tatăl său, inginerul și arhitectul Oscar Steinhardt, era directorul fabricii de mobilă și cherestea. Oscar Steinhardt a participat activ la Primul Război Mondial, fiind rănit la Mărăști și decorat cu ordinul Virtutea Militară.

Între anii 1919–1929 a urmat cursurile școlii primare (în particular și la școala Clementa) și ale liceului Spiru Haret. Debutează la Revista Vlăstarul. Printre colegii de aici s-au numărat Constantin Noica, Mircea Eliade, Arșavir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu ș.a. Și-a luat bacalaureatul în 1929.

După 1929 a frecventat cenaclul literar Sburătorul al lui Eugen Lovinescu.

Și-a luat licența în Drept și Litere la Universitatea din București în 1934, iar în 1936 și-a susținut la București doctoratul în drept constituțional, cu lucrarea Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional. Critica operei lui Léon Duguit, publicată în același an.

În 1934 publică, sub pseudonimul Antisthius – inspirat de numele unui personaj din Caracterele lui La Bruyère -, volumul parodic Citește restul acestei intrări »


28 iulie 1854 – s-a născut Victor Babeş

28/07/2022

de Mária BERÉNYI

Victor Babeş
(1854-1926)

Victor Babeş (personalitate al cărui nume îl poartă Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj) a fost unul dintre marii oameni de ştiinţă ai veacului său, bacteriolog de renume internaţional.

A scris în jur de o mie trei sute de studii, articole, monografii. Spre deosebire de mulţi bacteriologi ai epocii – care considerau că îmbolnăvirile sunt cauzate în exclusivitate de bacterii, – el a atras atenţia deja în primele articole ale sale asupra importanţei reacţiilor organismului uman. Babeş şi-a înscris numele în istoria ştiinţei prin concepţia sa de integrare prin combinarea aspectelor microbiologice şi histopatologice, prin abordarea patomorfologică a procesului contagios şi prin descrierea a peste de 30 de microbi.  Citește restul acestei intrări »


Victor Babeș la Budapesta

28/07/2022

de Mária BERÉNYI

Victor Babeș
(1854-1926)

Victor Babeş şi-a făcut studiile elementare şi medii la Lugoj şi la Viena, a început medicina la Budapesta, pentru a o termina, în 1878, la Viena. Apoi a revenit în capitala ungară, unde şi-a început cariera ca asistent universitar la Facultatea de Medicină din Budapesta.

Activitatea sa de profesor şi de cercetător a fost deosebit de intensă în Budapesta, deoarece, pe lângă studiile de patologie, el a fost şi unul dintre pionierii bacteriologiei, domeniu care pe atunci era doar în fază incipientă.

La cererea guvernului, Babeş a creat la Budapesta, Citește restul acestei intrări »


Poeții maramureșeni, Aurelia Oancă, Gelu Dragoș, Vasile Bele și Nelu Danci, premiați la Gala Poeziei „Șapte inimi România”

27/07/2022

Gala Poeziei „ȘAPTE INIMI ROMÂNIA”,
Ediția a I-a (online): 20.12.2020 – 26.06.2022

Etapa a VII-a (20.03.2022): Festivalul literar-cultural „FERICIREA – VIS NEPĂMÂNTEAN” SURSUM CORDA!

TROFEUL „FERICIREA – VIS NEPĂMÂNTEAN”:

  1. A014 MIHAELA MARIA DINDELEGAN 168,45

I. SISTEMUL DE DISTINCȚII:

Distincțiile „ȘAPTE INIMI ROMÂNIA” vor fi oferite în cel mai scurt timp posibil!

I.1. Distincția REVERENȚA CULTURALĂ „ȘAPTE INIMI ROMÂNIA”:

Se acordă TUTUROR celor peste 1000 de participanți la festival, precum și celor care vor participa în continuare (concurenți și non-concurenți), în semn de mulțumire pentru sprijin moral și implicarea sufletească: mesaje de susținere, felicitări, distribuirea și promovarea evenimentului în mediul online sau în alte medii sociale, implicare cu sfaturi, idei, opinii etc. – Citește restul acestei intrări »


A plecat la stele, discret, nederanjând pe nimeni – poeta Cornelia Vaida!

26/07/2022

Cornelia Vaida

Cu consternare, tristeţe şi multe lacrimi am aflat că în 22 iulie a plecat să citească, la Cenaclul din Cer, poeta Cornelia Vaida! De fapt, de ceva timp o aştepta omul de televiziune, scriitorul şi prietenul Octavian Butuza.

Am cunoscut-o pe Cornelia Vaida în cadrul şedinţelor eCreator condus de scriitorul Ioan Romeo Roşiianu şi am descoperit o persoană sensibilă, bucuroasă să fie în compania prietenilor. Era o bucătăreasă desăvârşită şi era mândră şi vorbea cu drag de fiica ei, profesoara Ioana Butuza.

A debutat în 2021 cu volumul de poezii Liturghia primăverii, carte la care am scris referinţe critice, şi notam atunci: „Am descoperit o poetă Citește restul acestei intrări »


Lansarea volumului 2 al cărții „Jurnalul Cavalerului”, de Mircea Cosma

26/07/2022

Luni, 25 iulie 2022, la Fondul Documentar al Academiei Române din cadrul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” a avut loc lansarea volumului 2 al cărţii „Jurnalul Cavalerului: Povara titlului de cavaler 1943-1958”, autor: Mircea Cosma, apărut la editura Typo Das Solutions, Ploieşti, 2022. Evenimentul s-a desfășurat în parteneriat cu Societatea cultural-istorică „Mihai Viteazul” din Ploieşti. La masa rotundă au participat familia autorului, istorici, militari, profesori, bibliotecari și câțiva reprezentanți ai Asociaţiei „Pintea Viteazu” Maramureș a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Citește restul acestei intrări »


Despre PANTEONUL NAŢIONAL AL ROMÂNILOR (III)

24/07/2022

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Alba Iulia, Poarta a III-a a Cetății

În acest așezământ virtual al Neamului Românesc va trebui așezat şi chipul minunat al Mitropolitului dr. Victor Mihaly de Apşa, la un loc cu toate frumusețile cultice pe care le-a săvârșit în permanenta sa încercare de a cultiva desăvârșirea. Înconjurat de imensa simpatie a credincioșilor, slujbele ținute de „bărbatul marilor dorințe populare” au stat sub semnul demnității, meritului apostolic şi erudiției cucernice.

Nu ar trebui scăpate din vedere nici micile contribuții locale care au jucat un rol imens pentru promovarea în popor a nobilelor scopuri culturale. Întemeierea societăților de lectură – vezi contribuția lui Petre Dulfu, la Baia Mare şi altele asemenea –, înfiinţarea bibliotecilor poporale, a şcolilor de specialitate agricolă, a băncilor şi cooperativelor de credit rurale, editarea broşurilor cu cântece şi poezii populare (Simion Florea Marian, Ion Pop Reteganul) au constituit elemente de consecvență pentru o politică reală de emancipare, fără de care ar fi fost imposibilă propășirea națională.

Un loc distinct într-un astfel de AŞEZĂMÂNT SACRAMENTAL trebuie să-l aibă acei bărbați care s-au preocupat de editarea lexicoanelor, dicționarelor şi altor scrieri enciclopedice (crestomații, antologii, bibliografii), cu scopul de a contribui pe această cale la popularizarea științelor şi artelor Citește restul acestei intrări »


In memoriam Ioana Ileana Ștețco

22/07/2022

Ioana Ileana Ștețco
(24 septembrie 1952, Borşa, Maramureş – 21 iulie 2022, Baia Mare)

Ioana Ileana Ștețco s-a născut la 24 septembrie 1952, în Borșa, Maramureș. Absolventă a Liceului economic Baia Mare, 1971, și a Institutului de Ceramici Industriale, Bucureşti, 1988.

Debut absolut: „Luceafărul”, 1974.

Publicații: „Phoenix, vecina”, Editura Grinta, 2010, „În doze suportabile, iubirea”, Editura Limes, 2011, „Școala de fete”, Editura Ethnologica, 2013, „Ai să dai seamă, doamnă”, Editura Școala Ardeleană, 2016.

Premii: „Labiș” (1974), „Măiastra” (1978), „Rapsodii de primăvară” – debut (2010), Marele premiu Ocoliș (2010), Premiul pentru debut Sighetu Marmației (2011).

Colaborări la: Luceafărul, Steaua, Familia, Vatra, Contemporanul, Poesis, Nord Literar.

Membră a USR – Filiala Cluj din 2014.  Citește restul acestei intrări »