Bebe la bibliotecă, în America

23/01/2020

de Angela-Monica JUCAN

Am vizitat doar o bibliotecă în Washington DC, am auzit despre încă vreo două – prea puțin să pot vorbi despre bibliotecile americane; mă rezum la biblioteci din America și în special la cea cunoscută (întrucâtva) la fața locului, prin programul pentru bebe.

Ce definește aceste biblioteci este raportarea la societate, adică la specificul ei, cu nevoile date de acest specific.

Nu știu dacă majoritatea, dar sigur foarte mulți copii americani, chiar și mai mari, sânt îngrijiți de bone, care, oricât de iubitoare de copii ar fi, rămân niște străine de familie, oferind un atașament pasager și suspect sub raportul profunzimii; în afară de asta, ele nu sânt profesioniste, fac totul după inspirație, care se mai epuizează, experiența lor e mai bogată, mai săracă, după caz. Bonele nu sânt servitoare, treaba lor se limitează la a se ocupa de copii; apar rutina, monotonia, plictisul oboseala, nu mai știu ce să facă, mai ales cu copiii mici de tot, dependenți în toate de adulți. Relațiile oamenilor cu familia lor mai largă sânt slabe, bunicii implicați în creșterea copiilor sânt o raritate pe-aici. Există, bineînțeles, vecini, există și prieteni, însă vizitele acasă la unii și la alții sânt la fel de rare, copii vecini care să se joace împreună n-am văzut, nici dacă locuiesc în apartamente ușă-n ușă. Cu atât mai puțin primesc vizite bonele, care nu sânt acasă în casa copilului. Societății acesteia, cu mic, cu mare, îi lipsește exact societatea și e avidă de „socializare”, pe care însă o caută în spații extradomestice (întâlniri sau zile aniversare ținute în parc, de exemplu). Biblioteca e numai bună și pe ploaie, și pe ger, și pe vreme caniculară, e și pregătită pentru a satisface nevoi reale într-o lume construită pe sau ajunsă la acest tip de raporturi omenești.  Citește restul acestei intrări »


O nouă revistă în perimetrul nordului de Țară – „Mărturii maramureşene”

13/01/2020

de Gelu DRAGOŞ

Revista de cultură, tradiţie şi atitudine civică „Mărturii maramureşene”, fondată de scriitorul Radu Botiş din Ulmeni – Maramureş, va avea periodicitate trimestrială şi apare sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi a Asociaţiei Cultural-Creştin-Umanitare „Ars Vivat”. Sub conducerea lui Radu Botiș, redactor-șef, componența colectivului redacţional este următoarea: Constanţa Abălaşei-Donosă, Andreia (Ghib) Botiş, Constantin Dobrescu, Gelu Dragoș, Angela-Monica Jucan, pr. Marius (Maxim) Morariu, Ana-Cristina Popescu, Walter Übelhart. Numărul este ilustrat cu lucrări ale artistului plastic Mihai Cătrună.

Revista, cu cele peste 180 de pagini ale primului său număr, se remarcă printr-o bogată tematică abordată în articole de diverse facturi (ca specii ale publicisticii și ca artă a redactării) tratând subiecte de interes pentru cititori cu variate preocupări, articole între care se intercalează un număr important de creații literare în versuri.  Citește restul acestei intrări »


Revista de cultură, tradiţie şi atitudine civică „Mărturii maramureşene”

07/12/2019

de Radu BOTIŞ

În curând: Revista de cultură, tradiție şi atitudine civică „Mărturii maramureşene” apare sub egida UZPR.

La cele 182 de pagini au contribuit: Constanţa ABĂLAŞEI DONOSĂ, Andreia (GHIB) BOTIŞ, Dr. Constantin DOBRESCU, Gelu DRAGOŞ, Angela Monica JUCAN, Dr. Marius (MAXIM) MORARIU, Ana Cristina POPESCU, Walter Ubelhart, Radu BOTIŞ, Mihai CATRUNA, Gabriela VERBAN, Al. Fl. ŢENE, Ioan CĂLĂUZ, Mircea BOTIŞ, Valentina Becart, Liviu PENDEFUNDA, Ion DRAGOŞ, Roxana ISTUDOR, George PETROVAI, Carmena BĂINŢAN, Viorel I. POP, Emil ISTOCESCU, Col. Constantin AVĂDANEI, Dr. Florica R. Cândea, Mariana POPAN, Ioan HADA, Olimpia MUREŞAN, Ivona MARIŞ, Emilia POP, Marian VIDA, Vasile BELE, Citește restul acestei intrări »


Izvor de lumină spirituală. Revista „Izvoare codrene şi chiorene”

15/07/2019

Izvor de lumină spirituală – revista „Izvoare codrene şi chiorene” scris de doamna Angela Monica Jucan a fost publicat și în Destine literarerevistă de cultură editată de Asociația Canadiană a Scriitorilor Români, An 12, Nr. 112-114, aprilie-iunie 2019, p. 96. Citește restul acestei intrări »


Poezia este cel mai frumos punct de reîntâlnire

11/07/2019

de Angela-Monica JUCAN

 

„Teksa shpërndahemi, vendtakimin më të bukur e kemi poezinë” / „Atunci când ne risipim, poezia este cel mai frumos punct de reîntâlnire” (Visar Zhiti)

 

 

Antologia poetică bilingvă română-albaneză intitulată Daruri divine/Dhurata hyjnore a apărut în al doilea volum (București, Amanda Edit Verlag, 2019), incluzând șapte poeți români și doi albanezi. Versiunea în albaneză aparține lui Baki Ymeri, prefața e semnată de Visar Zhiti.

Cu o excepție, grupajele de poezie sunt urmate de prezentarea biobibliografică a respectivului autor; despre Drita Nikoliqi Binaj scrie Daniel Marian, iar pentru Sadulla Zendeli-Daja, s-a preluat un text din Skënder Hasko (scriitor albanez, decedat). Citește restul acestei intrări »


Prezența revistei „Izvoare codrene şi chiorene” în revista „Contact internaţional”

19/06/2019

Citește restul acestei intrări »


La Biserica Ortodoxă Română „Sfânta Cruce” din Alexandria (Virginia, SUA). „Ziua Învierii, popoare, să ne luminăm!”

14/05/2019

de Angela-Monica JUCAN

Dincolo de Atlantic, Biserica Ortodoxă Română „Sfânta Cruce” din Alexandria, statul Virginia. O casă a Domnului, care, ca toate cele situate în afara granițelor românești, trebuie să facă față la mai multe constrângeri – juridice, economice, sociale, topografice, geografice etc. – și să rămână ortodoxă. O biserică de o formă mai simplă decât a celor cu care sântem obișnuiți, în care însă găsim un spațiu liturgic canonic, lăcaș sfânt primitor cu toată lumea și, tainic, centru de sfințenie cu rază lungă pentru aria de valori străine ortodoxiei, în care se găsește.

Biserica e păstorită în adevăr cu vocație de preacucernicul părinte preot Aurel Petrescu. Nu e ușor. Oamenii sânt oameni. Cezarul vrea ce-i al lui. În același timp, se cuvine dat și lui Dumnezeu ce-i al Lui. Legile (evident, seculare) americane trebuie respectate, ca și normele nescrise ale locului. Apoi, în America bisericile românești se află la mari distanțe (în capitală, nici una românească ortodoxă), pentru mulți nu e ușor de ajuns la ele, și, poate, nu toate confesiunile au o biserică, pe tot continentul. Credincioșii parohiei merg la serviciu, au orar de lucru, nu pot participa peste săptămână la Vecernii, necum la Utrenii sau la Liturghiile din zile de praznic.  Citește restul acestei intrări »