Atelier de lucru cu privire la modul de prelucrare a lemnului masiv

Joi, 2 decembrie 2021, aflați încă sub magia Zilei Naționale a României, masteranzii anului I de la specializarea „Prelucrarea avansată a structurilor din lemn și metal”, din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare, au participat la un „Atelier de lucru cu privire la modul de prelucrare a lemnului masiv”. Deviza a fost: între tradiție și modernitate.

Civilizația lemnului creată aici, în Maramureș, a dovedit cum tehnologia fiecărei epoci întâlnește natura și poate transforma un trunchi de lemn într-un obiect de patrimoniu. Masteranzii au admirat o selecție de cărți de specialitate rare, au schițat și s-au străduit să descrie inginerește,

Filiala „Maramureș” – proiect de cultivare a limbii române prin lectură

Alina LEMNEAN
șef serviciu Săli de lectură – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Elena ȘINIȚA
șef filială – Biblioteca „Maramureș”, filială a Bibliotecii Municipale ,,B.P. Hasdeu”, Chișinău

Municipiul Chișinău a devenit mai bogat cu o bibliotecă românească la data de 13 octombrie 2001. Inaugurarea acestei biblioteci, cu semnificativul nume „Maramureș”, din cadrul proiectului cultural „Carte pentru românii din afara granițelor”, s-a realizat la inițiativa directorului Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, domnul Teodor Ardelean, și a doamnei Lidia Kulikovski, pe atunci, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău.

BIBLIOTECA REGALĂ HAGA

de Alina LEMNEAN

Mai mult decât casa guvernului olandez, Haga oferă o arhitectură atractivă, clădiri istorice şi muzee de artă. Învecinatele oraşe Delft şi Leiden completează această bogăţie culturală.

 Istoric

Fiind al treilea oraş ca mărime din Olanda, cu o populaţie de 472.000 de locuitori, Haga (Den Haag, sau ‘s-Gravenhage, în olandeză), este cunoscută ca şi „capitala politică a Olandei”. Clădirile sale guvernamentale se îngrămădesc în jurul Binnenhofului, este, de asemenea, reşedinţa reginei, şi tot aici se află diferite palate regale, Curtea Internaţională de Justiţie, renumitul Palat al Păcii, şi aproape 80 de ambasade şi consulate.

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 29 octombrie – 3 noiembrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii:
ing. Alexandru Costin
coordonatorul Cercului de pietre, minerale şi geme, din cadrul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”

 

Luni, 29 octombrie

Ora: 17.00, Salonul Artelor

Va avea loc vernisajul „Salonului de toamnă” al membrilor Asociaţiei Artiştilor Plastici „Alexandru Şainelic”. Evenimentul este organizat în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”. Expoziţia va putea fi vizitată la Salonul Artelor, în perioada 29 octombrie – 10 noiembrie.

Vor deschide: Mihai Tirică, preşedinte AAP „Alexandru Şainelic”, Ştefan Mariş, director CJPCT Maramureş.

TIT BUD – folclorist, preot şi scriitor bisericesc

de Alina LEMNEAN

Tit Bud s-a născut la 24 decembrie 1846, în localitatea Sat Şugatag. A urmat studiile secundare la Ungvar şi Beiuş, iar după obţinerea bacalaureatului (1865) îşi finalizează studiile (teologice ) la Gherla. Timp de patru ani este preot capelan în Ieud, apoi avansat la Episcopia din Gherla, unde i se încredinţează diverse funcţii administrative. La cerere se întoarce în satul natal şi se impune printr-o vastă activitate socială şi culturală. Ca revizor diecezan, preşedinte al Reuniunii docenţilor români din Maramureş, vicepreşedinte al Societăţii ASTRA din Maramureş timp de trei decenii (1887-1917) şi vicepreşedinte al Asociaţiunii pentru cultura poporului român din Maramureş, a contribuit la dezvoltarea învăţământului, a întreprins studii de istorie bisericească, a tradus literatură universală şi a impulsionat cercetările de folclor în ţinut. A depus o mare activitate şi în momente de mari necazuri şi greutăţi a scos-o la liman împreună cu celebrul istoric Ioan Mihaly de Apşa şi alţi intelectuali maramureşeni.

Agenda săptămânii 3-8 octombrie 2016 – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

de Ştefan SELEK

Luni, 3 octombrie
ora 10, sala de conferinţe
Sub genericul „Profesie şi profesionalism” va avea loc Colocviul profesional anual al bibliotecarilor din bibliotecile publice maramureşene cu tema „Bibliotecile publice – prezent şi perspective”.

Program:

• Cuvânt de deschidere – dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”;
• Premierea bibliotecarilor merituoşi – dr. Teodor Ardelean;
• Discuţii pe marginea colocviilor profesionale zonale – Ioan Neamţiu, bibliotecar metodist;

Agenda săptămânii 28 martie – 1 aprilie 2016 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Marţi, 29 martie 2016
ora 17, Salonul artelor
Primăria şi Consiliul Local Cerneşti, Centrul Cultural şi Clubul de Fotografie Cerneşti, Asociaţia „Millenium”, PES Activists Romania în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează vernisajul expoziţiei de fotografie „Salonul de primăvară” a membrilor Clubului foto de la Cerneşti.
Expun:
Roxana Bărbos, Denisa Danciu, Daria Fangli, Rozica Farcaş, Alexandra Gherghel, Andreea Gherghel, Dana Gherghel, Diana Gherghel, Sebastian Horgoş, Irina Ionce, Anca Vinţ, Paula Vinţ.
Prezintă:
Ilie Tudorel, artist fotograf
Evenimentul este organizat pentru susţinerea candidaturii municipiului Baia Mare pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” – Moment omagial Petre Dulfu – 160 de ani de la naştere

de Ştefan SELEK

Cu ocazia aniversării patronului spiritual al instituţiei la 160 de ani de la naşterea sa, Biblioteca Judeţeană organizează un complex de manifestări dedicate omagierii personalităţi scriitorului, pedagogului şi traducătorului Petre Dulfu.

„Petre Dulfu în imagini şi cuvinte” la Secţia pentru copii
Joi, 10 martie, ora 11.00, în sala de conferinţe, va avea loc prezentarea piesei de teatru „Păcală însurat”, realizată de elevii clasei a VI-a A şi a VIII-a A, de la Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” (dir. Gavril Paşca), coordonaţi de profesor documentarist Valentina Panţâru şi profesor Rodica Tămaş.

(Alină cu drag, Alină!) Alinei Lemnean

de Delia FLOREA

La „Sala de lectură” e linişte deplină.
Când se iveşte vreo „durere”, vrednica şefă o „alină”.
Ştie să zică tuturor cu dor şi de alean,
Nu stă „de lemn”… chiar dacă se numeşte şi Lemnean.

BIBLIOTECA PUBLICĂ DIN AMSTERDAM

de Alina LEMNEAN

Oraşul

Oraş al superlativelor, Amsterdamul – supranumit Veneţia Nordului – are mai multe canale decât Veneţia şi mai multe poduri (peste o mie) decât Parisul, 50 de muzee, peste 700 de clădiri din secolele XVI, XVI, XIII.

Modernul Amsterdam oferă câte ceva pentru fiecare, de la arta clasică şi arhitectura ameţitoare, la străzile colorate şi pline de freamătul vieţii

Numele Amsterdam provine din alăturarea cuvintelor dam (în neerlandeză însemnând „baraj”) şi cuvântul Amstel (râu ce străbate oraşul). Pe plan local, oraşului i se mai zice şi Mokum („oraş”, în idiş).

 Pentru majoritatea vizitatorilor, primul contact cu Amsterdamul are loc printre flaşnetarii, muzicienii de stradă, jonglerii, navetiştii grăbiţi, călătorii istoviţi din faţa Gării Centrale.