CĂSĂTORIA – RIT DE TRECERE – ÎNTRE IMAGINARUL OMULUI TRADIȚIONAL ȘI IMAGINARUL OMULUI MODERN

30/03/2020

(recenzie)

de Antoaneta TURDA

Antoaneta Turda_3Trăim într-o lume în care nici noi nu știm ce vrem, de multe ori, dar știm că vrem ceva. Renunțăm de cele mai multe ori la forma ritualică, motivându-ne cu explicații, în fel și chip, dar uităm ce rol important au avut aceste ritualuri. Cu atât mai mult cu cât am adoptat tot felul de obiceiuri și cutume, luate de ici, luate de colo, crezând că fac bine. Or face? Nu cred!

Poate le-am preluat că, pe moment, ne-au impresionat, ne-au emoționat, întru câtva. E și ăsta un punct de vedere, dar tradițiile și obiceiurile noastre tot ale noastre sunt, ale noastre au fost și ar trebui să fie!

Celor care împărtășesc aceleași gânduri, toate cele bune. ,,NUNTA este o Mare Taină, dar în Cristos și în biserică!”, și rămâne (vorba specialiștilor) un adevărat ,,spectacol”, unde actori sunt toți cei participanți – inclusiv privitorii, curioșii, cei care asistă de pe margine de gard.

Felicitări, celor care promovează autenticitatea acestui ceremonial de nuntă.

CĂSĂTORIA – RIT DE TRECERE – ÎNTRE IMAGINARUL OMULUI TRADIȚIONAL ȘI IMAGINARUL OMULUI MODERN, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2017, ISBN 978-606-746-365-1, volum care tratează ceremonialul nunții, din două puncte de vedere: 1). – tradițional și 2). – modern.

Cea mai recentă carte a scriitorului-jandarm Vasile Bele, apărută, anul trecut, la Editura Armonii Culturale din Adjud, stârneşte curiozitatea cititorului prin detaliile referitoare la acest ceremonial major din viaţa oamenilor. Staroste cu vechime, autorul, în deplină cunoştinţă de cauză, descrie în paginile volumului (ce conţin cinci capitole, ecouri de la o nuntă tradiţională desfăşurată la Madrid în august 2014, indice de informatori, bibliografie selectivă, fişă biobibliografică) toate momentele pregătirii şi desfăşurării acestui ritual.

Spirit echilibrat, autorul înfăţişează, pas cu pas, raportul dintre tradiţional şi modern, în desfăşurarea nunţii punând accent pe latura morală a evenimentului, pe responsabilitatea şi maturitatea necesare desfăşurării unui astfel de eveniment, indiferent că are loc la sat (unde rigorile bunei-cuviinţe sunt parcă mai respectate) sau oraş. Marcarea acestui moment important în viaţa tinerilor Citește restul acestei intrări »


Popas printre amintiri cu Teresia B. Tătaru

23/01/2020

de Antoaneta TURDA

Teresia Bolchiș Tătaru
(3 iul. 1935-1 ian. 2020)

Anul pe care tocmai l-am încheiat, aici în colțișorul nostru provincial din nord de țară, poate că a fost mult mai liniștit și mai dătător de speranță decât dacă am fi locuit în vuietul unui mare oraș. Mai departe de zgomotul, deseori inutil, al politicii și al cancanurilor de tot felul, am pășit în Noul An cu încredere. Dar, iată că viața nu ne lasă să „vegetăm” într-o liniște totală și ne mai trimite câte un semnal, nu întotdeauna îmbucurător. Nu bine am pășit pragul lui 2020 că o veste tristă ne-a tulburat profund pe toți cei care am cunoscut-o pe doamna Teresia B. Tătaru: trecerea sa la Domnul, chiar la 1 ianuarie.

Ajunsă la vârsta senectuții Citește restul acestei intrări »


Cronica şedinţei Cenaclului Scriitorilor Maramureș, din 14 octombrie 2017

15/10/2017

cenaclu MM_14 oct. 2017

de Gelu DRAGOŞ

Sâmbătă, 14 octombrie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar”, de la ora 11, a avut loc deschiderea noii stagiuni a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. Vremea bună şi faptul că a citit cunoscuta poetă, prozatoare şi traducătoare Betty Kirchmajer-Donca, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a făcut ca peste douăzeci de scriitori şi iubitori ai literaturii să fie prezenţi la şedinţă. Citește restul acestei intrări »


Ioan Meteş Morar-Chelinţanu. Cărările destinului

05/04/2017

Ioan Metes Morar-Chelintanu

Autodidact, și-a făurit singur propriul destin literar, netemându-se de reacțiile ce pot fi stârnite prin versurile sale directe, care nu sunt altceva decât pur și simplu mărturia unei vieți mereu în căutarea luminii. (Antoaneta Turda)

de Angela-Monica JUCAN

Poetul, prozatorul, publicistul Ioan Meteș Morar-Chelințanu, nativ de sub semnul lui Marte, s-a născut în 5 aprilie 1954 la Chelința, în familia Meteș, din părinții Vasile și Maria (născută Rus). Este căsătorit din 1979 cu Vicuța, împreună cu care are trei copii: Călin-Ioan, Horea-Flaviu, Flaviu-Vasile. Numele dublu Meteș Morar s-a oficializat cu ocazia schimbării stării civile, Morar fiind numele adus ca zestre de soție. Chelințanu este un adaos neoficial de noblețe identitară. Citește restul acestei intrări »


Semn de carte

20/09/2016
hirotonire_nicoara_biserica-sfanta-cruce-baia-mare

pr. Simion Ilieş, pr. George M. Nicoară, Episcop gr.-cat. Vasile Bizău

de Antoaneta TURDA

Miercuri, 14 septembrie 2016, de sărbătoarea Înălţarii Sfintei Cruci, am avut bucuria de a asista la un eveniment special la Biserica Greco-Catolică „Sfânta Cruce” din Baia Mare, al cărei hram este la această dată. Aici, împreună cu preoții parohi Emil-Grigore Gîrboan-Rusneac, Simion Ilieș și Tîmbuș Ioan, precum și cu ceilalți prelați (printre care s-au aflat Părintele Éric Sylvestre, rectorul Colegiului Pontifical Canadian din Roma, și Monseniorul Tarcisio Cola, prefectul canonicilor din Bazilica Sfântul Petru din Roma), noi, cei peste 1.000 de credincioși, am trăit clipe de intensă bucurie și emoție prilejuite de ridicarea la treapta preoției a lui George M. Nicoară, prin punerea mâinilor Preasfinţiei Sale Vasile Bizău, Episcop greco-catolic de Maramureş şi Sătmar. Citește restul acestei intrări »


Agenda săptămânii 30 mai – 4 iunie 2016 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

27/05/2016

de Ştefan SELEK

lansare_Bolchis-Tataru_SiugariuLuni, 30 mai
ora 13, sala de conferinţe
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” şi Editura „Gutinul” Baia Mare organizează lansarea volumului 2 al romanului „Ion Şiugariu – argat fără simbrie la cuvânt”, de Terezia Bolchiş-Tătaru (alias Cecilia Costin). Cartea a apărut la Editura Gutinul, Baia Mare, 2015.
Moderator: Florica Bud
Prezintă: Săluc Horvat, Miron Iustin, Dan V. Achim, Aurica Petruşca, Antoaneta Turda

ora 17, Salonul artelor
afis_libertatea_culoriiAsociaţia Artiştilor Plastici „Alexandru Şainelic” în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează vernisajul expoziţiei de pictură de grup intitulată „Libertatea culorilor”.
Expun artiştii plastici: Marcela Toth, Carmen Dragomir, Ernestin Vizi.
Expoziţia va fi deschisă în Salonul artelor în perioada 30 mai – 6 iunie 2016. Citește restul acestei intrări »


Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” – Moment omagial Petre Dulfu – 160 de ani de la naştere

09/03/2016

AfisDulfu_b

de Ştefan SELEK

Cu ocazia aniversării patronului spiritual al instituţiei la 160 de ani de la naşterea sa, Biblioteca Judeţeană organizează un complex de manifestări dedicate omagierii personalităţi scriitorului, pedagogului şi traducătorului Petre Dulfu.

„Petre Dulfu în imagini şi cuvinte” la Secţia pentru copii
Joi, 10 martie, ora 11.00, în sala de conferinţe, va avea loc prezentarea piesei de teatru „Păcală însurat”, realizată de elevii clasei a VI-a A şi a VIII-a A, de la Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” (dir. Gavril Paşca), coordonaţi de profesor documentarist Valentina Panţâru şi profesor Rodica Tămaş. Citește restul acestei intrări »


Din ale cronicilor taine

09/03/2016

de Antoaneta TURDA

Liga ScriitorilorSfârșitul anului trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramure-
șean. Este vorba despre Liga Scriitorilor Români – Filiala Maramu-
reș
, apărută la Editura Master Libris din Cluj-Napoca, și Cenaclul de la Satulung, apărută la Editura Grinta din același oraș.

Primul volum mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în primul rând, la Al. Florin Țene – președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar, cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale nordului cultural românesc. Citește restul acestei intrări »


Despre deprinderea de a trăi

24/01/2016

de Antoaneta TURDA

Calvo_copertaÎn vara anului trecut am intrat în posesia volumului de versuri bilingv român-albanez Viața reală și alte poemeJeta reale dhe poema tjera al scriitorului argentinian Luis Raúl Calvo. Cartea, publicată la Editura Amanda Edit, cu sprijinul Uniunii Culturale a Albanezilor, pare a fi o dezlegare perfectă a mottoului: „Lumea se citește cel mai bine în sufletul poeților”, căci autorul, născut în Buenos Aires la 15 septembrie 1955, de profesie psiholog, face un adevărat tur de forță prin cotloanele existențiale. Reflexiv și cu o sensibilitate aproape maladivă, propune spre lectură aceste decupaje cotidiene cu lumini și umbre existențiale, întru relevarea misterului uman. Rob al cuvântului, face un pact cu viața travestită în cuvânt, pur și simplu din dorința de a comunica cu semenii, inițierile în ale vieții taine aflând-se la granița dintre real și imaginar.

Așezat mereu în tranșeele vieții, Calvo cântărește cu precizie, conform formației sale, diversele straturi sociale, balansul dintre împlinire și declin și dintre iubire și deziluzie, exclamând: „Călătorim îngenuncheați în viscerele cărătorului de apă / cu armura învestită înapoi în anii copilăriei.” Căutător perpetuu al inocenței, parcurge orele însângerate ale propriei existențe, sfredelind în adâncurile cotidianului „originea tăcerii în cuvinte” și măsurând timpul după fapte, ridicând astfel memoria la rangul esențial de percepere și înțelegere a Universului. Având grijă să nu piardă sau să modifice memoria, pornește în viață „Prin ceața groasă a amurgului, / Șovăind cu capul plecat / Și mâinile împleticite într-un banchet îndoielnic” atent la tremurul ardent al privirilor din jurul său. Citește restul acestei intrări »


Popas publicistic

03/01/2016

de Antoaneta TURDA

Izvoare codrene_Pop de BasestiSfârșitul anului 2015 mi-a adus în atenție două publicații demne de luat în seamă. Este vorba despre revista „Izvoare codrene” nr.11-12/2015 și volumul VI-VII din antologia Clubul epigramistic „Spinul” din Baia Mare, ambele fiindu-mi dăruite la ultima ședință a cenaclului Asociației Scriitorilor Baia Mare din 12 decembrie.

Prima dintre ele mi-a fost oferită de dl. Gelu Dragoș, membru al cenaclului băimărean, în paginile sale reunindu-se și alți colegi: fondatorul și directorul general Vasile Dan Marchiș, Ion Bogdan, Ioan Călăuz, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Ioan Meteș Morar-Chelințanu, Ioan Romeo Roșiianu, precum și alte nume de marcă ale intelectualității acestui colț de țară: Ioan Ardusădan, Emil Domuța, Nicolae Iuga, Mircea Paușeniuc, Roxana Lavinia Pop, Ioan Vasiu. Așa cum bine remarcă Ioan Dragoș în editorial, revista se citește cu plăcere, în primul rând pentru varietatea subiectelor și în al doilea rând pentru acribia științifică și literară dovedide în elaborarea textelor. Găsim în cele 71 de pagini informații interesante despre Garda națională din Ardeal, formată la Băsești, despre Casa memorială George Pop de Băsești și Mănăstirea Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea mai sus amintită, precum și două prezentări amănunțite: cea a Bisericii Greco-Catolice cu hramul „Sfântul Gheorghe” din Cehu Silvaniei și a Bisericii de lemn din Buzești. La fel de interesante sunt paginile despre Toamna someșeană (având ca centru localitatea Ulmeni), despre cartea Târgul fetelor semnată de Emil Domuța și recenzia semnată de Gelu Dragoș la volumul lui Vasile Dan Marchiș Zodii de rezervă. Emoționante sunt evocările despre regretatul Mihai Olos, dar și eseurile propuse spre meditație de Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Iuga și Ioan Meteș Morar-Chelințanu. Nu lipsite de interes sunt relatările despre Cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, despre călușarii din Băsești, dar și evocarea profesorului Traian Rus și prezentarea lui Mircea Paușeniuc, cel care, în 1987, a înființat Biblioteca comunală din Fărcașa. Citește restul acestei intrări »