A ieșit de sub tipar numărul 6 al revistei „SINTAGME CODRENE”

18/06/2021

Semnalăm apariția numărului 6 al revistei de literatură, artă, istorie, religie și tradiţii „SINTAGME CODRENE”, fondator Vasile Dan Marchiș.

În cele 130 de pagini, acest număr se remarcă printr-o bogată tematică abordată în articole de diverse facturi (ca specii ale publicisticii și ca artă a redactării) tratând subiecte de interes pentru cititori cu variate preocupări, articole între care se intercalează un număr important de creații literare în versuri.

ÎN CUPRINS: 

Angela-Monica Jucan / Acasă, din îndepărtate zări… 3

Olimpia Mureșan / „Sintagme codrene” – revistă de literatură, artă, istorie, religie și tradiții... 5

Vasile Lechințan / A fost Transilvania un „principat maghiar” sau întotdeauna o țară românească?… 9  Citește restul acestei intrări »


O vorbă (două) despre poezia lui Vasile Dan Marchiș

29/05/2021

de Angela-Monica JUCAN

MOTTO:

În timpul în care
am consumat o sută de pâini,
am scris o poezie…
Apoi am mai scris
peste o sută de poezii
de dorul pâinii…
(Vasile Dan Marchiș, „Meditație extremă”)

În creația poetică semnată de Vasile Dan Marchiș, găsim, și mai ascuns, și mai la vedere, un tot de inteligență. Poeziile se prezintă drept deschideri filosofice, fie că autorul propune, undeva, o problemă, fie că prezintă, altundeva, o soluție la (altă) problemă, în ambele cazuri cititorul având de aici încolo câmp liber pentru exercițiul propriei gândiri. S-ar putea extrage fragmente și alcătui volume de aforisme (un singur exemplu: Aprecierile de o viață / Sunt de prisos… în viața de apoi – „Examenul de credință”).

În ce privește prozodia, versurile lui Vasile Dan Marchiș sânt eliberate de canoane, iar stilistic, se disting prin sobrietate, poetul nefolosind material de pavoazare, nescriind edulcorat, Citește restul acestei intrări »


A ieșit de la tipar numărul 5 al revistei SINTAGME CODRENE

27/04/2021

Publicația va fi distribuită la cei care semnează materiale în paginile acesteia, la colaboratori, la diferite instituții culturale și de învățământ.

În cuprins:

Vasile Lechințan: A fost Transilvania un „principat maghiar” sau întotdeauna o ţară românească?, p. 2

Angela Monica Jucan: Cartea e ceva în America, p. 9

Valeria Bilț: O cercetare științifico-fabulatorie a povestirii. Decalogul metatextual la Mircea Nedelciu, p. 13

Olimpia Mureșan: Semnal editorial – „Istoria reală a Ardealului” de Costel Neacșu, p. 23

Constanța Abălașei Donosă: Dragoste și tutun la Dunăre, p 27

Citește restul acestei intrări »


Răvaș de la Rohia

30/03/2021

de Adrian POP 

Mănăstirea „Sf. Ana”, Rohia

 

Servus,

M-am gîndit la rubrici, cred că cel mai bine ar fi să păstrezi capurile de pagină din ultima revistă, mi se par foarte potrivite.
Adevărul e că aici mă înminunez zilnic, în afara rutinei de prelucrare a cărţilor.
E un tărîm magic…
Şi de alaltăieri a revenit părintele Serafim din spital… sporeşte puterea locului!
Nu pot să scriu decît poeme şi să fac cîteva însemnări zilnice, după ce merg în cameră… totul e copleşitor…
Voi încerca, cînd ajung acasă, la ţară, să mă gîndesc la ceva concret pentru rubrici, aici nu pot…    Citește restul acestei intrări »


In memoriam: Un bibliotecar pe Câmpiile elizee

30/03/2021

de Cornel MĂRGINEAN

Adrian Pop

Adrian Pop
30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021

Despre Vatra Chioreană, cu Adrian Pop

Când am primit mailul, la începutul lui februarie, de la doamna Angela Jucan cu vestea tristă despre plecarea din lume a prietenului nostru Adrian Pop, am avut câteva zile acea percepţie a deşertăciunii întregi, pe care a descris-o, folosind mereu categoricul, regele Solomon în cartea Eclesiastului. Romanii antici erau mai blânzi, privitor la cei duşi, şi credeau în existenţa unor câmpii frumoase în care ajungeau sufletele celor dragi: Câmpiile elizee.

Aşa ne putem închipui şi noi viitorul de vecie al unui bibliotecar, citind la nesfârşit cărţile de pe rafturile acelei câmpii legendare.

Îmi amintesc că, prin anii 2011 sau 2012, i-am dăruit cartea Eseuri despre înţeles pe care mi-a mărturisit că a citit-o de două ori, lucru care m-a impresionat atunci. Dar cel mai mult m-a impresionat faptul că făcuse asta într-o chilie de la mânăstirea Rohia, unde locuia temporar, ocupându-se de biblioteca şi de cărţile mânăstirii. Aşa a ajuns, spre bucuria mea, să fie adăpostit acolo un exemplar al cărţii.

Am avut o corespondenţă pe tema cărţii şi una interesantă despre legătura dintre toponimele „Mureş” şi „Maramureş.” Tot pe atunci mi-a dăruit o revistă în care scrisese, numită Vatra Chioreană.

Mi se pare cel mai potrivit, ca în amintirea sa, să înserez textele a două mailuri schimbate pe tema revistei şi să citim împreună, ascultându-le în mintea noastră, cuvintele şi gândurile lui:

„Dragă Adi,        Citește restul acestei intrări »


Cartea e ceva în America

14/03/2021

de Angela-Monica JUCAN

Nu știu în ce procent se citește din impuls, din obișnuință, de plăcere în America. Știu însă că americanii prețuiesc cartea – atât cei cu obiceiul lecturii bine consolidat, cât și cei care nu citesc așa, de tihnă, ci doar din vreun interes. Mai multe semne m-au condus la concluzia că în America se citește[1], se cumpără carte[2] și se dăruiește, iar pe unii cartea îi scoate dintr-o strâmtorare.

***

Aflându-mă de câteva ori într-o bibliotecă publică din Washington DC, am văzut într-o mare sală de lectură pentru adulți (fără perete spre hol), mulți cititori (era înainte de „pandemie”) – sigur, n-am făcut o inspecție, dar impresia mea, de la distanță, a fost că citeau din cărți, cel puțin majoritatea. Prin carte, înțeleg volumul tipărit, nu text, fie el și de roman, stocat pe alt suport decât hârtia. În secția pentru copii a aceleiași biblioteci, erau părinți sau alți însoțitori și copii pe la rafturi, se uitau prin cărți, se hotărau asupra unor titluri și perfectau împrumutul pentru acasă.

La bibliotecile publice din capitala americană (nu din toată SUA), abonamentul și împrumutul sânt gratuite – se plătesc taxe doar pentru întârzieri și pierderi. În plus, dacă cineva dorește și dacă are un copil în vârstă de până la cinci ani, beneficiază și de un abonament la o carte (aleasă de bibliotecă), pe care o primește cadou, lunar, acasă, prin poștă[3].

Aceasta, pentru că bibliotecile publice din oraș Citește restul acestei intrări »


Răvaș peste vămi. Lui Adrian Pop, nobil – de spiță și de spirit – de Copalnic-Mănăștur

12/03/2021

de Angela-Monica JUCAN

Ce-o mai fi făcând Adrian? Ne-au rămas poveștile neterminate. Pornite dintr-un cuvânt, și-ntinse pe ore.

 

Adrian Pop
(30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021)

***

— Hai să mai și lucrăm. Azi, n-am făcut încă nimic.
― Las’ că recuperăm mâine.
Mâine… tot așa. Și răspoimâine.

***

Heeei, Adrian, deschidem filială la Scăeni? Când se inaugurează centrul ăla de la voi, să fac naveta cu S. și cu M., Citește restul acestei intrări »


„Sintagme codrene” a ieșit de sub tipar

05/03/2021

A ieșit de sub tipar numărul 4 al revistei Sintagme codrene. Publicația este înregistrată oficial prin ISSN: 2734-6307. În acest număr semnează literați din SUA, Italia, Spania și România, cu ilustrații ale artistei și poetei Constanța Abălașei Donosă.

Revista poate fi lecturată și prin format electronic (PDF) prin cerere la mail:vasileimarchis49@yahoo.com

În cuprinsul revistei semnează texte:

VASILE LECHINȚAN
ANGELA-MONICA JUCAN
CONSTANTIN NECULA
ALEXANDRA FIRITA
FLORICA PĂȚAN
DORIN NĂDRĂU
OLIMPIA MUREȘAN
DANIELA FORCOS
SERGIO CAMELLINI
CONSTANȚA ABĂLAȘEI DONOSĂ
OANA FRENȚESCU Citește restul acestei intrări »


Washington DC în aer liber

27/02/2021

de Angela-Monica Jucan

Washington DC arată foarte bine, e populat, prietenos, primitor, luminos, cald, cu devreme primăveri, veri lungi topite în toamne blânde, urmate de ierni cu toane termice și zăpadă puțină, uneori, aproape deloc. Vegetație abundentă, veverițe peste tot, oameni binevoitori. Aer european, nu sânt zgârie-nori, multe clădiri datează de pe la începutul secolului trecut, ele, cu grădini-curțile lor (mici sau „nu mari”, dar unele suficient de mari) verzi, înflorate/înflorite, minunat pigmentate și umbrite de copaci, fac pitorești străzi, pașnice și creând impresia de timp destul. Există, sigur, și construcții moderne, străzi flancate de „betoane”, însă și aici găsești cel puțin arbori pe marginea trotuarelor, adesea și jardiniere pe prispa restaurantelor sau mari ghivece cu flori puse în stradă.  Citește restul acestei intrări »


Amintiri cu bibliotecari dintr-un februarie…, dar nu numai

16/02/2021

de Maria GÂRBE

Maria Gârbe

Cu tot respectul pentru actuala eră a informațiilor virtuale, nu se cade să uităm că anul acesta, în data de 3 februarie, s-au împlinit 553 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg (n. circa 1400 – d. 3 februarie 1468), inventator şi tipograf. Invenția lui – tipografia cu litere mobile, hârtia și cerneala au adus omenirii, de-a lungul celor 5 secole, avantaje de dimensiuni incomensurabile. Înainte de apariția și răspândirea tiparului, cărțile erau Manuscrise. Biblia cu 42 de rânduri, tipărită la 1455, este considerată a fi prima mare lucrare a lui Gutenberg, primul incunabul. Astăzi se mai găsesc puține exemplare complete sau chiar și fragmente ale acestei biblii. Unele sunt tipărite pe pergament, altele pe hârtie. Astfel, se impune definitiv superioritatea textului imprimat asupra manuscrisului.

Primele tipărituri au fost numite incunabule. Mi-am amintit că, în data de 3 februarie 1998, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în colaborare cu Biblioteca Județeană Satu Mare, a organizat manifestarea Minunile tiparului, dedicată împlinirii a 530 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg. Bibliotecarii sătmăreni, director Gheorghe Toduț (n. 22 martie 1963 – d. 31 martie 2019, profesor doctorand în istorie, deputat în legislatura 1992-1996) și profesor-bibliotecar Paula Vasil-Marinescu, au adus pentru expoziție și un incunabul din colecțiile proprii. În acest context amintim o selecție din activitatea lor editorială: Gh. Toduț (autor, editor): Aspecte ale raporturilor Țării Românești cu Imperiul Habsburgic, în vremea lui Constantin Brâncoveanu (1995), Zece personalități istorice sătmărene (1997), Cultura sătmăreană în presa interbelică (2003); Paula Vasil-Marinescu (autor și coautor împreună cu Marta Cordea): Cartea veche străină în Biblioteca Județeană Satu Mare: sec. XV-XVI: catalog (1998), Cartea veche străină: sec. XVII: catalog: vol. I: A-C și vol. 2: D-K (2005). Despre importanța momentului, alături de alți participanți, a prezentat o comunicare bibliotecarul profesor Corneliu Oneț de la instituția gazdă.  Citește restul acestei intrări »