Ansamblul folcloric „Codrișorul”, la ceas aniversar!

Casa de cultură a Sindicatelor din Bistrița, precum și Ansamblul folcloric „Codrișorul”, care activează în cadrul instituției, au sărbătorit luna aceasta 52 de ani de activitate culturală. În cinstea acestui eveniment, în data de 17 octombrie, la Complexul Muzeal din Bistrița, a avut loc un spectacol aniversar extraordinar.

Pentru a marca, așa cum se cuvine, această aniversare, Alexandru Câțcăuan, directorul instituției a pregătit bistrițenilor o mulțime de surprize. Pe lângă ansamblurile din zonă, autorități și oameni de cultură ai locului, la sărbătoare a participat și actorul Dorel Vișan,

Poetul maramureșean ECHIM VANCEA la ceas aniversar!

„Echim Vancea – portret restant, după o noapte albă” 

Echim Vancea s-a născut la 19 octombrie 1951, în Năneşti, județul Maramureș.

Între 1972-1995 a lucrat, pe rând, ca profesor suplinitor, geolog, pedagog, instructor/referent cultural, corespondent de presă, publicist. Din 1995 (1 decembrie) este bibliotecar, din 1997 este director al Bibliotecii Municipale „Laurențiu Ulici” din Sighetul Marmației.

Este iniţiator şi organizator (între 1978-1995) al Festivalului Internaţional de Poezie „Europa km 0” Sighetul Marmaţiei  şi unul dintre iniţiatorii şi organizatorii (între 1979-1995) a Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” de la Deseşti, fondator şi director al Editurii ECHIM Sighetul Marmaţiei (1995), fondator şi preşedinte al Centrului de Studii Maramureşene „Dr. Alexandru Filipaşcu” (1997), membru fondator şi secretar de redacţie al ziarului Tribuna Marmaţiei (1989-1991), editor şi director al ziarului „Crainicul Maramureşului”, serie nouă (1992-1993), fondator şi redactor responsabil al revistei de cultură „ALMAR” – arta şi literatura Maramureşului (1994).

Debut literar „sub patronajul” poetului Nicolae Turtureanu în revista „Cronica” (februarie 1973) şi al poetului Simion Şuştic-Coman, în ziarul „Pentru socialism” (Baia Mare, octombrie 1973). Începând cu anul 1973 publică versuri, articole, reportaje, interviuri, eseuri, recenzii în ziare şi reviste literare (Cronica, Convorbiri literare, Tribuna, Steaua, Astra, Familia, Argeş, Luceafărul, Contemporanul).

Volume: Fotografie după un original pierdut,

Echim Vancea – 70

A rămas cel mai poet dintre noi

 

de Gheorghe PÂRJA

Nu doresc a stârni multe întrebări din partea consacraților autori de dicționare și istorii literare, nu intru pe teritoriul lor cu constatarea din titlu. Ci mă refer la nașterea unei grupări literare la Sighetul Marmației, la care am fost martor, dar și participant. Și care și-a făcut drum în literatura română de se vede și în ziua de astăzi. Eram liceeni în orașul dintre ape, cei mai mulți prunci de țărani veniți la învățătură de prin satele Maramureșului, aici, în urbea de pe graniță. Aduceam cu noi averea de acasă: cuvinte părintești, slova liturgică, dar și miracolul horilor. Ne-am constituit printr-o nevăzută liniuță de unire. Ne-am cunoscut pe nume: Echim Vancea, Gheorghe Mihai Bârlea, Simion Șuștic, Ileana Mihai, Andrei Făt, Lucian Perța, Marin Slujeru, Mihai Nebeleac. Și au mai fost buni și cu har.

Cred că la început ne-am jucat cu schimbul de cuvinte

Gheorghe Pop – ctitor al învățământului superior băimărean

Prof. dr. Gheorghe Pop
(8 octombrie 1921 – 5 iulie 2012)

În urmă cu un secol se năștea la Roșiori, pe Someș, în județul Satu Mare, într-o familie de oameni simpli, muncitori, a căror principală avere era credința în Dumnezeu și iubirea de pământ, Gheorghe Pop, cel care avea să devină un reper statornic și o personalitate emblematică pentru cultura și învățământul din acest colț de țară.

În satul românesc – care va fi elogiat de către Lucian Blaga peste un deceniu și jumătate în Aula Academiei Române – reperele spirituale erau învățătorul și preotul, cei care luminau prin cunoaștere și credință viața țăranilor din acei ani tulburi. Spre aceste două modele intelectuale se va îndrepta cel de-al patrulea fiu al familiei Pop din Roșiori.

În interviurile de la senectute, va recunoaște cu mândrie și melancolie aportul decisiv, în formarea sa, a familiei, a școlii și a bisericii din satul natal. A urmat clasele primare și gimnaziale în Roșiori,

Mulțumiri domnului director Mircea Petean!

Mulțumim colaboratorului nostru Mircea Petean, directorul Editurii Limes, respectiv directorul onorific al Revistei de cultură și atitudine CRONOGRAF, pentru cuvintele alese adresate Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare și directorului instituției, dr. Teodor Ardelean, așternute în paginile revistei mai sus menționate nr 3(23), an VI, septembrie 2021.

Din carnetul editorului

de Mircea PETEAN
Poet, director Editura Limes, Cluj-Napoca

Fără o bună colaborare cu bibliotecile județene și universitare, municipale, orășenești sau chiar sătești, nici un editor din țara aceasta nu ar avea șanse de succes. Am avut norocul de a cunoaște oameni de carte adevărați, conducători de astfel de instituții – unii dintre ei le-au refăcut din temelii, alții le-au remodelat, astfel încât să corespundă necesităților unei lumi aflată într-un proces de perpetuă înnoire. I-aș numi aici și acum pe câțiva dintre ei, cu care am avut un parteneriat extraordinar: regretații Traian Brad (Cluj-Napoca) și Ioan Popișteanu (Constanța); apoi, Doru Radosav, Valentin Orga (fostul și actualul director al BCU Lucian Blaga din Cluj-Napoca), Zanfir Ilie (Galați), Dumitru Ghiță (Călărași), Gh. Gabriel Cărăbuș (Suceava), Doina Popa, Adrian Grănescu (Cluj-Napoca), Mioara Pop (Alba Iulia), Florica Pop (Zalău), Ligia Mirișan (Oradea), Nicolae Busuioc, Catinca Agache, Camelia Leonte (de la Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi din Iași), Teodora Fântânaru (Focșani), Corina Teodor (Târgu-Mureș), Constantin Bostan (Piatra Neamț), Echim Vancea (Sighetu Marmației) ș.a., să mă ierte cei pe care nu i-am pomenit. Între ei, însă, cel mai impozant și mai vrednic a fost și este Teodor Ardelean.

Nu cred în reîncarnare. Şi totuşi!

„… Și-i dăm patriei române / Inima și viața-ntreagă”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

George Coşbuc (n. 20 septembrie 1866, satul Hordou din Districtul Năsăud, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi, comuna Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud; d. 9 mai 1918, Bucureşti) poet, critic literar şi traducător, membru titular al Academiei Române din anul 1916.

Patria ne-a fost pământul
Unde ne-au trăit strămoșii,
Cei ce te-au bătut pe tine,
Baiazide, la Rovine,
Și la Neajlov te făcură
Fără dinți, Sinane,-n gură,
Și punând dușmanii-n juguri
Ei au frământat sub pluguri
Sângele Dumbrăvii-Roșii.
Asta-i patria română
Unde-au vitejit strămoșii!

Mulţumim, domnule Ioan Dragoş!

Profesionist în administrația publică, jurist, poet, dar înainte de toate un OM cu suflet mare, IOAN DRAGOȘ și-a luat rămas bun de la funcția publică de care s-a achitat cu dăruire PESTE 40 DE ANI. În calitate de președinte al Consiliului Județean Maramureș am fost unul dintre norocoșii care au avut onoarea de a munci alături de directorul Direcției Juridice Ioan Dragoș, cel care a fost, pentru o vreme, și secretarul general al Consiliului Judeţean Maramureș.

Poeta și prozatoarea Gabriela Genţiana GROZA, la ceas aniversar!

Îi urăm şi noi „La mulţi ani!”
(Redacția)

GENȚIGRAME

de Gabriela Genţiana GROZA

„NOROC” ÎN CĂSNICIE

Nevestica-i o fâșneață,
Potrivită ca statură,
Drăgălașă, o dulceață,
Soacra-n schimb… o acritură!

* * *

MIE, „TINERICA”

Cei 79 anișori
C-au fost mai grei sau mai ușori
I-am dus pe toți, sunt uimitori,
Cu dor de dragii cititori!

* * * 

Poeta și prozatoarea Gabriela Genţiana GROZA este născută la 14 septembrie 1942, Vadu Săpat, Prahova, în familia preotului poet Nicolae Martinescu. La orele 13, când tatăl său a sosit acasă de la biserică, de la slujba de Înălțarea Sfintei Cruci, moașa l-a întâmpinat spunându-i că mama sa, învățătoarea Angela, a născut o fată

Poetul și publicistul Ioan DRAGOȘ, la ceas aniversar!

Îi urăm şi noi „La mulţi ani!”
(Redacția)

margine şi ispită

de Ioan DRAGOȘ

„poţi crede
că ţi se cuvine tot ce dorești
fructele zilei se arată şi cheamă
înveți
care-i marginea care-i ispita
din înălţimea cuștii mele
mă uit cu drag
nu îndrăznesc să închid ochii
ca nu cumva pleoapele
să zdrobească restul zilei
deasupra noastră se află binele
straturi – straturi 

Nașterea poetului

de Mihai EPLI

Azi se împlinesc 32 de ani de când m-am născut
Tot așa am rămas: un om cugetător, dar mai cărunt
Au trecut așa de repede anii că nici nu mi-am dat seama
Că am ajuns mai chel și mi-a încărunțit barba