Din Maramureș, spre inima Basarabiei

25/05/2022

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

În 12 ianuarie 1991 a plecat spre Chișinău „Troița Prieteniei”, dedicată marelui Eminescu, rod al muncii unui grup de artiști cioplitori în lemn (Radu Florian, Aurica Perța Cuza, Emil Burdețiu, Simion Leșe), coordonați de cunoscutul meșter popular Alexandru Perța Cuza.

Inițiativa a aparținut artistului sculptor lăpușean și a fost îmbrățișată de Uniunea Națională „Vatra Românească”, Filiala Maramureș (Președinte: prof. Teodor Ardelean, vicepreședinte Mircea Pop Buzești). Au sponsorizat deplasarea: Decebal Traian Remeș și Ioan Mihăilă.

Troița este dominată de portretul lui Eminescu și al apropiaților săi din viață: Veronica Micle, Aron Pumnul, Ciprian Porumbescu, dr. Alexandru Șuțu, Titu Maiorescu și Vasile Alecsandri. În partea inferioară, apare portretul lui Ștefan cel Mare. Pe cealaltă față, troița conține subiecte religioase: Portretele Maicii Domnului, Răstignirea Mântuitorului, cei patru evangheliști și Sf. Ilie hrănit în pustiu. Ziaristului Anton Petruț de la „Graiul Maramureșului”, sculptorul i-a declarat: „Din codrul eminescian am ales un lemn și i-am dat semnul Crucii, apoi am încrustat portretul Luceafărului și pe ale celor mult iubiți de domnia sa” („Graiul Maramureșului”, An III, nr. 323, 12 ianuarie 1991, p. 1). Citește restul acestei intrări »


După treizeci de ani…

14/09/2021

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Mă simt binecuvântat de la Dumnezeu și de la Neamul Meu pentru multele clipe istorice trăite în cei 70 de ani de viață, pe care i-am simțit mereu ca darul cel mai minunat de la Părintele Veșniciilor. Au fost momente rare, înălțătoare de suflete, mistuitoare de inimi, când emoțiile îți cuprind toate mădularele trupului și te îmbracă în haina vibrației cosmice.

Îmi aduc aminte că, în urmă cu 30 de ani, mai exact la 27 august 1991, mă aflam la Chișinău spre a pregăti inaugurarea Bibliotecii Transilvania, prima filială de carte românească a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” în capitala fostei Basarabii Române, la acel moment structură teritorială a „măreței” Uniuni Sovietice. Trecusem cu greu miile de cărți ce urmau să completeze prezența limbii române, insignifiantă (0,01 %!) la ea acasă! Citește restul acestei intrări »


CORUL DE BĂRBAŢI „DACII LIBERI” DIN LIBOTIN

04/07/2014

de Ioan PERHAIŢĂ

Foarte curând după actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în ziua de 5 decembrie a aceluiaşi an, la Târgu Lăpuş s-a organizat o mare adunare populară, în scopul de a informa locuitorii despre marele eveniment. Forţele reacţionare maghiare însă au provocat un masacru în rândul populaţiei româneşti din Lăpuş. În memoria victimelor de atunci, libotinenii au avut iniţiativa organizării unor manifestări culturale periodice. La acestea participa de fiecare dată colonelul în rezervă Aurel Vaida, din Baia Mare, un mare istoric, care prezenta materiale legate de eveniment. Un grup coral format din veterani de război împlinea manifestarea prin emoţionante cântece patriotice. De aici, ideea înfiinţării unui cor bărbătesc.

Corul din Libotin_foto_Alexandru Roman

Corul de bărbaţi „Dacii liberi” din Libotin

Profesorul Ludovic Filip, sprijinit de mai tinerii pe atunci Gheorghe Bodea, Leon Perţa şi Ioan Perhaiţă, face demersurile şi reuşeşte să adune peste 80 de bărbaţi. Dar mai era nevoie de un dirijor. Se face apel la Grigore Leşe (pe atunci profesor de muzică la Şcoala din Lăpuşul Românesc), care primeşte propunerea. Încă de la început, în repertoriul corului au figurat cântece ale Marii Uniri, ale Războiului de Independenţă etc., precum: „Hora mare”, „Ardealul”, „Drum bun, toba bate”, „Haideţi, fraţi, cu arma-n mână”, „Noi suntem bravi eroi”, „Ginta latină”, „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”. Citește restul acestei intrări »