SEMNAL EDITORIAL – MĂRTURII MARAMUREŞENE

REMEMBER: GÂNDURI LA APARIȚIA REVISTEI „MĂRTURII MARAMUREȘENE”, An III, nr. 6-7 iunie, 2021

de Olimpia MUREȘAN

Mărturisesc că m-am bucurat sincer să lecturez încă un număr din revista de cultură, tradiție și atitudine civică care apare trimestrial, având ca membri fondatori pe Radu Botiș și Andreia Botiș, revistă ce apare sub egida UZPR și a Asociației Cultural Creștin Umanitare „Ars Vivat”.

Diversitatea scriitorilor și a scrierilor m-a făcut să cred că și acest număr de revistă completează tabloul preocupărilor literare din nordul țării și nu numai – voi aminti că ilustrația este făcută de Maria Berciu – care transmite prin imaginea copertei și nu numai istoria porților maramureșene, a manuscriselor și nu în ultimul rând a Bibliei străvechi creștine.

Radu Botiș ne comunică printr-o imagine artistică tabloul erei rebele ce o trăim în poezia Era rebelă… „Atâtea găselnițe îmbracă noi legi/ Platforme scârbind chiar esența./ Mai strâmtă-i cărarea atâtor pribegi/ schițând, tare jalnic, chicios opulența… Doi câte doi, patru ori cinci/ Rebelă eră, căzută, în clinci.”

Interesantă este istoria vieții

„Mărturii maramureşene” o revistă de cultură care s-a impus după primele apariţii!

de prof. Gelu DRAGOȘ, U.Z.P.R.

Cu bucurie doresc să vă mărturisesc că am fost unul dintre primii susţinători ai proiectului părintelui şi omului de cultură Radu Botiş din Ulmeni când mi-a vorbit despre demersul său temerar. Pentru acest lucru îi trebuia doar puţin timp, sprijin şi susţinere financiară, că pe celelalte, slavă Domnului, le avea: experienţă de la cealaltă revistă de care s-a ocupat o vreme „Izvoare codrene şi chiorene” şi confraţi în ale scrisului din variate domenii care să-i fie alături, atât din ţară cât şi din străinătate.

M-a surprins încă de la primul număr, atât prin calitatea oamenilor care semnau cât şi prin subiectele şi tematica abordată, valoarea intrinsecă a textelor publicate. S-a dovedit a fi şi este o revistă adresată românilor cât şi o pledoarie pentru credinţa noastră strămoşească, cea care ne-a ajutat în momentele de răscruce ale neamului.

Cu o precizie de metronom lucrează pr. Radu Botiş, şi am fost sigur că la început de vară calendaristică trebuie să apară  numărul 6-7 al prestigioasei reviste de cultură, tradiții și atitudine civică, „Mărturii maramureşene”.

Raluca-Maria BODONE – despre adolescenți…

„Mărturii Maramureșene”, revistă de cultură, tradiție și atitudine civică (Fondatori: Radu Botiș, Andreia Ghib Botiș), vă recomandă două cărți ale autoarei Raluca-Maria Bodone:

Evaluarea anxietății și a stimei de sine a adolescenților instituționalizați, cu o prefață de Corina Diana Ciobanu

Despre… MĂRTURII MARAMUREȘENE (I)

de Vasile BELE

Azi este despre… MĂRTURII MARAMUREȘENE, An II, Nr. 3-4, august 2020, revistă de cultură, tradiție și atitudine civică, sub egida UZPR, ilustrată cu lucrări realizate de Constanța Abălașei-Donosă.

Prof. Liliana ROIBU, din Cetatea Neamțului, face o amplă și obiectivă recenzie a numărului doi, al revistei apărută în plină criză epidemiologice, (pag. 3-25), recenzie care poartă titlul „Revista Mărturii maramureșene – tezaurul de spiritualitate din altarul culturii”, unde afirmă: „Am onoarea, bucuria specială și emoția, de a prezenta al doilea număr al Revistei de cultură Mărturii maramureșene, din luna martie, editura Napoca Star, fondatori Andreia (Ghib) BOTIȘ, scriitorul și promotorul cultural Radu BOTIȘ. Revista se adresează cititorilor de toate vârstele și profesiile, poartă mesajul culturii scrise, cu rol în cercetarea, conștientizarea valorilor în spațiul modern-tradițional autentic, creionează o alternativă de gândire și trăire dincolo de imagini și cuvinte, luminând, hrănind, încălzind sufletul”, pag. 3.

Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ, semnează în imediata continuare a Editorialului, o SCHIȚĂ DE PORTRET – RADU BOTIȘ, pag. 26-29, care notează: „Poate că Dumnezeu a vrut să fie așa! De ce spun acest lucru? Fiindcă alături de poetul Radu Botiș colaborez la revista 《Mărturii maramureșene》, al cărui director este,

Interviu cu Radu Botiș, fondatorul revistei culturale „Mărturii maramureşene”

Booknation: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?

Radu Botiș: Am peste cinci decenii de viaţă, absolvent de UBB Cluj Napoca, câteva cărţi publicate, familist, iubitor şi promotor al culturii, cât reuşesc.

B.N. Ce ne poți spune despre revistă?

R.B. La finele anului 2019 am scos primul număr, alături de fata mea Andreia, deja a apărut numărul patru. Prin materialele publicate încerc să aduc în faţa cititorilor creaţii (poezie, proză, eseu, recenzii etc.) ale celor care semnează, considerate… de interes.

B.N. Care a fost momentul în care ai știut că trebuie să faci o revistă?

R.B. De multă vreme aveam în gând un astfel de proiect, am aşteptat până am considerat că a ajuns „în pârgă”.

Cunună de lauri pentru ANDREIA BOTIȘ

Am primit la redacție știrea că Andreia Botiș este laureată a primei ediții a Festivalului-concurs de interpretare vocală și instrumentală „Emil Gavriș”, manifestare culturală destinată descoperirii și promovării tinerelor talente din domeniul folclorului muzical.

La acest festival, Andreia Botiș a câștigat premiul I la secțiunea soliști vocali, categoria de vârstă 16-30 de ani. (Din păcate, numele ei este incorect scris pe diplomă!)

CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU

Prietenului meu, col (r) Gavril Babiciu

de prof. Traian RUS,
Oarţa de Sus

În buchetul cu frumuseţi al vieţii mele, a apărut, de vreo trei ani de zile, o floare rară, „Doina lui Lucaciu”, în interpretarea Andreiei Botiş, fata frumoasă şi şcolită într-ale muzicii a consăteanului meu, părintele Radu Botiş din Chelinţa. Este remarcabil că tânăra generaţie perpetuează cântecele noastre istorice. Doina mi s-a pus la suflet de cum am auzit-o şi nu mă voi putea despărţi de ea niciodată.

Sunt privilegiat de faptul că pot înţelege aceste cântece, că ştiu multe despre epoca în care au apărut şi rolul lor în realizarea idealurilor neamului. Puţini dintre noi pot conştientiza forţa lor mobilizatoare extraordinară, faptul că pot conduce naţiunile la victorie. Să ne gândim doar la avântul emoţional stârnit de Marseilleza (La Marseillaise) lui Rouget de Lisle, care i-a condus pe francezi la victorie în 1792. Şi Doina lui Lucaciu a stârnit uragane de durere şi revoltă faţă de starea de robie în care s-a aflat naţiunea română din Ardeal secole în şir. Conştiente de acest lucru, autorităţile austro-ungare au considerat-o ca un semn al răzvrătirii. Purtarea tricolorului şi chiar folosirea limbii române stârneau represiuni aspre. Cântarea sau chiar fredonarea Doinei putea fi motiv de întemniţare, deoarece simboliza rezistenţa activă şi aderenţa la scopurile propovăduite de părintele Vasile Lucaciu. Interesant mi se pare şi faptul că dintre toate marile personalităţi care au condus lupta românilor din Ardeal pentru dezrobirea şi întregirea neamului, „Leul de la Şişeşti” a devenit cel mai popular. Poporul închină doine şi balade doar celor neînfricaţi, celor care se confundă cu idealurile sale. Pentru activitatea şi viaţa dedicată neamului său, Vasile Lucaciu a cunoscut calvarul închisorilor ungureşti : Vácz, Seghedin, Satu Mare.