NASTASICA POPA. GÂNDURI INDAMINE

„Poezia nu este numai artă. Ea este însăși viața, însuși sufletul vieții. Fără poezie omul nu s-ar distinge de neant”. (Nichita Stănescu)

(recenzie)
de Vasile BELE

Se scurg de-o vreme anii tăi, măicuță,
Neputincioasă ești, pasul e scurtat,
Vorba ți-e șoaptă, cuvântul prescurtat
Și de statură pari mult mai micuță.

 

Mă-ntrebi adesea cuvinte fără rost…
Pierdută-n gânduri, ai ochii mici și stinși.
Privești în vatră, cărbunii sunt încinși,
Parcă nu mă vezi… Mă simt atât de prost!

 

Ți-aș da măicuță, stelele-n arcadă
Și Luna de pe Cer, dacă aș putea.
Mi-este sufletul bucată de cutea*,
Când starea ta începe să decadă.

(*cute = piatră de gresie folosită pentru ascuțit unelte)

 

Mărgăritare ți-aș picura în piept!
Să mă cuprinzi în brațe lângă tine
Și să-mi mai spui: „-Copilă,-ți este bine?”
Și-n mângâierea ta durerea să-ndrept.

 

Dar tu asculți povața de la mine …
Prin ochii tăi văd viața cum se scurge,
Copilăria ta prin vene-mi curge…
Măicuță dragă, ai gânduri indamine*!

(*indamină = colorant organic albastru sau albastru-verzui),

poezia Gânduri indamine, din volumul cu același nume, Gânduri indamine, apărut la Editura Ro.cart, București, 2021, 198 p., ISBN 978-606-8783-0-5, autor, Nastasica Popa. A fost lansat într-un cadrul festiv, în Tabăra prieteniei literare „De amicitiae”, Alba Iulia. Volumul, Gânduri indamine, este „girat literar”, cu o Prefață, semnată de prof. Vladimir POP (Cluj-Napoca). Prof. dr. Maria Vaida

Tabăra prieteniei literare – „De amicitia”, Ediţia a V-a, 2021, Alba Iulia

de Gelu DRAGOŞ

Timp de 5 zile, în perioada 23 – 27 iunie, a avut loc la Alba Iulia ediţia a V-a a Taberei prieteniei literare „De amicitia”, Ediţia 2021, în superba vilă Elisabeta de la periferia oraşului Unirii – Alba Iulia, în organizarea ireproşabilă a scriitoarei Mariana Moga.

În prima zi, sub genericul „Să ne cunoaştem mai bine”, coordonatoarea taberei Mariana Moga ne-a rugat să ne prezentăm, să ne facem un scurt curriculum vitae literar, pentru cei aflaţi pentru prima dată la această tabără, în care se cultivă prietenia, altruismul, dragostea de carte şi neam, pe cei peste 30 de scriitori participanţi.

A doua zi „s-a intrat în pâine” cum s-ar spune şi au avut mai multe lansări de carte: Silvia Giurgiu, Zenovia Zamfir, Sergiu Botezatu din Republica Moldova, Liliana Ghiţă Boian Jianu; conferinţa susţinută de prof. dr. Maria Vaida

Rog Mărita Adunare Naţională…

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Rog Mărita Adunare Naţională să primească următoarea HOTĂRÂRE

1. Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea naţională proclamă în deosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

Trăiască România Mare!

Vasile Goldiş

ILIE MIȘCUȚIA (ORIGINAR DIN GIULA/GYULA – UNGARIA) – „ŞI EU AM FOST LA ALBA IULIA”

selecție text de Mária BERÉNYI

Ilie Mișcuția

Fost-a ziua de 1 decembrie 1918, ziua cînd a răsărit soarele dreptăţii şi libertăţii, al bucuriei şi unităţii poporului român. Depănat pe caierul unei istorii de două ori milenară, actul de o nespusă măreţie şi deosebită importanţă de la Alba Iulia a fost o necesitate istorică, o împlinire a celui mai scump ideal: unirea tuturor românilor sub un singur stindard: tricolorul românesc.

Am trăit pe viu aceste momente. Eram tînăr, plin de entuziasm, împărtăşind cu toată fiinţa marea dorinţă a românilor, unirea Ardealului cu România. Peste ninsoarea celor optzeci de ani de viaţă şi în ajunul unui apus demn şi senin, retrăiesc cu aceiași emoţie grandoarea zilei de 1 decembrie 1918.

În urmă cu şaizeci de ani, la începutul lunii octombrie eram la Praga. Mi se încredinţase o misiune pe lîngă Consiliul Naţional Cehoslovac. După îndeplinirea ei, am plecat la Viena şi de acolo la Budapesta. Cele cîteva zile petrecute în capitala Ungariei mi-au prilejuit cunoaşterea unora dintre fruntaşii români care se străduiau să obţină libertatea românilor din Transilvania. Aici l-am cunoscut şi pe protosinghelul Ghenadie Bogoevici, primul preot al parohiei ortodoxe române din Budapesta, înfiinţată în cursul anului 1900. Chipul acestuia, personalitatea lui puternică, dragostea lui fierbinte pentru poporul român m-au impresionat foarte mult.

La Budapesta am participat la unele întruniri ale românilor ţinute la hotelul „Cornul Vînătorilor”.

Jertfele românilor: Sacrificii și suplicii pentru apărarea pământului străbun

de Angela FAINA

Românii sunt un neam născut din topirea a două suflete într-un singur trup, din amestecul sângelui latin cu vechiul sânge getic. De la începutul începuturilor, destinul nostru istoric a fost vreme de două milenii, deosebit de aspru și amar.

„Popor de plugari, de păstori și de ostași, încă de pe vremea Daciei, lăsam să treacă veacurile peste noi, îndârjindu-ne să ne apărăm pământul, credința și graiul. Țara era bogată, dar noi rămâneam săraci. Poporul era ager la minte, dar noi rămâneam în urmă cu învățătura timpului, fiindcă în toată istoria  românilor, nu există 20 de ani de liniște și de odihnă. Am luptat pentru dreptate, iar toate neamurile vecine se întovărăşeau să ne fure dreptatea. Am luptat pentru libertate, iar istoria trecutului nostru e un îndelung lanţ de robii. Am luptat pentru pământ, iar rodul pământului a fost întotdeauna al altora. Fără prieteni, aruncaţi în mijlocul noroadelor vrăjmaşe, vândut şi trădat, înşelat şi asuprit, românul nu-şi mai putea încredinţa sufletul decât vântului, păsărilor, frunzelor codrului, isvoarelor și râurilor” – scrie Cezar Petrescu în „Cartea Unirii”, capitolul „Cartea Robilor”.

„Țăranii ctitori, jupuiți de vii
Ostași martiri cu fețe cuvioase,
Oriunde intră plugul în pământ,
Dai de un coif și-o patrie de oase” – Versuri de Ioan Alexandru – poezia „Patria” – vol. „Imnele Transilvaniei” – 1978.

Transilvania, este o „țară mândră și binecuvântată de Dumnezeu” – o caracterizează Bălcescu.

Aradul, cetatea lui Ciceo-Pop si a lui Vasile Goldiș, dă semnalul spre Alba-Iulia

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Ştefan Cicio Pop (n. 1 aprilie 1865, Şigău, Cluj – d. 16 februarie 1934, Conop, Arad) a fost avocat şi un om politic român, membru al PNR şi mai apoi vicepreşedinte al PNŢ, deputat român în Dieta de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, Preşedinte al Consiliului Naţional Central Român, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deţinând portofoliul apărării şi al internelor. Ministru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (5 decembrie 1919 – 12 martie 1920) precum şi ministru de externe (9 ianuarie – 13 martie 1920) în acelaşi guvern, Prim Ministru ad interim. În cursul guvernărilor Iuliu Maniu a deţinut funcţia de preşedinte al Adunării Deputaţilor (23 decembrie 1928-30 aprilie 1931 şi 10 august 1932-18 noiembrie 1933).

„Marea lui operă începe de la 1918. Aradul, cetatea lui Ciceo-Pop şi a lui Vasile Goldiş, dă semnalul spre Alba-Iulia.

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 3 – 7 septembrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii:
dr. Mihai Gheorghiu,
preşedintele Coaliţiei pentru familie, director general adjunct al Muzeului Ţăranului Român.

 

Joi, 6 septembrie

orele 17.00 – 19.00, Sala de conferinţe

Asociaţia „Maramureş pentru Viaţă şi Familie” organizează la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” conferinţa “De ce avem nevoie de Referendum? Cum ne putem apăra copiii de dictatul ideologiei de gen?”, având ca teme de dezbatere: revizuirea constituţiei, non-intruziunea ideologiei de gen în sistemul educaţional şi în politicile publice, susţinerea familiei naturale şi a valorilor tradiţionale.

Conferinţa va fi susţinută de dr. Mihai Gheorghiu, preşedintele „Coaliţiei pentru Familie”.

Moderator: Marius Florin Sima, preşedintele Asociaţiei „Maramureş pentru Viaţă şi Familie”.

orele 17.00-19.00, Sala de cenaclu

Conferinţa de spiritualitate „Cunoaşterea sinelui”.