Profesorul doctor Teodor Ardelean – Cărturarul de inspiraţie şi statură şaguniană – 70 ani

14/06/2021

Născut pe minunatele plaiuri sălăjene la 14 iunie 1951, profesorul enciclopedist Teodor Ardelean se apropie de semicentenarul care l-a consacrat ca pe unul dintre cei mai prestigioşi intelectuali ai Maramureşului, cu care s-a identificat de peste 44 de ani. Aici a trăit şi trăieşte o frumoasă poveste de dragoste între el, Dumnezeu şi Neamul Său. Pe Dumnezeu L-a iubit şi L-a ascultat descifrându-I voinţa şi menirea pe care i le-a hărăzit în această frumoasă lume văzută. Neamul şi l-a cinstit, înălţat, venerat şi slujit cu toată conştiinţa şi fidelitatea unei personalităţi complexe şi complete, bazându-şi existenţa pe cei trei piloni fundamentali – credinţă, familie, cultură, prin care s-a zidit pe sine şi a construit şi ctitorit în viaţă instituţii culturale unice, ziduri pentru veşnicie şi, mai ales, personalităţi umane, cărora le-a insuflat dragostea de cultură, de cercetare şi de valori şi tradiţie.

Cunoscându-l şi urmărindu-l pe parcursul ultimelor trei decenii, în toate funcţiile şi demnităţile pe care le-a deţinut, cea mai dragă fiindu-i, cred, cea de director al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, pentru că este de o fiinţă cu ea, din punct de vedere spiritual – cultural şi ctitoricesc, fiindu-i naş, părinte, ctitor, suflet, minte şi trup – ne-am fost aproape unul altuia, inspirându-ne şi susţinându-ne reciproc în demersul unic şi dureros de necesar – acela de a dărui frumosului şi unicului nostru oraş – Baia Mare – o inimă şi un suflet.

Domnia Sa i-a dăruit o bibliotecă Citește restul acestei intrări »


În 17 februarie 1826 s-a născut NICOLAE POPEA, secretarul lui ANDREI ȘAGUNA

17/02/2021

de Mária BERÉNYI

Nicolae Popea (1826-1908) a fost episcop, istoric și cărturar român, membru titular al Academiei Române din 1899. Nicolae Popea a fost membru în Camera Magnaților.

A fost secretarul particular al lui Andrei Șaguna, anii petrecuți alături de acesta permițându-i să scrie o apreciată biografie.

Nicolae Popea a pronunțat discursul Citește restul acestei intrări »


Din comoara de limbă română cea în adâncuri îngropată

03/02/2018

de Nicolae IUGA

Nicolae Iuga

prof. univ. dr. Nicolae Iuga

Fără îndoială că limba este un proces organic, supus evoluției, cum zic lingviștii, sau, cum mai bine și mai plastic a zis Sf. Mitropolit Andrei Șaguna, în Precuvântarea Bibliei sale de la 1856: „limba noastră e pom viu, care în toată primăvara se schimbă, ramuri bătrâne se uscă și cad, mlădițe tinere ies și cresc, frunza veștejește și se scutură, dar alta nouă curând îl împodobește. Toate ale lui se fac și se prefac, numai trupina [atenție: trupina, de la trup, nu tulpina] rămâne totdeauna aceeași”. Problema este doar că această evoluție a limbii se accelerează pe măsură ce venim spre timpul prezent într-un ritm nemaipoment, de la o generație la alta, încât transmiterea limbii vechi de la generația vârstnică spre cea tânără pare deja imposibilă. Citește restul acestei intrări »


Sfântul Ierarh Andrei Şaguna ― Mitropolitul Ardealului – în conştiinţa noastră recunoscătoare şi mărturisitoare

17/10/2011

Delia Florea_Intampinare

de drd. Stelian GOMBOŞ
Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României.

„Mitropolitul Andrei Şaguna a fost un bărbat aproape extraordinar, trimis de Providenţa Divină pentru fericirea poporului său; că el a fost un Moise, pentru că şi el, ca şi acela, a eliberat poporul său, conducându-l în pământul autonomiei şi independenţei; şi el, ca şi acela, dădu poporului său tablele legii: Statutul organic; şi, în fine, lovi în piatră şi dădu apă cerească poporului său: ştiinţă, lumină, cultură. Despre un astfel de bărbat, pe drept cuvânt, se poate zice că el, pururi va străluci ca un luceafăr pe orizontul bisericii şi naţiunii române.” Aşa îşi încheia Nicolae Popea discursul de recepţie, prezentat în 13/26 martie anul 1900, dedicat vieţii şi activităţii arhiepiscopului şi mitropolitului ortodox al Transilvaniei, Andrei baron de Şaguna (1808-18739).

Citește restul acestei intrări »