Doina Cornea: dincolo de zid

DOINA CORNEA (n. 30 mai 1929, Brașov – d. 4 mai 2018, Cluj-Napoca)

Recomandare de lectură: 
Doina Cornea: dincolo de zid. Individualitate, autenticitate și opoziție în comunism de Cornel Jurju.

Cartea a apărut în anul 2020 sub egida Fundației Doina Cornea, la Editura Școala Ardeleană, 310 pagini, și are texte însoțitoare semnate de Ana Blandiana și Ruxandra Cesereanu.

Da’ şi fatalismul este tot o dovadă de proastă aşezare spirituală în contextul existenţial. Asta este! Dar de asta te poţi debarasa. De ce trăim? Ca să ne perfecţionăm, să aducem ceva în fiecare zi. Nu să urâţim lumea, ci să o facem mai frumoasă, mai bună, mai demnă, mai curajoasă, pentru că răul este majoritar totdeauna. Noi asta nu vrem să înţelegem. Atunci fatalitatea, de fapt, nu e în afară, nu e în poziţia noastră geografică, este în noi. Poziţia asta o au şi polonezii de secole, bulgarii de secole, uite că se descurcă mai bine. Noi să fim fericiţi şi să mulţumim lui Dumnezeu că ne-a pus aici şi ne dă prilejul să luptăm şi să devenim mai tari. Să preschimbăm neşansa în şansă. Avem această putinţă! (Doina Cornea)

* * *

𝗔𝗡𝗔 𝗕𝗟𝗔𝗡𝗗𝗜𝗔𝗡𝗔: „Societăţii româneşti, de azi, îi lipsesc multe, dar nimic nu-i lipseşte mai mult decât modelele umane – acele personalităţi exemplare care prin opera şi viaţa lor merită a fi amintite, omagiate şi imitate,

Soră lume

Ana Blandiana, Soră lume, Editura Humanitas, Bucureşti, 2020, 428 p.

de Diana FILIP
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

Se spune că unul dintre factorii cei mai importanţi care pot influenţa percepţia unei opere de artă este însăşi imaginea artistului. Tocmai din acest considerent, mulţi artişti au preferat să îşi lanseze operele în anonimat, pentru a le fi analizată creaţia şi nu persoana din spatele ei. În cazul de faţă, orice imagine a anonimatului nu şi-ar mai avea rostul, deoarece Ana Blandiana este deja un nume prezent în inimile noastre. Scopul poetei nu a fost niciodată de a demonstra sau convinge pe cineva, ci doar de a dărui, prin creaţia sa, propria-i frumuseţe, gingăşie şi… muuulte surâsuri contagioase.

Ana Blandiana

Ana Blandiana este una dintre cele mai reprezentative figuri ale peisajului social şi intelectual din ultima jumătate de secol. A excelat atât ca poetă, prozatoare, eseistă, cât şi ca memorialistă, deopotrivă în ţară şi în străinătate, reuşind să câştige premii importante

Echim Vancea – 70

A rămas cel mai poet dintre noi

 

de Gheorghe PÂRJA

Nu doresc a stârni multe întrebări din partea consacraților autori de dicționare și istorii literare, nu intru pe teritoriul lor cu constatarea din titlu. Ci mă refer la nașterea unei grupări literare la Sighetul Marmației, la care am fost martor, dar și participant. Și care și-a făcut drum în literatura română de se vede și în ziua de astăzi. Eram liceeni în orașul dintre ape, cei mai mulți prunci de țărani veniți la învățătură de prin satele Maramureșului, aici, în urbea de pe graniță. Aduceam cu noi averea de acasă: cuvinte părintești, slova liturgică, dar și miracolul horilor. Ne-am constituit printr-o nevăzută liniuță de unire. Ne-am cunoscut pe nume: Echim Vancea, Gheorghe Mihai Bârlea, Simion Șuștic, Ileana Mihai, Andrei Făt, Lucian Perța, Marin Slujeru, Mihai Nebeleac. Și au mai fost buni și cu har.

Cred că la început ne-am jucat cu schimbul de cuvinte

Revista „FEED BACK” nr. 5-6/2021

Vă propunem spre lectură revista „FEED BACK”, nr. 5-6 (196-198), aflată în al XVIII-lea an de apariţie.

Director: Daniel Corbu

În acest număr este publicat cu 2 poezii poetul maramureșean Vasile Dan MARCHIȘ.

În cuprinsul revistei remarcăm nume consacrate din peisajul românesc și internațional:

Ana BLANDIANA, Ioan Aurel POP, Daniel CORBU, Gheorghe SIMON, Ioan HOLBAN, Lina CODREANU, Tudor GHIDEANU,

Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume

Vineri, 3 septembrie, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare a avut loc deschiderea Simpozionului internațional „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”.

Evenimentul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, a fost organizat într-un an special, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind „Anul Omagial al pastorației românilor din afara României”, și a adus Maramureșului ocazia de a fi „promotor al culturii și identității românești în lume”.

În cadrul acestui proiect a fost realizat volumul „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”,

Ana Blandiana – cetățean de onoare al județului Maramureș

Consiliul Județean Maramureș a votat, în cadrul ședinței de astăzi, acordarea titlului de cetățean de onoare Anei Blandiana, președintele Asociației Fundația Civică, pentru implicarea în realizarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței. De asemenea, a fost acordat titlul post-mortem de cetățean de onoare al județului Maramureș domnului Romulus Rusan.

„Cei doi sunt oamenii care au pus pe harta lumii Sighetu Marmației și care, după 1990, au reușit să realizeze, din fonduri private, un proiect absolut extraordinar pentru Maramureș și pentru România: Memorialul Durerii din Sighet, un proiect pentru care cele două personalități au fost decorate inclusiv de președintele României. Ei au reușit să pună Maramureșul pe harta lumii prin proiectul pe care l-au demarat și unde anual organizează evenimente culturale, educaționale și de comemorare

Biblioteca și bibliotecarul între IDEAL și REAL

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Ziua Bibliotecarului – 23 aprilie 2021

La mulți ani bibliotecari, oriunde v-ați afla!

 

„Biblioteca și bibliotecarul între IDEAL și REAL” este o însăilare de opinii, despre biblioteca ideală, a invitaților Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare în cadrul proiectului „Oaspetele bibliotecii”. Începând cu 2017 aproape fiecare invitat a răspuns, în cadrul unui interviu mai amplu, la întrebarea: „Cum arată o bibliotecă ideală în accepțiunea d-voastră?”

Prezenți în însăilarea de opinii:

prof. univ. dr. Hermina G.B. Anghelescu, Facultatea de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, Wayne State University, Detroit, Michigan, Statele Unite ale Americii

Ana Blandiana, poetă, scriitoare, traducătoare, Președinta Fundației Academia Civică, membru corespondent al Academiei Române

prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române

conf. univ. dr. George Ardeleanu, Facultatea de Litere, Universitatea București, scriitor vicepreședinte Fundația N. Steinhardt, Mănăstirea Rohia

prof. univ. dr. Anca Irina Ionescu, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi Slave. Traducătoare și interpretă. Este unul dintre cei mai reprezentativi și prolifici traducători din beletristica europeană, având aproape 200 de traduceri literare din 9 limbi străine.

prof. univ. dr. Iulian Boldea – Prorector – Director CSUD al Universității „Petru Maior” Târgu Mureș

prof. univ. dr. Liviu Malița – Decanul Facultății de Teatru și Televiziune Cluj-Napoca 

REVISTA „NORD LITERAR” NR. 3, MARTIE 2021

Noul număr al revistei de cultură „Nord Literar” propune cititorilor pagini de creații literare, de interpretări critice și de noutăți editoriale de interes.

În cronica „Deșeuri, granițe, tristeți”, Ștefan Borbély face o retrospectivă a volumelor publicate de poetul maramureșean Echim Vancea, observând lirismul „de tip meditativ, introspectiv, rafinat depresiv și melancolic”, o poezie „ocupată de cuvinte negre, prevestitoare ale «marii treceri»„. În același stil se încadrează și cel mai recent, „Culoarul șarpelui”, despre care cronicarul afirmă că este un „volum crâncen, obsedat de implozie și de boală”. Sunt urmărite atent tema „umbrei”, sintaxa lirică și imaginarul „melancolic-paralizant”.

Un alt poet maramureșean

Așteaptă să vină octombrie

de Ana BLANDIANA

Așteaptă să vină octombrie.
Așteaptă să treacă
Tulburea fugă de moarte
Ascunsă în rut,
Neroada furie a creșterii
Și coacerea oarbă,
Așteaptă până creanga
Se leapădă de fructe
Și fiara își uită
Puiul crescut.
Rămâi în cer
Până când ziua
Are curajul să se umilească,
Punându-se cu noaptea
Spate-n spate
Să vadă cine-i mai înalt
Și noaptea gingașă se-apleacă
Spre a părea
Egale și surori.
Nu te-apropia
Până te cheamă
Sânge stângaci
Ca să cobori.

Cântec

de Ana BLANDIANA

Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.

Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâşie.

Lasă, toamnă-n aer păsări,
Paşii mei alungă-mi-i.
Dimineaţa bolta scurse
Urlete de ciocârlii.