Amintiri cu bibliotecari dintr-un februarie…, dar nu numai

16/02/2021

de Maria GÂRBE

Maria Gârbe

Cu tot respectul pentru actuala eră a informațiilor virtuale, nu se cade să uităm că anul acesta, în data de 3 februarie, s-au împlinit 553 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg (n. circa 1400 – d. 3 februarie 1468), inventator şi tipograf. Invenția lui – tipografia cu litere mobile, hârtia și cerneala au adus omenirii, de-a lungul celor 5 secole, avantaje de dimensiuni incomensurabile. Înainte de apariția și răspândirea tiparului, cărțile erau Manuscrise. Biblia cu 42 de rânduri, tipărită la 1455, este considerată a fi prima mare lucrare a lui Gutenberg, primul incunabul. Astăzi se mai găsesc puține exemplare complete sau chiar și fragmente ale acestei biblii. Unele sunt tipărite pe pergament, altele pe hârtie. Astfel, se impune definitiv superioritatea textului imprimat asupra manuscrisului.

Primele tipărituri au fost numite incunabule. Mi-am amintit că, în data de 3 februarie 1998, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în colaborare cu Biblioteca Județeană Satu Mare, a organizat manifestarea Minunile tiparului, dedicată împlinirii a 530 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg. Bibliotecarii sătmăreni, director Gheorghe Toduț (n. 22 martie 1963 – d. 31 martie 2019, profesor doctorand în istorie, deputat în legislatura 1992-1996) și profesor-bibliotecar Paula Vasil-Marinescu, au adus pentru expoziție și un incunabul din colecțiile proprii. În acest context amintim o selecție din activitatea lor editorială: Gh. Toduț (autor, editor): Aspecte ale raporturilor Țării Românești cu Imperiul Habsburgic, în vremea lui Constantin Brâncoveanu (1995), Zece personalități istorice sătmărene (1997), Cultura sătmăreană în presa interbelică (2003); Paula Vasil-Marinescu (autor și coautor împreună cu Marta Cordea): Cartea veche străină în Biblioteca Județeană Satu Mare: sec. XV-XVI: catalog (1998), Cartea veche străină: sec. XVII: catalog: vol. I: A-C și vol. 2: D-K (2005). Despre importanța momentului, alături de alți participanți, a prezentat o comunicare bibliotecarul profesor Corneliu Oneț de la instituția gazdă.  Citește restul acestei intrări »


ADRIAN POP – LUCAS OM – IN MEMORIAM

03/02/2021

de Nicolae SCHEIANU

Pop Ioan Adrian
(30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021)

ADI – ÎNTRE OAMENI ȘI CĂRȚI, PE PĂMÂNT ȘI ÎN CERURI

Să accept că Adrian Pop nu mai este acum printre noi, că a plecat în galaxii, la Dumnezeu, în lumile de dincolo de lumea asta când, doar cu câteva săptămâni în urmă călătoream împreună spre Dunăre, mi se pare așa de dureros și așa de trist încât mă scutur din când în când, ca dintr-un coșmar, refuzând realitatea. Din nefericire, el se va alătura, iată, înainte de a împlini 49 de ani, părinților săi, pentru totdeauna, la umbra stejarilor din locul de odihnă veșnică aflat nu departe de casa sa părintească din Copalnic Mănăștur. O suferință neiertătoare, de care credeam cu tărie că se va lecui cândva, în timp, l-a înfrânt, din păcate, prea devreme și prea tânăr.

Profesor, mai apoi bibliotecar la Biblioteca Județeană din Baia Mare, jurnalist, realizator de evenimente culturale, Adrian Pop a fost mai întâi un devorator de literatură și de artă Citește restul acestei intrări »


In memoriam ADRIAN POP

01/02/2021

Pop Ioan Adrian
30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021

Pop Ioan Adrian – profesor, bibliotecar, poet, publicist, interpret de muzică folk, s-a născut la 30 martie 1972, comuna Copalnic Mănăștur, jud. Maramureș.

A absolvit Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare (la acea vreme se numea Liceul de Matematică-Fizică „Gheorghe Șincai”), a urmat apoi Facultatea de Filologie la Universitatea de Nord Baia Mare, unde s-a specializat în limba și literatura română, limba și literatura franceză, didactica acestor discipline. În anii 1996 și 1997, a predat, în Baia Mare, la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”, Grupul Şcolar Tehnic, Grupul Şcolar „Costin D. Neniţescu”, după care a renunțat la cariera didactică, optând pentru biblioteconomie și jurnalism.

În perioada 1997-2001, a fost redactor, fotoreporter și colaborator la cotidienele băimărene „Opinia” și „Informația zilei”. S-a specializat în biblioteconomie în cadrul unor cursuri postuniversitare la Bușteni și a unora organizate la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare.

Din 1997 până în 2014 a lucrat ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, la compartimente de relații cu publicul și ca bibliograf. A fost șef de secție la Împrumut carte pentru adulți în perioada 1 martie 2002 – 30 septembrie 2004, redactor al buletinului semestrial al acestei instituții – „Bibliotheca septentrionalis” –, a coordonat volume colective editate de aceeași instituție, a organizat manifestări culturale etc.

A fost responsabil de ediție la revista online „e-Bibliotheca septentrionalis”, Citește restul acestei intrări »


O carte despre convulsiile sociale din SUA de azi

04/08/2020

de Adrian POP

Cea mai recentă carte scrisă de către prof. univ. dr. Nicolae Iuga are un titlul foarte grăitor: Dimensiunea distructivă a revoluțiilor culturale din antichitate până în ziua de azi (Editura Limes, 2020). Cartea analizează mișcările de protest ale afro-americanilor din SUA dar, în măsura în care sunt ghidate de o ideologie și se manifestă ca furie distructivă la adresa unor simboluri culturale, aceste mișcări pot fi înțelese mai bine prin conceptualizare, adică prin raportare la alte evenimente istorice de aceeași factură, precum proletcultismul din faza incipientă a Uniunii Sovietice, sau așa-zisa „revoluție culturală” din China comunistă de pe vremea dictatorului Mao Zedong. Citește restul acestei intrări »


Un tărîm magic… ROHIA

23/09/2017
foto_Delia Florea

Adrian Pop

de Adrian POP

Servus,

Îți scriu de la Rohia. Adevărul e că aici mă înminunez zilnic, în afara rutinei de prelucrare a cărţilor.
E un tărîm magic…
Şi de alaltăieri a revenit părintele Serafim din spital… sporeşte puterea locului!
Nu pot să scriu decît poeme şi să fac cîteva însemnări zilnice, după ce merg în cameră… totul e copleşitor… Citește restul acestei intrări »


Explicații de carantină

03/11/2016

adrian-pop_martie-2014

de Adrian POP

Eu îs acasă, la ţară, toţi am luat o viroză crîncenă, iar eu (că-s mai „cu moţ”) m-am pricopsit şi cu o laringită care m-a lăsat mut. Nici măcar vocalele de bază, prietenoase, nu le mai pot rosti… Citește restul acestei intrări »


Maramureș. Martie. Aide-memoire

21/03/2016

Zodia Berbecului (1)

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în a treia decadă a lunii martie:

tiberiu utan21 martie 1930, la Văleni, Maramureșul istoric, zona văii Izei – Tiberiu Utan (m.: 26 mai 1994, București), fiu de învățător. Poet, publicist, traducător din literatura spaniolă, a fost redactor la „Lupta Ardealului” (1948-1949) și la „Luceafărul” (1958-1961), redactor-șef la „Gazeta literară” (1961-1967), director la Editura Tineretului și la Editura Ion Creangă. Studii universitare la Cluj și la Moscova. Intrat după 1989 într-un con de umbră, chiar negat ca scriitor, se încearcă acum reabilitarea poetului pe nedrept evaluat prin prisma obtuză a tematicii abordate (înscrisă, ce-i drept, de multe ori, în linia politică a vremii), ignorându-i-se valoarea strict literară (independentă de subiect) și creația cu altă tematică și uitându-se calitatea lui de om de mare probitate. Actualmente, la Văleni funcționează Asociația Culturală „Tiberiu Utan”; școala din localitate de asemenea îi poartă numele; la Sighet s-au organizat în anul 2014 manifestări comemorative la împlinirea a 20 de ani de la moarte, ocazie cu care s-a lansat și volumul antologic Despărțirile întotdeauna dor, îngrijit de soția scriitorului – prozatoarea Lucia Olteanu Utan, decedată și ea, la un de la acest eveniment (16 mai 1925-17 iunie 2015); în numărul 2/2014 al revistei „Bibliotheca septentrionalis” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, i-a fost dedicată o rubrică. Citește restul acestei intrări »


Înfăşurat ca-ntr-un cocon, un ţinut misterios. ŞINCA VECHE. Un popas din prima călătorie pentru blog

12/09/2015

SincaVeche_foto_Adrian Pop_2382

de Adrian POP

Îmi amintesc de timpuri parcă neştiute de legendele ce înfăşurau ca-ntr-un cocon un ţinut misterios aflat undeva prin centrul hărţii… Avea rezonanţă de cărturar ilustru din veacuri apuse şi vechime cît cuprinde…
Locul se află undeva între legendara Ţară a Bîrsei, atît de pomenită în hrisoavele negustoreşti medievale, şi ţinutul vestitei Cetăţi a Făgăraşului.
Numele său – Şinca Veche. Stranii întîmplări se petrecuseră aici, la suprafaţă şi, mai ales, în subterane…
Îmi dorisem de multă vreme să ajung pe aceste meleaguri şi, iată, de Rusaliile anului 2015 am reuşit.
Cu peripeţii nenumărate, cum îi stă bine unei călătorii neprogramate şi aproape iniţiatice…

***

SincaVeche_foto_Adrian Pop_2435

În vremea de prigoană a credinţei ortodoxe, în timpul împărătesei Maria Tereza, aşezarea de la Şinca Veche a fost trecută printr-o prigoană aspră, la ordinul generalului Buccow. Doar patru familii din cele peste optzeci şi opt au rămas pe vatra din bătrâni. Bisericile din grotă au servit în acele timpuri de bejenie drept loc de refugiu şi de ocrotire a credinţei, călugării continuînd să slujească Liturghia şi să reziste opresiunii religioase la care au fost supuşi românii din Transilvania. Citește restul acestei intrări »


Note de vacanţă

02/09/2015

Din strabuni_foto_Dana Cecilia Bogdan

de Adrian POP

Sînt cam în urmă cu noutăţile… Pentru mine căldurile astea teribile au fost un calvar, dar cel mai rău e pentru bietul pămînt – aşa uscăciune eu nu mai ţin minte să fi fost vreodată şi nu dă semne că s-ar opri aici…

Totuşi, am făcut cîteva excepţii de la „statul la umbră, pe răcoare” şi am făcut vreo trei ieşiri mai „consistente” pe perioada celor trei luni de vară. Ultimele două – un circuit în Apuseni, cu popas la Roşia Montană şi vizitarea mănăstirilor de pe Valea Arieşului (Lupşa, Poşaga de Sus, cele două noi de la Rimetea, la poalele Trascăului), respectiv un weekend în judeţul Bistriţa-Năsăud chiar de Adormirea Maicii Domnului pe 15 august (am ajuns şi la Sf. Liturghie oficiată de pr. Ioan Pintea – actualmente şi director al Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud – la Catedrala Trei Ierarhi, aflată la 50 de metri de bibliotecă… impresionantă slujbă!) mi-au adus multe bucurii spirituale! Am făcut şi poze, destule, sunt pregătite pe stick, o să le aduc curînd. Citește restul acestei intrări »


Un sunet interesant şi răscolitor

07/03/2015

de Nicolae SCHEIANU

Nicolae Scheianu_Adrian Pop_Copalnic Manastur_acasaUn poet delicat şi discret, hrănit de (şi cu) scrierile esenţiale ale marilor poeţi şi scriitori ai noştri şi ai lumii, contemporani sau clasici (şi, bibliotecarii de profesie, adevăraţi, sunt o tagmă rară, care simt şi cântăresc valoarea unei cărţi dintr-o privire sau dintr-o răsfoire), un împătimit iubitor al folkului bun şi un fin cunoscător al textelor în care tandreţea şi profunzimea fac corp comun cu muzica de mare clasă, un cultivator al versului de rezonanţă clasică, dar şi al celui modern bine stăpânit, îmbinare din care rezultă un sunet interesant şi răscolitor în alcătuirea lui ultimă – se arată a fi Adrian Pop în versurile sale încă neincluse într-un volum, născut în Copalnic Mănăştur. Dacă ar fi după mine, aş semna volumul pe care îl amână de atâta vreme Hadrian Pop, căci (şi) versurile fac, în felul lor, istorie, de multe ori cea mai adevărată. Citește restul acestei intrări »