„Profesie şi profesionalism” – colocviul profesional anual al bibliotecarilor din bibliotecile publice maramureşene

Luni, 10 octombrie 2022, ora 10, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

PROGRAM:

Cuvânt de deschidere – Dr. Teodor Ardelean, director Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare;

Premierea bibliotecarilor merituoşi – Dr. Teodor Ardelean;

Raport de activitate anual – Dr. Ioan Gogota, bibliotecar metodist;

Locul şi rolul bibliografiei locale în monografierea activităţilor – prof. Săluc Horvat;

Statistica de bibliotecă – precizări privind completarea rapoartelor – Sorina Beretean, şef serviciu Completarea colecţiilor. Informatizare;  

Pe „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean” la Sighetu Marmației

de Adrian MAN
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Sighetu Marmației: Palatul Comitatens (azi Curtea Veche), Palatul Cultural Astra, Biserica Romano-Catolică, Palatul Reduta (azi Cinematograf Mara), Biserica Reformată

Fotoreportaj

Recent au avut loc o succesiune de evenimente care toate vin și contribuie esențial la promovarea turistică a Maramureșului. „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean”, care cuprinde 34 de muzee și case memoriale din județ, publice și private, a luat un premiu special la Atena, la cea de-a XIV-a ediție a conferinței „Revitalizarea Turismului European prin Cultură, Patrimoniu și Creativitate”; includerea Muzeului Maramureșean, cu două dintre obiectivele sale: Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș”, cotat cu două stele, şi Casa Memorială „Elie Wiesel”, cotată cu o stea în prestigiosul ghid aniversar Michelin – „România 500. Peisaje, destinații, experiențe” – din acest an, precum și acordarea titlului onorific de Tezaur Uman Viu maramureșeanului Dumitru Pop Tincu, continuatorul marelui meșter popular Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel de la Săpânța, de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Aceste evenimente, însumate, m-au determinat să realizez o incursiune, cu tentă de fotoreportaj, la câteva dintre obiectivele enumerate mai sus, în special casele memoriale aflate în patrimoniul Muzeului Maramureșean. Altfel spus, două zile de imersiune în identitatea culturală, etnografică, artistică și istorică la nord de Țara Maramureșului – Giulești, Sighet, Sarasău, Săpânța.

PE VALEA IZEI, ÎN INIMA MARAMUREȘULUI ISTORIC

de Adrian MAN
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

„Maramureșul este cununa României… este osul domnesc al sufletului nostru, ochiul voievodal căruia îi datorăm înainte de toate împrăștierea luminii cuvântului românesc în limba daco-romanilor peste toată românătatea”
(poetul Ioan Alexandru)

Fotoreportaj

Valea Izei este una dintre cele mai pitorești regiuni ale Mararmureșul istoric, cu sate tradiționale seculare, cu locuri unde istoria abundă, la fel ca și lăcașurile sacre – repere emblematice înscrise în Patrimoniul Cultural UNESCO. Valea Izei nu este doar răspântia de drumuri către obiectivele turistice prea mediatizate – Mocănița de la Vișeu de Sus și Mănăstirea Bârsana. Ci este chiar tărâmul primordial maramureșenesc, în care călătorul pătrunde într-un spațiu pe alocuri, atemporal, asaltat de simboluri tradiţionale, valori unice, măiestria meșterilor populari, unde la fiecare pas, pe alocuri musai călăuzit fiind, i se relevă un patrimoniu cultural de excepţie.

La Ieud, Biserica din deal, monument UNESCO, unde s-a descoperit cea mai veche carte religioasă românească; Muzeul etnografic al Familiei Pleș, Casa Muzeu Dunca Pâțu, celebră pentru locul jucat în istoria locală în lupta de rezistenţă împotriva ocupantului sovietic; Cuhea, azi Bogdan Vodă, locul de unde a plecat descălecătorul de țară și întemeietorul dinastiei Mușatinilor în Moldova, Bogdan I; Dragomirești, cu un muzeu unic închinat țărăncii române și Săcel, ultima localitate de pe Valea Izei, celebră prin numărul mare de meșteri populari, al căror renume a depășit granițele țării. Am poposit, într-un mijloc însorit de noiembrie, pe la câteva dintre aceste locații și incinte sacre, în care tradiția și meșteșugul autentic s-au păstrat nealterate în lupta cu „noul”, „kistch-ul” sau ”trendul” cultural și, mai ales, turistic.

Atelierul de ceramică dacică din Săcel

Cunoscutul olar din Săcel, Tănase Cocean (1925-2006) și în prezent fiul și nepotul, au păstrat nealterat de 13 generații meșteșugul tehnicii olăritului din vremurile dacilor. Atât în forma creării vaselor de ceramică roşie nesmălţuită cât şi în tehnica de lucru, prin arderea la roşu, lustruirea cu piatră și vopsitul. Multe din vasele lucrate

Cimitirul săracilor din Sighetu Marmației

de Adrian MAN
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Aflat la ieșirea din Sighetu Marmației spre Bârsana pe DN19, Cimitirul Săracilor a fost declarat ca „ansamblu de interes naţional” dedicat memoriei deţinuţilor politici morţi sau executaţi în închisorile, lagărele şi deportările comuniste, precum şi memoriei partizanilor ucişi în luptele cu Securitatea.

Este împrejmuit cu un gard din conifere care înfățișează harta României, iar municipiul Sighetu Marmației este marcat pe această hartă cu o cruce și un altar sub care au fost depuse urne cu pământ din alte locuri de represiune din țară.

Pe parcursul secolului XX a servit ca loc de înmormântare

Despre „bunăstarea cognologică”!

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Conceptul este atât de nou încât, după ce l-am folosit de câteva ori în discursuri publice, au început să curgă și replici, și reclamații, și reproșuri. Dar, după cum se știe ce greu se impune, de regulă, noul în orice domeniu, nu mi-am făcut probleme din asta. Căci „bunăstarea cognologică” funcționează de când lumea, cel mai probabil de la momentul în care Dumnezeu Creatorul l-a îndemnat pe Adam „să dea nume” ființelor și lucrurilor din proximitățile edenice.

Nu insist pe o definiție fixă, dar am folosit conceptul zilele trecute, la Suciu de Sus, acolo unde Asociația „Cultura Suciu de Sus” (Președinte Adrian Marchiș) a organizat un regal colocvial cu un titlu superb: „Cultura Suciu de Sus la ea acasă!” și am fost perceput integral de asistența venită să vadă elementele de tezaur arheologic expuse într-o sală de clasă, în care tronau tablourile marilor domnitori români. Arheologi de renume, în frunte cu Kacsó Carol

Artistul și sculptorul DANIEL POP – 50 de ani

de Adrian Man
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

„Sculptorii care lucrează metalul sunt zei”
Alfonso de la Torre, istoric şi critic de artă din Spania, la inaugurarea Monumentului „România Biruitoare” Bacău, 27 septembrie 2019.

Născut la 18 mai 1971, în Fărcașa, județul Maramureș, Daniel Pop urmează în 1985 Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Baia Mare. În anul 2006 a absolvit Academia de arte frumoase „San Fernando” din Madrid. Din 2001 devine asistentul principal și colaboratorul marelui artist canarian Martín Chirino, considerat unul dintre cei mai importanți sculptori spanioli ai secolul XX, fondator al grupului „El Paso”.

Tot în anul 2001 pune bazele atelierului „Esculturas Vidan” la periferia Madridului, specializat pe arta turnării în bronz și a forjării fierului, timp în care colaborează cu diferiți artiști spanioli în realizarea unor sculpturi monumentale, precum Blanca Muñoz (Leónidas, 2004; Perseidas II, 2004; Eclíptica, 2006; Panta rei, 2008; Géminis, 2009), Arturo Berned (Cabeza, 2011), José Carralero (Monumento al cine, 2003) sau Martín Chirino (Arco para el mundo, 2005; Mirada del horizonte II, 2006; Monument to solidarity, 2006; Espiral del Viento II, 2011). Colaborarea cu marele sculptor canarian Martin Chirino va dura până la moartea acestuia, în 2019, la vârsta de 94 de ani.

În anul 2013 Daniel Pop mută atelierul la Baia Mare sub denumirea „Făurar Art” pe care-l

Revista TACTICA ŞI STRATEGIA la al 7-lea număr

de Gabriel STAN-LASCU
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Într-o prezentare grafică excepţională, aşa cum deja ne-a obişnuit, numărul 7 al revistei Tactica şi Strategia ne prezintă, în cele 100 de pagini rotunde ale sale, un grupaj de articole captivante, aş zice de mare interes pentru pasionaţii de istorie, măcar naţională.

Editorialul semnat de redactorul-şef Cristian Mareş face o succintă introducere în tematica

ZIUA ACADEMIEI ROMÂNE

La 4 aprilie 2000, cu prilejul „Zilei Porţilor Deschise” la Academia Română, prezidiul instituţiei a hotărât ca Ziua Academiei Române să se sărbătorească la această dată.

Istoria modernă a Academiei Române începe la 1/13 aprilie 1866, când a fost înființată, prin decret al Locotenenţei Domneşti, Societatea Literară Română, care, un an mai târziu,

Academician Alexandru Surdu şi Maramureşul

Momente reprezentative din viaţa şi parcursul academic de excepţie al academicianului Alexandru Surdu (24 februarie – 11 decembrie 2020).

Alexandru Surdu:

– Data nașterii: 24 februarie 1938, Brașov;

– Titlul de doctor în filosofie: „Raportul dintre logica clasică și logica matematică”: 1976;

– Membru corespondent al Academiei Române: 13 mai 1992;

Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859

Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul unirii s-a materializat prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Realizatori: