HAIKU DE PRIMĂVARĂ ÎN CENACLUL „POESIS”

de Gabriela Genţiana GROZA

Cât de interesaţi de poezie pot fi elevii Colegiului Naţional clujean „George Coşbuc”, acum în plină lună a lui Mărţişor, aveam să aflu la întâlnirea recentă cu ei, la o şedinţă a Cenaclului „Poesis”. A fost o oră de lucru, un atelier de creaţie literară, presărată de mine cu amintiri din propria mea copilărie, cu povestirea felului în care am început să scriu haiku, cum am primit premiul al II-lea la Concursul Internaţional „Kusamakura” din Japonia în anul 2000, stârnindu-le ambiţia să compună la rândul lor poeme în stilul liricii nipone. Interesul şi seriozitatea cu care mi-au primit oferta de a-i îndruma mi-au răsplătit strădania şi m-au făcut să mă simt mândră de elevii colegiului unde în urmă cu ani predam biologie. Şi, cum cuvântul „haiku” din limba japoneză se traduce în româneşte prin „vers jucăuş”, ca un joc al hazardului, aşa, ca să ne amintim, şi eu şi elevii de întâlnirea primăvăratică, am să vă spun că „lucrul bine făcut” a fost într-o zi de 13 martie, iar la şedinţă au participat 13 elevi. Numele cenacliştilor care au compus haiku sunt în ordine alfabetică. Te rog, cititorule, apreciază tu care poem-bijuterie ţi-a stârnit o emoţie mai mare, transportându-te cu gândul în natură, pe malul unui lac, într-o poiană, în livada cu pomi în floare, în care mişună gâzele, în locuri cu flori de primăvară sau în alte colţuri binecuvântate de la noi, în care au apărut gingaşele flori de primăvară. Fiecare copil a poposit cu gândul în spaţiul din natură pe care l-a vizitat cândva. Emoţia i-a rămas cantonată într-un sertăraş neuronal ghiduş al creierului său avid de informaţie şi acum a transpus-o în versuri.