Ștefan Aurel Drăgan, la 70 de ani

de dr. Viorel CÂMPEAN și dr. Marta CORDEA

Acum 70 de ani, la 26 martie 1951 s-a născut în „cel mai frumos sat din lume”, Ștefan Aurel Drăgan. Un om care îi consideră pe consătenii săi „cei mai frumoși oameni din univers”. O viață dedicată Bârsăului de Jos, deși locul de muncă i-a fost decenii întregi la Bârsăul de Sus, de asemenea drag sufletului său.

Prieten al secției și instituției noastre, am considerat de datoria noastră să îl omagiem astăzi. Pe lângă această postare, la Sala de lectură „Gheorghe Bulgăr” a fost amenajată o mica expoziție cu câteva dintre volumele sărbătoritului de astăzi.

A debutat în paginile cotidianului, pe atunci singurul în județul Satu Mare, „Cronica sătmăreană” în 12 iunie 1971, cu poeziile «Alai» și «Clipă». În aceeași pagină, la rubrica «Poșta paginii», V. Mărneanu (pseudonimul lui Vasile Savinescu, responsabilul paginii de cultură îi scria tânărului debutant: „Se întrezărește un orizont nou, de cu totul altă factură și perspectivă. Aici adie ușor un alt tip de pericol – cel al ipostazierilor panteiste («Neliniște» și «Ritual» – altminteri frumos scrise. Sper ca deconspirarea de față să nu te întristeze…”.

Bogăţia culturală, farmecul unui spaţiu binecuvântat, Finteuşu Mare, într-o carte de excepţie semnată Angela-Monica Jucan

de Gelu DRAGOŞ

 

    Angela-Monica Jucan

 

O prietenă şi o colegă bună, Angela-Monica Jucan, originară din Cluj-Napoca, cea care s-a ocupat cu profesionalism şi dăruire de revista şi site-ul „Bibliotheca septentrionalis” părăseşte Baia Mare şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, locul ei de muncă, dar nu oricum, ci lăsându-ne ca zestre, nouă, maramureşenilor, volumul „Înstelatul Finteuş”, editat de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.

Cartea apărută sub egida bibliotecii în programul cultural „Maramureşul perpetuu”, seria „Aniversări”, coordonator dr. Teodor Ardelean, se referă la Corul Bărbătesc din Finteuşu Mare, un cor înfiinţat odată cu Marea Unire şi care şi-a susţinut primul concert la Şomcuta Mare. Citind cartea scrisă de Angela-Monica Jucan mi-am dat seama ce muncă de Sisif, cât timp a trebuit să aloce pentru a ieşi o carte mai ceva ca o monografie!

Autoarea se opreşte cu migală la fiecare membru al corului, se apleacă asupra locului naşterii, a familiei, a ceea ce cântă fiecare – tenor I, tenor II, bariton, bas – ba, mai mult, şi la direcţiile zodiacale clasice ale fiecăruia, după calendarul arboricol şi după cel asiatic.

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 3 – 7 septembrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii:
dr. Mihai Gheorghiu,
preşedintele Coaliţiei pentru familie, director general adjunct al Muzeului Ţăranului Român.

 

Joi, 6 septembrie

orele 17.00 – 19.00, Sala de conferinţe

Asociaţia „Maramureş pentru Viaţă şi Familie” organizează la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” conferinţa “De ce avem nevoie de Referendum? Cum ne putem apăra copiii de dictatul ideologiei de gen?”, având ca teme de dezbatere: revizuirea constituţiei, non-intruziunea ideologiei de gen în sistemul educaţional şi în politicile publice, susţinerea familiei naturale şi a valorilor tradiţionale.

Conferinţa va fi susţinută de dr. Mihai Gheorghiu, preşedintele „Coaliţiei pentru Familie”.

Moderator: Marius Florin Sima, preşedintele Asociaţiei „Maramureş pentru Viaţă şi Familie”.

orele 17.00-19.00, Sala de cenaclu

Conferinţa de spiritualitate „Cunoaşterea sinelui”.

Despre o distinsă bibliotecară!!!

 

De-a lungul vieţii noastre ajungem în anumite momente sau etape, când trebuie să facem câte un bilanţ, fie că e bilanţul propriu, fie că facem bilanţul altora…, cum e şi în cazul pensionării colegei noastre Angela-Monica Jucan. Acesta e ciclul vieţii, unii vin, alţii pleacă…, însă, cunoscând-o pe colega noastră ştim, că orice sfârşit e şi un nou început.

Deşi, după cum mărturisea într-un interviu „nu-i place să fie expusă”, azi trebuie să „o expunem” puţin.

Este absolventă a Facultăţii de Filologie – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, promoţia 1976,

Mihai Teognoste – 75

de Voichiţa PĂLĂCEAN-VEREŞ
http://ziarulfaclia.ro/mihai-teognoste-75/

Membru al Cenaclului „Satiricon” al epigramiştilor clujeni, „aproape fondator” – cum afirmă cu mândrie –, numele lui Mihai Teognoste este binecunoscut clujenilor şi nu numai lor. De profesie inginer mecanic, fost angajat al fostelor Ateliere C.F.R. din Cluj („16 Februarie” le zicea pe vremuri, dar nu mai e de bonton evocarea zilei declanşării grevei ceferiştilor din 1933), acum pensionar (şi nu chiar, căci încă merge la serviciu 8 ore pe zi şi, ca „senior trainer şi consultant”, oferă sfaturi calificate în domeniul calităţii,) a dat devreme ingineria pe cultură, astfel că misiunea sa „în perioada activă” a fost aceea de animator cultural, ocupându-se de brigăzi artistice, estradă şi folclor, adică „am re-gi-zat, am jucat, am cântat, dar am şi scris texte, scheciuri, mo-mente vesele, în proză şi în versuri”.

Maramureș. Aprilie. Coarda memoriei

Zodia Taurului (1)

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în ultima decadă a lunii aprilie (listă selectivă):

24 aprilie 1955, la Ariniş – Traian Tr. Velea, poet; licențiat în drept. A urmat Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, terminând studiile ca şef de promoţie. În perioada 1981-1986 a îndeplinit funcția de judecător, iar din anul 1986 este avocat în Baroul Maramureş. Actualmente, urmează o a doua facultate, ca student (în anul II) al Centrului Universitar Nord Baia Mare (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca) – Facultatea de Litere, specializarea teologie greco-catolică. Debutul editorial s-a produs în anul 2015, cu volumul de versuri Iubi-Te-voi, Doamne! Apare cu un articol în Biruirea de sine (volum omagial Mircea Vulcănescu, Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2004 – lucrare colectivă coordonată de Corneliu Oneţ şi Angela-Monica Jucan) și cu creație în versuri în O antologie a poeziei maramureşene – de la poezia populară la poezia contemporană (2009), Baia Mare, Ethnologica, 2010 (volum alcătuit de Nicolae Păuna Scheianu).

24 aprilie 1968, la Baia Mare – Marin Pungă, poet, publicist. Absolvent al Liceului „Mihai Eminescu” (astăzi, Colegiul Național „Mihai Eminescu”) din Baia Mare, profilul filologie-istorie, promoția 1988. Debut publicistic în 1998, cu o poezie, în hebdomadarul băimărean „Nord magazin”. Debut editorial în anul 2003, cu volumul de versuri Capătul lumii (Baia Mare, Editura Scriptoriun). Este prezent în volumele colective Seratele literare lăpușene (două ediții: 2007, 2008), O antologie a poeziei maramureșene : de la poezia populară, la poezia contemporană, antologie realizată de Nicolae Păuna Scheianu (Baia Mare, Editura Ethnologica, 2010), Anotimpuri românești : Iarna și Scrisul de azi (acestea două din urmă apărute la Editura Singur din Târgoviște, în anul 2015). Îl găsim cu colaborări la cotidienele băimărene „Opinia” (1998),

Maramureș. Aprilie. Ad notam

Zodia Berbecului (2)

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în primele două decade ale lunii aprilie:

1 aprilie 1953, la Vicea (comuna, pe atunci, Ulmeni, astăzi oraș) – Viorel Mureșan, poet, critic literar, publicist, profesor licențiat (1979) al Facultății de Filologie din Cluj-Napoca, secția română-rusă, beneficiar în 1994 al unei burse de creație Soros, laureat al mai multor concursuri literare. A debutat publicistic în anii liceului, la ziarul „Năzuința” din Zalău. În vremea studenției, a fost redactor la revista studențească clujeană „Echinox”. Debutul editorial s-a produs în 1982, cu placheta de versuri Scrisori din muzeul pendulelor, scoasă la Editura Albatros. După o pauză de 13 ani, îi apare al doilea volum, apoi, la intervale mai mici, altele. În anul 2013, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare i-a dedicat un volum documentar biobibliografic, la împlinirea vârstei de 60 de ani.

2 aprilie 1943, la Strâmtura, pe Iza, în Maramureșul istoric – Aurel Ion Brumaru, licențiat al Facultății de Filosofie, secția psihologie a Universității din București. A frecventat și cursurile Facultății de Istorie-Filosofie, secția defectologie, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Este scriitor, critic literar, eseist, publicist, traducător; stabilit la Brașov; membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov; redactor la revistele „Astra” și „Vatra veche”, colaborator la numeroase reviste literare. Debut publicistic în 1965, în „Gazeta literară”, și editorial în 1975 la Editura Eminescu, cu volumul Literatură și cunoaștere, scris în colaborare cu Mihai Nadin.

Maramureș. Martie. Aide-memoire

Zodia Berbecului (1)

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în a treia decadă a lunii martie:

21 martie 1930, la Văleni, Maramureșul istoric, zona văii Izei – Tiberiu Utan (m.: 26 mai 1994, București), fiu de învățător. Poet, publicist, traducător din literatura spaniolă, a fost redactor la „Lupta Ardealului” (1948-1949) și la „Luceafărul” (1958-1961), redactor-șef la „Gazeta literară” (1961-1967), director la Editura Tineretului și la Editura Ion Creangă. Studii universitare la Cluj și la Moscova. Intrat după 1989 într-un con de umbră, chiar negat ca scriitor, se încearcă acum reabilitarea poetului pe nedrept evaluat prin prisma obtuză a tematicii abordate (înscrisă, ce-i drept, de multe ori, în linia politică a vremii), ignorându-i-se valoarea strict literară (independentă de subiect) și creația cu altă tematică și uitându-se calitatea lui de om de mare probitate. Actualmente, la Văleni funcționează Asociația Culturală „Tiberiu Utan”; școala din localitate de asemenea îi poartă numele; la Sighet s-au organizat în anul 2014 manifestări comemorative la împlinirea a 20 de ani de la moarte, ocazie cu care s-a lansat și volumul antologic Despărțirile întotdeauna dor, îngrijit de soția scriitorului – prozatoarea Lucia Olteanu Utan, decedată și ea, la un de la acest eveniment (16 mai 1925-17 iunie 2015); în numărul 2/2014 al revistei „Bibliotheca septentrionalis” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, i-a fost dedicată o rubrică.

Maramureș. Martie într-un ceas bun

Zodia Peștilor

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în primele două decade ale lunii martie:

2 martie 1962, „pe Fisculaș”, la Ciocotiș – Andrei Bărbos, interpret vocal de muzică populară, prezentator de spectacole, director, o perioadă, al Casei de Cultură din Baia Sprie, publicist, licențiat în jurnalism și științele comunicării.

3 martie 1940, în localitatea Glod din Maramureșul istoric – Ștefan Petreuș, unul din Frații Petreuș, interpret instrumentist de muzică populară, în special de pe valea Izei.

3 martie 1968, la Groșii Țibleșului, Țara Lăpușului – Onișor Pop, solist vocal de muzică populară, deținător al unor importante premii pentru interpretare, absolvent al Școlii Populare de Artă „Liviu Borlan” din Baia Mare secția canto popular la clasa profesoarei Clara Săcăleanu.