Ca un crin

11/09/2018

 

Alexandru Jurcan_foto_Stefan Socaciu

de Alexandru JURCAN

Să nu uiți dimineața de-acum
cu liniște depusă în straturi verzui
de pe pereți se desprind fluturii nopții
lăsând dâre de crud maroniu
tu stai sub plapuma albă și tandră
ca un crin răsărit peste întunericul meu
a mai existat cineva înaintea venirii tale?
moartea și-a depus armele la gura peșterii
să mai fumeze o țigară lungă cât veacul.

Citește restul acestei intrări »


Utoya și simfonia respirațiilor

27/08/2018

de Alexandru Jurcan

 Am vizitat orășelul mătușii, invadat oarecum de castelele țiganilor, labirintice și mereu în construcție. La un colț de stradă, vreo zece puștani romi loveau fără milă un biet copil (tot țigan), îl umileau fără încetare, apoi l-au dus lângă niște pubele, ca să-și continue bullyngul nejustificat, macabru și revoltător. Imediat gândul mi s-a dus spre Împăratul muștelor de William Golding. Un extremist de dreapta, pe nume Breivik, a detonat o mașină capcană în apropierea clădirilor guvernamentale din Oslo. În aceeași zi – 22 iulie 2011 – el a împușcat 69 de tineri laburiști (pretinzând că este polițist), prinși fără scăpare pe insula Utoya, Citește restul acestei intrări »


Acting 5

11/04/2018

Acting 5_2018

de Alexandru JURCAN

Festivalul de teatru Acting de la Baia Mare a ajuns deja la a cincea ediție, mereu sub auspiciile Rotary. Doamna Angela Dobrai de la Rotary Club Baia Mare, coordonatoare de proiect, e secondată pe plan artistic de profesorul Nicolae Weisz, traducător exigent, dar și regizor al unei trupe de teatru. Spectacolele s-au desfășurat la Teatrul de Păpuși și la Teatrul Municipal. Din nou a fost prezentă echipa de la Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj: Gelu Badea, Raluca Sas-Marinescu, Miriam Cuibus, Alex Teodorescu, care s-au implicat în jurizare, dar și la work-shopuri (alți animatori au fost Daniela Moisuc, Andrea Mărculescu, Iulia Ursa, Eduard Bîndiu, Alexandra Vanci, Dragoș Călin). Citește restul acestei intrări »


Pielea rece și sângele albastru

03/04/2018

de Alexandru JURCAN

Albert Sanchez Pinol_Pielea rece_copertaCatalanul Albert Sánchez Piñol a scris la 38 de ani, în 2002, romanul La pell freda, devenit urgent un long-seller, tradus, ecranizat, continuat cu al doilea volum din ceea ce va deveni într-un final o „trilogie a monștrilor”. La noi a apărut la Humanitas, tradus de Cornelia Rădulescu. Un roman cu elemente fantastice, despre alienare, frică de necunoscut, incapacitate de comunicare, singurătate, speranță.

Protagonistul ajunge în Pacificul de Sud, pe o insulă pierdută, unde urmează să stea un an, îndeplinind funcția de meteorolog și voind să uite un trecut amenințător și neclar. Acolo va cunoaște oamenii-broască (cu sânge albastru), dar și pe femeia-șopârlă (Aneris), ai cărei ochi păreau „ochi de pasăre pe moarte”. Fulgere de pucioasă, sclipiri violete, farul și ciudatul Batis, felinarul cu gaz, nopțile coșmarești, ploile dușmănoase, iar mai apoi trecerea de la spiritualitatea cea mai înaltă la animalitatea cea mai primară. Citește restul acestei intrări »


Posibila apocalipsă

31/03/2018

de Alexandru JURCAN

Hubert Selby jr._Requiem for a DreamDezastrul începe de la o rochie roșie, pe care Sara n-o mai poate îmbrăca, din cauza unor kilograme în plus. Ea vrea să ajungă pe platourile televiziunii – un vis exaltat de pensionară ridicolă. Astfel recurge la pastilele de slăbire, niște droguri bine camuflate, care o distrug încet și sigur. Fiul ei, Harry, alege calea drogurilor, secondat de prietenul Tyrone, sfârșind prin a-și antrena iubita în caruselul amețitor, până o împinge spre prostituție. Totul face parte din romanul Requiem for a Dream, scris în 1978 de Hubert Selby, care a trăit între anii 1928-2004. De mic a suferit de tuberculoză, iar la 18 ani și-a pierdut o parte din plămâni. A avut probleme cu… heroina, ba chiar a ajuns în închisoare din cauza ei. Citind romanul pomenit mai sus, remarc aceeași sintaxă abruptă, cu o punctuație lacunară, amintind de Faulkner ori de Beckett, iar în anumite dialoguri punctuația lipsește. Citește restul acestei intrări »


Captiv în sălbăticie

27/03/2018

de Alexandru JURCAN

Jon Krakauer_coperta_In salbaticie_2018Tânărul Cris McCandless ia modelul lui Tolstoi, arde tot ce are, inclusiv banii, și merge în Alaska, unde moare în 1992. Jon Krakauer se documentează, adună dovezi, mărturii și publică o carte despre Cris, tradusă și la noi de Iulia Blaga – În sălbăticie – Humanitas, 2012 și 2018.

Mirajul sălbăticiei îi poartă pe mulți spre Alaska, deși acest loc „e necruțător, nu dă doi bani pe speranțe sau doruri”, însă ei cred că „imensitatea de-acolo le va astupa găurile din propria viață”. Cris e inconștient la început, neechipat, luând doar o hartă și niște orez. Avea o admirație deplină pentru Tolstoi, a ars banii, și-a abandonat mașina, și-a schimbat numele în Alex, iar în jurnal scria la persoana a treia. Credea că bogăția e rușinoasă, corupătoare și că esența spiritului omenesc constă în pasiunea pentru aventură. Că mulți oameni trăiesc în nefericire și, cu toate acestea, nu iau inițiativa de a schimba situația în care se află, „pentru că sunt condiționați de o viață sigură, confortabilă și conservatoare, care ar trebui să le aducă liniște interioară”. Citește restul acestei intrări »


Morricone

17/03/2018

Alexandru Jurcan

de Alexandru JURCAN

Stau culcat pe perna albă
câinele meu pe perna roșie
ascultăm muzică de Morricone
afară se scaldă păsări în vânt de primăvară
tu stai pe același peron cu valiza cafenie
care tren te va aduce la perna galbenă?
un os alb pe perna roșie
o carte căzută pe perna albă
bătaia unei păsări în geam Citește restul acestei intrări »