Scrieri memorabile unite într-o constelație literară românească de excepție

de Mihaela CD
membru al Ligii Scriitorilor Romani,
membru al Uniunii Scriitorilor din Canada,
Președinte al World Poets Association Canada

Cronică literară

ANTOLOGIA GALAXY în 4 volume, publicată la editura Globart Universum în august 2022, este o bucurie pentru suflet. În calitate de redactor consultant al acestei lucrări, dar și de scriitor participant la proiect, pot să spun că a fost o experiență frumoasă, un proiect grandios, care adună într-un buchet colorat si parfumat, creații literare ale scriitori români contemporani din diverse locuri ale lumii.

Cele 4 volume Galaxy au fost realizate în timp total de aproximativ 8 luni de zile (cu o pauză de 3 luni forțată impusă de restricțiile din iarnă). Ultimele două volume pot să spun că au fost un adevărat maraton pentru a reuși să fie gata pentru data lansării așa cum și-a propus editorul și coordonatorul antologiei Johnny Ciatlos Deak. Sunt prezentă și eu în toate aceste 4 volume, mă găsiți pe ultimele pagini ale acestor minunate cărți.

Antologia cuprinde peste 1500 de pagini ce însumează un total de 147 de scriitori

Maria Bezer-Postolachi: Întinde aripa, Înger blând

ÎN LOC DE PREFAŢĂ*

de Valentina TONU,
Şefa Direcţiei Învăţământ Hânceşti

Maria Bezer-Postolachi

Versurile Mariei Bezer-Postolachi, izvorâte din pasiunea ei pentru viaţă, se fixează într-un tipar lexical simplist, capabil să decanteze comunicarea pasională. Lecturându-i simţirile îmbrăcate în haina poeziei, mă prindeam la gândurile unor critici că postmoderniştii trăiesc amurgul iubirii.

Deschidem, bunăoară, antologia de faţă cu „Înger blând”, în care autoarea, sincer şi nostalgic, se întreabă: „Mai pot avea pe lume împlinire?”, ca ulterior să mărturisească, ilustrând arhaitatea erosului şi găsirea formelor simpliste de exprimare a sentimentului şi, implicit, a dorului după „cel drag înger de iubire, înger blând”, dar şi printr-o reflecţie lirică extinsă asupra a ceea ce animă sufletele în febrila lor jinduire: „Nici vremea...[…] / Nu te-ar putea atinge…”.

Iubirea pasională se extinde în iubirea de ţară şi autoarea nu ezită să-şi enunţe crezul: „Omule, nu trăi fără iubire, / Ca o căscioară pustie, / Aprinde a ta simţire, / Gândurilor dă-le pornire! Al tău suflet, a ta minte / Du-le în locurile sfinte!” („Locurile sfinte”).

Oricât de înaltă ar fi raţiunea umană, care întronează ordinea în sentimentele omului,

Lumina

de Mina STAN-LASCU

Ce eşti Tu, fiinţă divină?
Pluteşti sau te scufunzi?
Întunericul e mort în lumină
Iar apa ce-o bei şi corpul inunzi…

 

Încearcă să zbori,
Hăul te-absoarbe,
În vortexul minţii
Timid te îneci.

 

Şi uiţi să pluteşti,
Să înoţi şi să fii,
În timp ce te-atacă
Săgeţile vii.

 

Ioan Dragoș, la ceas aniversar

Medalion literar

Poetul și publicistul Ioan DRAGOŞ este născut la 13 septembrie 1955, în Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, Maramureş. Este licenţiat al Facultăţii de Drept economic-administrativ, Sibiu (1980), iar mai târziu face un masterat în administraţia publică la Institutul Naţional de Administraţie şi Universitatea „Babeş-Bolyai” (2005). Debutul literar absolut și-l face în revista „Semnal” a Liceului „Gh. Şincai” Baia Mare în anul 1970.

Volume: „Povara uimirii”, 1986; „Scrisori”, 1987;„Cavalerul triunghiului”, 1997; „Acestea sunt amănuntele”, 1998; „Prăpastia dintre timpurile verbului”, 2003; „Ulise în bucătărie”, 2006; „Sezonul de presiune”, 2008;

Viorica Găinariu Tazlău, la ceas aniversar

de Gelu DRAGOȘ

Viorica Găinariu Tazlău
n. 12 septembrie 1951

Cunoscuta epigramistă băimăreană Viorica Găinariu Tazlău ne oferă, cu ocazia împlinirii a șaptezeci și unu de anotimpuri calde și luminoase, ca inima ei mare, și a 20 de ani petrecuți în mijlocul clubului „Spinul”, (a cărei membră fondator este), cartea de referință „Dinspre Maramureș înspre lume”, editura „Eurotip” Baia Mare, sponsor al volumului, nimeni alta decât fiica dumneaei Scânteioara-Magdalena: „M-ai sprijinit în timp mereu / S-apară scrierile mele; / Acum, când merg spre apogeu, / Îmi faci ușor, drumul spre stele!”.

Volumul, în cele aproape 200 de pagini, are mai multe secțiuni: „20 de ani la clubul SPINUL” (răvașe colegiale, pamflete, fabule, poezii,

Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții

Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții. Din istoricul veșmintelor din Țara Năsăudului. Secolul XX. de Virginia Linul

Recomandare de lectură: Linul Virginia, Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții. Din istoricul veșmintelor din Țara Năsăudului. Secolul XX, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2018, 264 pagini.

(https://bibliotecamm.ebibliophil.ro/mon/portul-popular-nasaudean-origini-valori-evolutii-msjyzrfh)

Despre portul popular tradiţional năsăudean, din secolul al XX-lea, putem spune că, în general, exprimă foarte bine starea materială bună, hărnicia, mândria şi preocuparea pentru frumos şi armonie a localnicilor, urmaşii foştilor grăniceri, care s-au bucurat de mai multă libertate în comparaţie cu ţăranii din alte zone ale ţării, mai cu seamă că, în această zonă, în multe sate nu s-a reuşit colectivizarea, din pricina reliefului montan, după cum observa şi etnograful Florica Pop:

„Ceea ce caracterizează şi în momentul de faţă procesul de transformare a portului popular este îmbinarea noutăţii cu elementele de permanenţă. De exemplu, la Năsăud, materialul din care se face costumul,

Cuvânt lămuritor

de Gabriel STAN-LASCU
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

Lucrez la bibliotecă de aproape 20 de ani şi, în mare parte din acest interval, pe lângă serviciul desfăşurat în instituţie, în particular, am colaborat la pregătirea pentru tipar a zeci şi zeci de articole şi cărţi, lucrări de licenţă sau disertaţie, teze de doctorat sau diferite alte documente, pentru autori cu un spectru larg de pregătire intelectuală şi elevare spirituală, dar şi cu statut social şi posibilităţi financiare dintre cele mai diverse: profesori, conferenţiari şi lectori universitari, cadre didactice din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, magistraţi, preoţi, ingineri, jurnalişti, oameni de afaceri, funcţionari de bancă, politicieni, poliţişti, jandarmi, militari, studenţi, bibliotecari etc., dar şi oameni (mai) simpli, care, în ciuda precarităţilor de orice fel, au năzuit să-şi etaleze talentul, creativitatea sau inspiraţia de moment în pagini tipărite pe hârtie. Bineînţeles, fiecare membru al societăţii are dreptul la bucurie,

Am rămas

de Mihai EPLI

sunt cine sunt
azi un punct
punctul cardinal
picătura ancestrală
din inima ta

eşti aici
eu acolo
solo
în univers –
acest univers
creat
şters
de mintea
lacrima mea

Alexandru-Bogdan Bud, la ceas aniversar

Alexandru-Bogdan Bud
(n. 23 august 1987, Baia Sprie, Maramureș)

A publicat la Editura Școala Ardeleană volumul Istorie și continuitate. Studiile engleze la Cluj, editat împreună cu Editura Mega (2017), 282 p.

Tânărul istoric Alexandru-Bogdan Bud, absolvent al Almei Mater Napocensis și afirmat deja cu lucrări valoroase în domeniul istoriei moderne, a descifrat cu pricepere și cu acribie întreaga istorie a studiului limbii și literaturii engleze (și anglofone) la această Universitate, înnobilând o tradiție de mai multe generații și făcând-o, prin această carte, cunoscută publicului larg.

Cartea este, totodată, un capitol important din istoria Universității clujene, care va celebra în 2019 trecerea unui secol de la refondarea sa ca instituție românească, în cadrul Regatului României întregite. (Acad. Ioan-Aurel Pop)

Centenarul nașterii marelui scriitor român Marin Preda

Marin Preda
(5 august 1922 – 16 mai 1980)

Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea-Gumești, județul Teleorman – d. 16 mai 1980, Mogoșoaia) a fost un nuvelist, romancier, scriitor și director de editură român.

La 5 august 1922, în comuna Siliștea-Gumești, județul Teleorman, se naște Marin Preda, fiu al lui Tudor Călărașu, „de profesie plugar”, și al Joiței Preda. Copilul va purta numele mamei, întrucât părinții nu încheiaseră o căsătorie legală, numai astfel Joița Preda putea primi pensie în continuare ca văduvă de război. Joița venea cu două fete din prima căsătorie: Măria și Mița (Tita). Tudor Călărașu avea și el trei băieți cu prima soție care-i murise. Copilul Marin Preda își petrece copilăria în această familie numeroasă care – în ciuda celor două loturi de pământ „primite la împroprietărire” – nu este lipsită de griji.

În septembrie 1929, învățătorul Ionel Teodorescu