de Vlădălina PLEȘCA
elevă cls. a VII-a (Chișinău)
Lecturând poezia lui Alexei Mateevici „Limba noastră” imediat simți dorul de casă, dragostea de țară și dragostea de limba ce-o auzi și-o vorbești zi de zi. Această poezie ne învață să prețuim munca strămoșilor noștri , care au luptat mult pentru țara și limba lor, și doar datorită lor avem o țară și o limbă atât de frumoasă.
Avem foarte mulți oameni buni, care mereu încearcă să corecteze ceea ce fac oamenii răi. Oamenii răi nu sunt uniți, ba din contra, se bârfesc, se ceartă de la nimic, sunt fățarnici, unii au ajuns să fie chiar nemiloși. Dar cum binele e mai puternic decât răul și învinge mereu, noi rămânem să fim o țară de oameni buni.
Multe greutăți au trebuit să înfrunte strămoșii noștri, dar fiind cu suflet bun și mare, fiind uniți, ei au reușit să țină piept tuturor nevoilor scoase de soartă în calea vieții. Prin aceste povețe, poezia lui Alexei Mateevici, mereu actuală, și-a câștigat un loc de frunte între poeziile românești din cartea veșniciei.