Ce vremuri… Ce oameni erau…

25/09/2021

MOTTO: În casa aceasta a locuit un om, / avea în grădină flori și roșii / și dimineața îl trezeau cocoșii, / iar fructele le lua direct din pom! // [] în jur era tot veselie, / dar, anii au fugit ca… hoții. // Acum n-ai ce să mai admiri, / omul a plecat, de mult, spre stele, / lăsând aicea toate cele / și un crâmpei de amintiri, // care… vor dispărea și ele… (Titina Nica Țene, „Zădărnicie”)

de Angela-Monica JUCAN

Locuiam în Cluj, într-un modest cartier de case. Între două colțuri de stradă, cu vecinii din dreapta, stânga, de vizavi, eram în relații foarte apropiate.

Vara-iarna, toată lumea întreținea și curățenia stradală, cât ținea gardul fiecăruia (nici vorbă să o fi făcut Sfatul Popular –„primăria” de-atunci), inclusiv (vara) partea carosabilă (care era de pământ). Când ningea, cine ieșea mai devreme dădea două-trei lopeți de zăpadă și în partea de trotuar a vecinilor din dreapta și din stânga, nu se zgârcea la lucru nici dacă data următoare se nimerea să fie tot el primul. Zăpada de pe carosabil o tasau mașinile care treceau ocazional pe-acolo.

Cam toți aveam porci și găini. Nimeni nu se plângea de miros. Porcii îi tăia măcelarul, dar veneau și bărbații din jur să ajute proprietarii la ținut animalul. Când era la pârlit, apăreau și copiii, să primească ureche și coadă. Din carne și din mezeluri, se făcea pachet pentru vecini, fie că au ajutat, fie că nu, fiindcă fiecare tăia porcul în altă zi și cu alt măcelar (de regulă, amator, nu profesionist), deci rețetele Citește restul acestei intrări »


Un nou număr al revistei SINTAGME CODRENE!

02/09/2021

A ieșit de sub tipar numărul 7 al revistei SINTAGME CODRENE: REVISTĂ DE LITERATURĂ, ARTĂ, ISTORIE, RELIGIE ȘI TRADIȚII, ISSN: 2734-6307.

Din cuprins:

Valeria Bilț/ Sintagme codrene – repere diasporene – confluențe – europene … 3

Răzvan Ducan/ Denigratori și contestatari ai lui Eminescu … 6

Vasile Lechințan/ Jurnal din anul ciumei Covid 19; A fost Transilvania un „principat maghiar” sau întotdeauna o țară românească? … 12

Ion Bădoi/ De susținerea voastră este legată vremea cât vom mai exista ca români; Dialoguri fundamentale cu părintele Boian Alexandrovici, Voievodul credinței creștin ortodoxe românești în Serbia … 16

Bartolomeo-Theo Di Giovanni/ CV și poezii în traducerea poetei Daniela Forcos … 22

Massimo Massa/ CV și poezii în traducerea poetei Daniela Forcos … 26

Francesco Gemito/ CV și poezii în traducerea poetei Daniela Forcos … 31

Angela-Monica Jucan/ Romgleză? – Niciodată … 34

Nicolae Goja/ Viața romilor în patru localități din Maramureș … 37

Al. Florin Țene/ Spiritul liric în poezia Mihaelei CD … 44 Citește restul acestei intrări »


C-un (sau… cu-n?) și altele

31/08/2021

AMJ_foto_Delia_Floreade Angela-Monica JUCAN

Sacrificarea lui cu prin eliziune sau sacrificarea lui un prin afereză? – „aceasta-i întrebarea” nehamletiană.

Unii „știu” și greșesc, alții nu știu și întreabă sau se întreabă dacă se va fi scriind c-un sau cu-n. Mulți au gusturi ortografice și și le satisfac. Destui își dau cu părerea. Unii nimeresc răspunsul corect, deși concluzia lor este nepolenizată de cunoștințe fonetice și morfologice. Așa este simpatica idee că se scrie c-un, prin comparație cu neproblematicul c-o, deci u cade de la cu, pentru că în c-o prepoziția e cea care a rămas fără u. Bine, dar de la o ce-ar putea să cadă?! Iar deducția că nu poate fi corect cu-n din cauză că linioara care-l precedă pe n ar înlocui neapărat (?!) un î este și mai naivă. Am întâlnit și aiureala după care doar părțile secundare de vorbire (între care, desigur, prepoziția) pot fi supuse ciuntirii.

În materie de ortografie, când ne aflăm în dubiu, substituția poate fi de multe ori salvatoare, dar nu făcută după ureche. În ce-l privește pe c-un, ca metodă de lămurire, Citește restul acestei intrări »


„Motanul încălțat”, o poveste catehetică

20/08/2021

Nu purtați deci grija zilei de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale – Matei 6, 34

de Angela-Monica JUCAN

Citesc și citesc, că-i place nepoatei mele celei mici, „Motanul încălțat”.

Acum, când poveștile atâtor trecute generații de copii sânt respinse de mulți părinți liber-cugetători și de cadrele didactice progresiste ba pe motiv că nu ar fi educative în spiritul vremii noastre, ba că n-ar mai fi copiii interesați de ele, ba că ar leza unele sensibilități, ba că e pus, injust, în valoare personajul masculin, iar celui feminin i se atribuie rol pasiv și rost decorativ – misoginism în toată regula! –, nepoata mea, în etate de un an, e încântată să audă despre o pisică-băiat, care mai și umblă cu șmecherii, despre personaje bucuroase de venituri fără muncă și nedeclarate la fisc – curat penal! –, despre o fată care nu face nimic, decât că stă așa, frumoasă și fată, într-o poveste cu un băiat care are doi frați (nu surori) mai norocoși decât el în ce privește moștenirea de la un tată (nici ăsta mamă) decedat, o poveste cu un căpcăun (normal că bărbat) care se preface în leu, apoi în șoarece (măcar de s-ar fi prefăcut în leoaică și în șoricioaică, nu-i așa…), cu un rege credul, dar profitor și a cărui regină e absentă.

Nepoata mea alege, din mai multe, cartea („catea”, în vocabularul ei), vine cu ea („catea” are și valoare de propoziție, exprimând eliptic solicitarea de a-i citi), ascultă la nesfârșit povestea și învață (are grijă bunică-sa) că e construită în realitate pe etica creștină Citește restul acestei intrări »


Aniversare. Revista „e-Bibliotheca septentrionalis” la 10 ani de existență

17/08/2021

Gelu Dragos_foto_Stefan Selekde înv. Gelu DRAGOȘ

Cu bucurie vreau să semnalez faptul că pe 17 august, anul acesta (2021), se împlinesc zece ani de când blogul-revistă „e-Bibliotheca septentrionalis” al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare există și își desfășoară activitatea cu periodicitate cotidiană și bucură miile de cititori, care, de aici, află ce se întâmplă la prestigioasa instituție de pe malul râului Săsar și pot citi articole pe diverse subiecte și creație literară semnată de condeie din Maramureș, din Țară, din lume.

Redacţia „e-Bibliotheca septentrionalis”, prin calitatea persoanelor din colectivul redacțional, spune totul despre nivelul revistei. Coordonator este Angelica Simionca; editori – Vlad Ioan Bondre, Daniela Pop, Dorina Oșan; webmaster: Marcel Țura.

Așadar la bunul mers al lucrurilor și-a adus contribuția o echipă serioasă a bibliotecii, între care, Citește restul acestei intrări »


MARIA GÂRBE, îți zicem „La mulți ani cu sănătate!”

15/08/2021

Maria Gârbe

de Angela-Monica JUCAN

Și Să îți dea Domnul tot ce-ți dorești, / Zile senine și fericite / La mulți ani, să trăiești!

„Eram prin clasa a VI-VII-a – îmi scrie Marta Cordea –, când pândeam pe sub geamurile bibliotecii, să fie ea [Maria Gârbe] de serviciu şi să-mi mai recomande ceva de citit. Apoi, a fost prima mea «profesoară» de biblioteconomie, eu lucrând în primii mei ani de activitate la secţia pentru copii, imediat după terminarea liceului. Ţin minte şi acum prima mea zi de serviciu, când de dimineaţă era o altă colegă, dar eu o aşteptam cu sufletul la gură pe preferata mea. Frumoasă, cu părul lung şi negru”.

Pe Mariana, nu poți conta să-ți dea multe date despre ea.

De aceea încerc o prezentare făcută din păreri de-ale mele, din date reale, exacte (de pe unde le-am putut lua – inclusiv dintr-o fișă întocmită de ea însăși sau de prin articole de-ale ei) și din informații adunate de pe ici, de pe colo.

În puterea zilei. Sufletul pământului.

Mariana e venită în lume (15 august 1949) în mod minunat, în zi de luni, în deschiderea săptămânii, și de ziua Adormirii Maicii Domnului, ea având astfel în aceeași dată și zi onomastică, și zi aniversară. Și s-a născut și a copilărit într-un loc al minunilor, Citește restul acestei intrări »


A ieșit de sub tipar numărul 6 al revistei „SINTAGME CODRENE”

18/06/2021

Semnalăm apariția numărului 6 al revistei de literatură, artă, istorie, religie și tradiţii „SINTAGME CODRENE”, fondator Vasile Dan Marchiș.

În cele 130 de pagini, acest număr se remarcă printr-o bogată tematică abordată în articole de diverse facturi (ca specii ale publicisticii și ca artă a redactării) tratând subiecte de interes pentru cititori cu variate preocupări, articole între care se intercalează un număr important de creații literare în versuri.

ÎN CUPRINS: 

Angela-Monica Jucan / Acasă, din îndepărtate zări… 3

Olimpia Mureșan / „Sintagme codrene” – revistă de literatură, artă, istorie, religie și tradiții... 5

Vasile Lechințan / A fost Transilvania un „principat maghiar” sau întotdeauna o țară românească?… 9  Citește restul acestei intrări »


O vorbă (două) despre poezia lui Vasile Dan Marchiș

29/05/2021

de Angela-Monica JUCAN

MOTTO:

În timpul în care
am consumat o sută de pâini,
am scris o poezie…
Apoi am mai scris
peste o sută de poezii
de dorul pâinii…
(Vasile Dan Marchiș, „Meditație extremă”)

În creația poetică semnată de Vasile Dan Marchiș, găsim, și mai ascuns, și mai la vedere, un tot de inteligență. Poeziile se prezintă drept deschideri filosofice, fie că autorul propune, undeva, o problemă, fie că prezintă, altundeva, o soluție la (altă) problemă, în ambele cazuri cititorul având de aici încolo câmp liber pentru exercițiul propriei gândiri. S-ar putea extrage fragmente și alcătui volume de aforisme (un singur exemplu: Aprecierile de o viață / Sunt de prisos… în viața de apoi – „Examenul de credință”).

În ce privește prozodia, versurile lui Vasile Dan Marchiș sânt eliberate de canoane, iar stilistic, se disting prin sobrietate, poetul nefolosind material de pavoazare, nescriind edulcorat, Citește restul acestei intrări »


A ieșit de la tipar numărul 5 al revistei SINTAGME CODRENE

27/04/2021

Publicația va fi distribuită la cei care semnează materiale în paginile acesteia, la colaboratori, la diferite instituții culturale și de învățământ.

În cuprins:

Vasile Lechințan: A fost Transilvania un „principat maghiar” sau întotdeauna o ţară românească?, p. 2

Angela Monica Jucan: Cartea e ceva în America, p. 9

Valeria Bilț: O cercetare științifico-fabulatorie a povestirii. Decalogul metatextual la Mircea Nedelciu, p. 13

Olimpia Mureșan: Semnal editorial – „Istoria reală a Ardealului” de Costel Neacșu, p. 23

Constanța Abălașei Donosă: Dragoste și tutun la Dunăre, p 27

Citește restul acestei intrări »


Răvaș de la Rohia

30/03/2021

de Adrian POP 

Mănăstirea „Sf. Ana”, Rohia

 

Servus,

M-am gîndit la rubrici, cred că cel mai bine ar fi să păstrezi capurile de pagină din ultima revistă, mi se par foarte potrivite.
Adevărul e că aici mă înminunez zilnic, în afara rutinei de prelucrare a cărţilor.
E un tărîm magic…
Şi de alaltăieri a revenit părintele Serafim din spital… sporeşte puterea locului!
Nu pot să scriu decît poeme şi să fac cîteva însemnări zilnice, după ce merg în cameră… totul e copleşitor…
Voi încerca, cînd ajung acasă, la ţară, să mă gîndesc la ceva concret pentru rubrici, aici nu pot…    Citește restul acestei intrări »