Un tărîm magic… ROHIA

23/09/2017
foto_Delia Florea

Adrian Pop

de Adrian POP

Servus,

Îți scriu de la Rohia. Adevărul e că aici mă înminunez zilnic, în afara rutinei de prelucrare a cărţilor.
E un tărîm magic…
Şi de alaltăieri a revenit părintele Serafim din spital… sporeşte puterea locului!
Nu pot să scriu decît poeme şi să fac cîteva însemnări zilnice, după ce merg în cameră… totul e copleşitor… Citește restul acestei intrări »


Explicații de carantină

03/11/2016

adrian-pop_martie-2014

de Adrian POP

Eu îs acasă, la ţară, toţi am luat o viroză crîncenă, iar eu (că-s mai „cu moţ”) m-am pricopsit şi cu o laringită care m-a lăsat mut. Nici măcar vocalele de bază, prietenoase, nu le mai pot rosti… Citește restul acestei intrări »


Maramureș. Martie. Aide-memoire

21/03/2016

Zodia Berbecului (1)

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în a treia decadă a lunii martie:

tiberiu utan21 martie 1930, la Văleni, Maramureșul istoric, zona văii Izei – Tiberiu Utan (m.: 26 mai 1994, București), fiu de învățător. Poet, publicist, traducător din literatura spaniolă, a fost redactor la „Lupta Ardealului” (1948-1949) și la „Luceafărul” (1958-1961), redactor-șef la „Gazeta literară” (1961-1967), director la Editura Tineretului și la Editura Ion Creangă. Studii universitare la Cluj și la Moscova. Intrat după 1989 într-un con de umbră, chiar negat ca scriitor, se încearcă acum reabilitarea poetului pe nedrept evaluat prin prisma obtuză a tematicii abordate (înscrisă, ce-i drept, de multe ori, în linia politică a vremii), ignorându-i-se valoarea strict literară (independentă de subiect) și creația cu altă tematică și uitându-se calitatea lui de om de mare probitate. Actualmente, la Văleni funcționează Asociația Culturală „Tiberiu Utan”; școala din localitate de asemenea îi poartă numele; la Sighet s-au organizat în anul 2014 manifestări comemorative la împlinirea a 20 de ani de la moarte, ocazie cu care s-a lansat și volumul antologic Despărțirile întotdeauna dor, îngrijit de soția scriitorului – prozatoarea Lucia Olteanu Utan, decedată și ea, la un de la acest eveniment (16 mai 1925-17 iunie 2015); în numărul 2/2014 al revistei „Bibliotheca septentrionalis” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, i-a fost dedicată o rubrică. Citește restul acestei intrări »


Înfăşurat ca-ntr-un cocon, un ţinut misterios. ŞINCA VECHE. Un popas din prima călătorie pentru blog

12/09/2015

SincaVeche_foto_Adrian Pop_2382

de Adrian POP

Îmi amintesc de timpuri parcă neştiute de legendele ce înfăşurau ca-ntr-un cocon un ţinut misterios aflat undeva prin centrul hărţii… Avea rezonanţă de cărturar ilustru din veacuri apuse şi vechime cît cuprinde…
Locul se află undeva între legendara Ţară a Bîrsei, atît de pomenită în hrisoavele negustoreşti medievale, şi ţinutul vestitei Cetăţi a Făgăraşului.
Numele său – Şinca Veche. Stranii întîmplări se petrecuseră aici, la suprafaţă şi, mai ales, în subterane…
Îmi dorisem de multă vreme să ajung pe aceste meleaguri şi, iată, de Rusaliile anului 2015 am reuşit.
Cu peripeţii nenumărate, cum îi stă bine unei călătorii neprogramate şi aproape iniţiatice…

***

SincaVeche_foto_Adrian Pop_2435

În vremea de prigoană a credinţei ortodoxe, în timpul împărătesei Maria Tereza, aşezarea de la Şinca Veche a fost trecută printr-o prigoană aspră, la ordinul generalului Buccow. Doar patru familii din cele peste optzeci şi opt au rămas pe vatra din bătrâni. Bisericile din grotă au servit în acele timpuri de bejenie drept loc de refugiu şi de ocrotire a credinţei, călugării continuînd să slujească Liturghia şi să reziste opresiunii religioase la care au fost supuşi românii din Transilvania. Citește restul acestei intrări »


Note de vacanţă

02/09/2015

Din strabuni_foto_Dana Cecilia Bogdan

de Adrian POP

Sînt cam în urmă cu noutăţile… Pentru mine căldurile astea teribile au fost un calvar, dar cel mai rău e pentru bietul pămînt – aşa uscăciune eu nu mai ţin minte să fi fost vreodată şi nu dă semne că s-ar opri aici…

Totuşi, am făcut cîteva excepţii de la „statul la umbră, pe răcoare” şi am făcut vreo trei ieşiri mai „consistente” pe perioada celor trei luni de vară. Ultimele două – un circuit în Apuseni, cu popas la Roşia Montană şi vizitarea mănăstirilor de pe Valea Arieşului (Lupşa, Poşaga de Sus, cele două noi de la Rimetea, la poalele Trascăului), respectiv un weekend în judeţul Bistriţa-Năsăud chiar de Adormirea Maicii Domnului pe 15 august (am ajuns şi la Sf. Liturghie oficiată de pr. Ioan Pintea – actualmente şi director al Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud – la Catedrala Trei Ierarhi, aflată la 50 de metri de bibliotecă… impresionantă slujbă!) mi-au adus multe bucurii spirituale! Am făcut şi poze, destule, sunt pregătite pe stick, o să le aduc curînd. Citește restul acestei intrări »


Un sunet interesant şi răscolitor

07/03/2015

de Nicolae SCHEIANU

Nicolae Scheianu_Adrian Pop_Copalnic Manastur_acasaUn poet delicat şi discret, hrănit de (şi cu) scrierile esenţiale ale marilor poeţi şi scriitori ai noştri şi ai lumii, contemporani sau clasici (şi, bibliotecarii de profesie, adevăraţi, sunt o tagmă rară, care simt şi cântăresc valoarea unei cărţi dintr-o privire sau dintr-o răsfoire), un împătimit iubitor al folkului bun şi un fin cunoscător al textelor în care tandreţea şi profunzimea fac corp comun cu muzica de mare clasă, un cultivator al versului de rezonanţă clasică, dar şi al celui modern bine stăpânit, îmbinare din care rezultă un sunet interesant şi răscolitor în alcătuirea lui ultimă – se arată a fi Adrian Pop în versurile sale încă neincluse într-un volum, născut în Copalnic Mănăştur. Dacă ar fi după mine, aş semna volumul pe care îl amână de atâta vreme Hadrian Pop, căci (şi) versurile fac, în felul lor, istorie, de multe ori cea mai adevărată. Citește restul acestei intrări »


toamnă căruntă. sub vremi…

06/03/2015

Adrian Pop_Bastionul Macelarilor_Baia Mare_2013de Adrian POP

îmbătrânesc

şi-mi pare rău

puteam o clipă mai rămâne

eram nevrednicul flăcău

ce sta ades la sfat cu sine…

şi ne vorbeam de munţi,

de cărţi,

de stoluri libere de-albine

îmbătrânesc

şi-mi pare rău Citește restul acestei intrări »