Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 11 – 16 februarie 2019 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii:
artist fotograf Mariana Scubli
Sighetu Marmaţiei

Luni, 11 febuarie

ora 17.00,  Salonul Artelor

Uniunea Artiştilor Plastici – Sucursala Baia Mare şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează vernisajul „Salonului de foto-grafie”.

Expun: Ovidiu Corzan, Ovidiu Dragomir, Răzvan Fechete, Tudorel Ilie, Victor Mihalca, Alec Portase, Gheorghe Porumb, Felician Săteanu, Ştefan Selek, Elisabeta Veress.

Expoziţia poate fi vizitată la Salonul Artelor din cadrul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, conform programului bibliotecii, până în data de 25 februarie. 

PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ

de prof. Traian RUS

Apelul meu pentru cinstirea memoriei dezrobitorilor şi întregitorilor de neam şi ţară, publicat la 4 noiembrie 2013 în „Graiul Maramureşului”, oarecum panicard, a avut efectul scontat, şi acum, cu o săptămână înainte de 1 Decembrie, am căpătat siguranţa că memoria delegaţilor codreni la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia va putea fi cinstită cum se cuvine. Le-am găsit mormintele, datele personale, credenţionalele, pozele unora, urmaşii. În localităţile în care îşi dorm somnul de veci s-au constituit echipe care le vor organiza parastase de pomenire, vor depune jerbe de flori pe morminte şi le vor evoca personalitatea. A fost un demers destul de dificil, care mi-a solicitat eforturi serioase de documentare, timp, drumuri, telefoane, cheltuieli. Şi este doar începutul, pentru că alături de delegaţii oficiali, aleşi să reprezinte cercul electoral al Silvaniei, în mod sigur au participat şi alţi fruntaşi ai comunităţilor, despre care documentele şi informaţiile deocamdată lipsesc.

ROMÂNI ŞI UNGURI

de prof. Traian RUS,
Oarţa de Sus

Ziua de 26 august 2013 mi-a adus bucuria împlinirii unui vis mai vechi, acela de a vizita necropola tumulară de la Hodod, jud. Satu Mare, despre existenţa căreia îmi semnalase inginerul silvic Gheorghe Mateaş de la Ocolul Ulmeni, consăteanul meu drag din Chelinţa. Ghiţă este genul de intelectual care îşi depăşeşte aria profesională de preocupări, fiind pasionat de tot ceea ce înseamnă istoria neamului. Tot el îmi semnalase „Ridicarea Topografică Josefină”, lucrare care conţine hărţile tuturor localităţilor din Transilvania la sfârşitul sec. al XVIII-lea.

Pe la sfârşitul lunii iunie, prietenul meu din Zalău, Marin Pop, cercetător ştiinţific la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău, mi-a dăruit o carte: Elena Pop Hossu-Longin (1862-1940), personalitate marcantă a Ţării Silvaniei. Viaţa şi opera, Zalău, Caiete Silvane, 2012. Marin Pop este cel mai prolific istoric din această parte a ţării, dar şi o personalitate puternic implicată în salvarea patrimoniului naţional al Sălajului şi a întregului NV al României. Din lucrarea Domniei Sale am aflat că Doamna Elena Pop a ridicat în 1931, la Hodod, un monument dedicat memoriei celor 18 soldaţi români căzuţi în luptele puternice care s-au dat acolo şi în jur, în 16 aprilie 1919, în cadrul campaniei militare pe care armata română a desfăşurat-o pentru întregirea neamului. Eram extrem de curios să văd monumentul respectiv şi, mai ales, să aflu starea în care se află, ştiind că Hododul este o localitate aproape 100% ungurească.