La mormânt

28/08/2020

de Anca PAUL

În casa ta cea nouă miroase a Crăciun,
Ți-au înflorit toți brazii în miezul plin al verii,
Sub ei te-ascunzi de lume, bătrâne drag și bun,
Sub ei ți-i duce traiul spre ziua Învierii.

Din casa ta cea veche acolo te-ai mutat
Deodată, într-o clipă, când, într-o dimineață,
Fără nici să-ți dai seama, rămas bun ți-ai luat
De la noi, de la tine, de la întreaga viață.

Ți-o fi mai bine, Tată, acolo unde ești?
Oare ai găsit calea și nu te-ai rătăcit?
Te-au așteptat străbunii la porțile cerești
Cu brațele deschise, urându-ți bun venit?

Citește restul acestei intrări »


Asemeni ție

28/08/2020

de Anca PAUL

Sunt înaltă, asemeni ție.
Mătur cu fruntea norii, când viața mă trage-n jos de glezne
Și n-o sa mă opresc din crescut
Până nu voi ajunge și eu cândva acolo unde tu deja ești.

Prin vreo 2-3 vene îmi curg apucăturile tale,
Dar prin toate celelalte îmi curge harul tău
Și dacă din cântec și din poem m-ai făurit,
Atunci în cântec și-n poem întruna eu m-avânt,
Asemeni ție.

Am degetele lungi și subțiri, asemeni ție.
Degetele noastre, de două ori câte zece,
Demne de un pian la alb-negrul căruia nu am cântat niciodată amândoi,
Dar care ne-a cântat el nouă, până l-am știut pe de rost,
Și ne-a cântat dintotdeauna și pentru totdeauna.

Citește restul acestei intrări »