Bicentenarul naşterii poetului Petőfi Sándor

Petőfi Sándor
(1 ianuarie 1823 – 1 ianuarie 2023)

Sándor Petőfi (n. 1 ianuarie 1823, Kiskőrös, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac – d. 31 iulie 1849, Albești, Principatul Transilvaniei, Imperiul Austriac) a fost un poet romantic maghiar de origine slovacă, erou al Revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania.

S-a născut într-o familie modestă: tatăl său, Ștefan Petrovics (n. 15 august 1791 – d. 21 martie 1849), era un meșter măcelar de origine sârbă din comitatul Nitra, iar mama sa, Maria Hrúz (n. 26 august 1791 – d. 17 mai 1849), era de origine burgheză slovacă din Kecskemét. Sándor Petőfi a fost botezat în biserica luterană din Kiskőrös.

Avea șapte ani când s-au mutat la Kiskunfélegyháza, pe care mai târziu avea să îl considere orașul său natal. Tatăl lui a încercat să-l dea la cele mai bune școli. În total Petőfi a învățat la nouă școli, având vârsta de abia 5 ani

130 de ani de la nunta Principelui Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen cu Principesa Maria de Edinburgh

29 decembrie 1892 – Are loc, la Castelul Sigmaringen, din Germania, căsătoria dintre Principele moştenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen cu Principesa Maria de Edinburgh (fiica Ducelui Alfred de Edinburgh-Coburg şi a Marii Ducese Maria a Rusiei), viitorii regi ai României Mari. 

Pr. prof. dr. Vasile Borca – Un împătimit al cărţii

pr. prof. dr. Vasile Borca
n. 22 decembrie 1953

de pr. prof. dr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Nu l-am cunoscut personal pe Părintele Vasile Borca din Baia Mare. Dumnezeu a rânduit să aflăm unul de existenţa celuilalt. Eu eram la o margine de ţară, dânsul la cealaltă. Eu căpătasem năravul de a scrie cărţi, de a le tipări şi de a le răspândi în lume. Căutam cu disperare oameni cu năravul de-a citi. Trăiam într-o lume postrevoluţionară, în care toate valorile vechi fuseseră aruncate la coşul istoriei, inclusiv cărţile. Lumea se ocupa de acum cu calculatoarele şi cu alte multe „jucării” electronice ale vremii noastre. Lumea nu mai avea timp şi interes să mai citească o carte. Asta se făcea „pe vremuri”. Acum citeam pe ecranele televizoarelor titrajele filmelor, serialelor, priveam cum se certau politicienii ca la uşa cortului, cum se bâţâie „vedetele” şi „artiştii” de carton ai zilei. Cine mai avea timp de citit cărţi?

Iată că printre destul de puţinii împătimiţi ai cititului de cărţi, pe care am avut bucuria să-i mai întâlnesc ici-acolo, s-a numărat şi Părintele Vasile Borca. Sunt zeci de ani de când omul acesta îmi rabdă, cu o putere de martir, tupeul de a-i trimite din cărţile pe care mai reuşesc şi eu să le scriu, să le tipăresc, din când în când. Nici nu-l mai întreb înainte dacă le vrea sau nu, dacă-l interesează sau nu. Pur şi simplu i le trimit. Dânsul, pur şi simplu, mi le achită! M-am gândit de multe ori de ce face acest lucru. Din scrisorile pe care le mai schimbăm din când în când, am înţeles că este un iubitor incurabil al cărţii. Îl interesează aproape tot ce se scrie, nu numai în domeniul religiei, istoriei,

La mulți ani, Florian Roatiș!

– profesor universitar, cercetător, scriitor, filosof –
(n. 17.11.1948, Băsești, Maramureș)

 

… Filosofia continuă să fie și astăzi dacă nu „cel mai prețios dar ce le-a fost dat muritorilor de către zei” (Platon), în orice caz o preocupare fundamentală a spiritului uman. 

Avem nevoie de modele

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare,
Redactor-șef al revistei „Familia română”

Coeficientul de insinuare a prostiei în societatea românească depăşeşte toate limitele de până acum. Principalele ştiri ale celor mai influente posturi de televiziune sunt axate pe relatarea evenimentelor din două cupluri ce erau şi nu mai sunt în relaţie de cuplu. Asta ni se dă şi cei ce ne hrănesc în felul acesta susţin că asta merităm pentru că asta interesează în primul rând poporul român.

Nimic mai fals, jalnici telemangeri! V-aţi luat după tirajul unor tabloide care aduc zilnic o astfel de „furajare” poporului. Şi vă lăudaţi acum că daţi telespectatorilor ceea ce ei „îndrăgesc”!

Fac parte din categoria oamenilor care întâlnesc mulţi oameni zilnic. Toată lumea se plânge de halul în care am ajuns şi de tipul de informaţii cu care suntem bombardaţi. Şi aproape toată lumea tânjeşte după ştiri curate, utile, sobre, adevărate… Şi după „alte modele”, individuale sau colective,

Laura Temian – portret de bibliofil la ceas aniversar

În amurgul acestei toamne nostalgice, dar plină de culoare și rod, o omagiem pe doamna Laura Temian, la împlinirea frumoasei vârste de 75 de ani, o vârstă a desăvârșirii depline. Filolog, bibliolog, director al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare în perioada 1992-2001, director adjunct de specialitate în perioada 2001-2010, Laura Temian și-a împlinit cu destoinicie misiunea de ctitor al unei personalități solide, al refugiului ideatic, al spiritului creator de zestre culturală. Pentru toate acestea și pentru vrednicia vocației sale, acum, la ceas aniversar, dorim să-i urăm calde și sincere felicitări, sănătate și incomensurabile bucurii, întru mulți ani luminoși, prestigioși și binecuvântați!

Laura Temian s-a născut la 12 noiembrie 1947, în comuna Finteușul Mare, județul Maramureș. A urmat cursurile Facultății de Filologie, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Renunță la cariera didactică, și începând cu 27 decembrie 1980, se angajează la Biblioteca Județeană Maramureș. La Secția pentru copii își începe activitatea de bibliotecar, continuând cu Sala de lectură a bibliotecii, apoi la Serviciul bibliografic se implică în derularea numeroaselor proiecte de cercetare, unul dintre cele mai importante fiind Cronica Maramureșului.

În perioada 1992-2001 este directorul bibliotecii, conducând destinele instituției. Din anul 2001 este director adjunct de specialitate, misiune pe care o îndeplinește cu rezultate deosebite. Tactul, modestia, diplomația vin să întregească portretul unui profesionist devotat, de numele căruia se leagă importante realizări cum sunt: editarea revistei „Bibliotheca Septentrionalis”, cu suplimentul „Fascinația lecturii”, a „Calendarului cultural” anual, a caietelor biobibliografice din seria Personalități maramureșene – Aniversări.

De asemenea s-a implicat, cu diverse responsabilități, în bogata producție editorială

140 de ani de la naşterea inventatorului Aurel Vlaicu

6 noiembrie 1882 – S-a născut, la Binţinţi, lângă Orăştie, Aurel Vlaicu, inginer român, inventator şi pionier al aviaţiei române şi mondiale. În cinstea lui, comuna Binţinţi se numeşte astăzi Aurel Vlaicu.

S-a stins din viaţă pe 13 septembrie 1913, la Băneşti, lângă Câmpina.

Agenda evenimentelor săptămânii 31 octombrie – 5 noiembrie 2022 – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Luni, 31 octombrie

orele 21:10 – 22.00, Radio România Cultural

Luni, 31 octombrie 2022, la Radio România Cultural, Bogdan Vișan îl va avea ca oaspete în direct pe dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, între orele 21.10 – 22.00, în cadrul emisiunii „Dosar de patrimoniu”.

Marți, 1 noiembrie

ora 13:00, Sala de lectură

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” marchează cei 30 de ani de activitate ai Consiliului Județean Maramureș prin vernisarea a două expoziții: „30 de cărți – 30 de repere. Consiliul Județean și implicarea în producția de carte din Maramureș”, la Sala de lectură, iar în Holul mare al bibliotecii va fi organizată expoziția realizată în colaborare cu săptămânalul „Gazeta de Maramureș” „Gazeta administrației județene – oglinda activității Consiliului Județean Maramureș”.

Ziua Ada Lovelace. Ziua Internațională a Fetelor

de Raluca DONCIU

Ada Lovelace
(10 decembrie 1815 – 27 noiembrie 1852)

Cine a fost Ada Lovelace?

Augusta Ada Byron a fost singura fiică legitimă a poetului Lord Byron. Mamei sale îi era teamă ca Ada să nu moștenească temperamentul poetic al tatălui, așa că a insistat ca fiica sa să fie educată în domeniul logicii, al științei și al matematicii. Ada a devenit fascinată de mecanisme și a proiectat devreme mașinării zburătoare cu aburi.

În 1833, Ada Lovelace l-a cunoscut pe Charles Babbage, pe care l-a ajutat să dezvolte o mașinărie numită Motorul Analitic, un predecesor al computerului modern. Înaintea tuturor contemporanilor ei, Ada și-a dat seama că un „calculator” ar putea face mai multe lucruri decât calcule simple, deschizând astfel calea către funcții complexe și ajutându-ne să intrăm într-o nouă eră a tehnologiei. Ada a devenit relativ faimoasă în 1842, când a scris despre folosirea mașinăriilor prin manipularea simbolurilor. Chiar dacă Babbage mai schițase înainte idei de programe, cele create de Ada erau elaborate și complete, așa că au fost și primele publicate. De aceea, Ada Lovelace este numită „primul programator din lume”. Cu mai mult de 100 de ani înainte să ajungem să folosim computere, teoriile ei au demonstrat

40 DE ÎNTÂLNIRI în CENACLUL „DESTINE LITERARE” – ASRAN

Articol aniversar

de Melania RUSU CARAGIOIU

O ce sumă rotundă și vestită! Patruzeci!

Dar câte semnificații are aceasta?

Au fost și rămân pe frontispiciul lumii creștine, în credința noastră strămoșească Patruzeci de Mucenici, lucrători în credință, creștini. Românul zice: „Doamne ajută-mă cu cei patruzeci de Sfinți”. Tradiția noastră plămădește ca prinos deosebit, ofrandă pentru cei care au trăit și activat printre noi, aci, la obiect și pentru dragii scriitori decedați, dintre colaboratorii noștri, acele prăjiturele cu zahăr și miere, „mucenicii”. Prăjiturelele-colăcei, pe care și noi le oferim, deși suntem departe de țară.

Laic, patruzeci de ani este pasul spre desăvârșirea a doua în timp a împlinirilor și numărătoarea bogatelor succese ale unei vieți.

Ne apropiem ușor, cu bucurie, succese și dăruire de cele „40 de întruniri ASRAN” – sărbătorite acum de către Cenaclul „Destine Literare” – ASRAN.

Subliniem: De asemenea și Revista noastră „Destine literare” este în sărbătoare pentru cea de a 60-a apariție.

Trecând în revistă un drag motiv emotiv, privind Cenaclul „Destine literare” – ASRAN,