La 29 octombrie 1875 s-a născut Regina Maria a României 

29/10/2021

de Mária BERÉNYI

Regina Maria a României în uniformă de asistentă medicală

Regina Maria a României s-a implicat cu mult devotament în sprijinirea trupelor române în timpul Primului Război Mondial. Prin aparițiile sale printre tranșee în costumul său de infirmieră luminat de proiectoarele ațintite nu numai de români, dar și de inamici, Regina Maria a fost asemănată de soldați cu o stea a speranței coborâtă printre ei. Eforturile sale și urmările lor binefăcătoare asupra soldaților au fost subliniate de Regina Maria cu justificata mândrie:

Am fost alături de ei pretutindeni în spitale, pe front și chiar în tranșee, i-am văzut transformându-se treptat din niște oameni scheletici, pe jumătate morți de foame, în ființe omenești robuste. I-am susținut cu toată energia. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIV (2015), nr. 308 (16-31 august)

06/09/2015

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriaşi!

tanarul_cel_bogatBogăţii nemăsurate. În duminica trecută a fost citită evanghelia în care un tânăr foarte bogat L-a întrebat pe Mântuitorul ce să facă să moştenească viaţa veşnică. Adică să se mântuiască. Păzise cu sfinţenie toate poruncile dumnezeieşti privind relaţiile lui cu Dumnezeu şi cu semenii săi, după cum el însuşi mărturisea. Un lucru îi mai lipsea, i-a spus Mântuitorul: să vândă toate câte are, să le împartă săracilor şi apoi să-I urmeze Lui.
Am ascultat şi am citit de-a lungul timpului multe predici referitoare la acest moment biblic. În toate se făcea referire la bogăţiile materiale, pământene, la faptul că tânărul acela avea mult pământ, cirezi şi turme de vite, palate, bani, slugi etc. Erau frumoase, corecte din punct de vedere tehnic, dar parcă toate erau puse pe acelaşi calapod: rolul averii în viaţa omului.
Voi încerca să abordez problema şi din alt punct de vedere. Probabil, tânărul avea şi bogăţii materiale. Nu se menţionează, însă, nicăieri despre pregătirea lui intelectuală. Poate omul acela absolvise mai multe şcoli, îşi însuşise toată ştiinţa din vremea lui. Aceasta nu era o bogăţie? De ce numai occidentalii şi americanii socotesc creierele, materia cenuşie, cea mai de preţ bogăţie şi racolează de peste tot din lume capetele luminate? De ce aceştia oferă condiţii de viaţă şi de muncă foarte avantajoase savanţilor şi intelectualilor de elită, cu condiţia ca aceştia să se stabilească în ţările occidentale sau americane? Ne minunăm că acele ţări au ajuns la un înalt nivel de dezvoltare economică, socială, tehnică, ştiinţifică, militară, dar nu luăm în calcul atitudinea lor faţă de omul cu carte şi s-o comparăm cu atitudinea noastră faţă de aceeaşi problemă. Citește restul acestei intrări »


Vin soldații

19/04/2013

de Maria Diana POPESCU,
Agero www.agero-stuttgart.de

maria-diana-popescuComisia Europeană nu renunţă la poziţia „pe loc repaus” faţă de disputele „made în Ungaria”, semn că rolul comisiei este al unui taraf de urechişti,  care ar avea mai mult succes pe marginea şanţului, aplaudat de nişte nuntaşi tămîiaţi. Unde le scapă linia melodică, improvizează, fiecare după cum îl taie vocea, pentru că dirijorii, la rîndul lor,  alţi urechişti preocupaţi să intoneze propriul imn, ignoră faptul că un stat suveran, naţional şi unitar, nu poate avea două limbi oficiale şi două drapele. Rămîne ca şi rromii să ceară acelaşi lucru şi uite-aşa reuşim să scriem cele mai ruşinoase pagini ale istoriei postdecembriste! Ar fi bine ca ambele tabere să calmeze reacţiile disproporţionate. Deşi agentul loviturii de stat din 1989 îl pune la zid pe tînărul premier, tonul său diplomatic rămîne echilibrat şi în interesul României.

Cu toate că am consemnat la vremea respectivă, reamintesc că euro-pastorul de azi, nu a fost împotriva comunismului, ci împotriva României, aşa este şi azi, un duşman al românilor. Locuitorii Ardealului îşi iubesc Patria Română, vor să trăiască în pace şi nu se vor supune îndemnurilor udemerist-iredentiste cu ieşitul în stradă. Fie ei unguri, secui sau alte etnii trăitoare în ţară, au în sînge unitatea, suveranitatea, integritatea naţională şi teritorială. De ce a fost sprijinit de „ţara vecină şi (ne)prietenă” să ocupe funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European?  Ca să poată lansa de la tribună rachete în direcţia României, ale cărei interese le boicotează. Culmea ironiei, a fost chiar şi decorat de însuşi şeful statului cu „Ordinul  Naţional Steaua României, „în semn de mare apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă” în lovitura de stat din 1989. Să decorezi un agent al serviciilor secrete străine, care luptă împotriva ţării tale? „Curat-murdar”!

Cu imaginea  de erou confecţionată şi cultivată pînă azi, agentul în sutană continuă opera de ameninţare cu autonomia, incitînd la ură, nesupunere civică şi proteste de stradă. Iată ce declară un preşedinte de stat, stăpîn pe situaţie: „În Rusia trăieşte poporul rus, iar poporul rus nu admite nici un afront al unei minorităţi; acestea trebuie sa respecte Rusia, pe ruşi şi legile, fără să ceară favoruri speciale sub pretextul că sunt discriminaţi; cine face altfel este invitat să părăsească Rusia imediat; Nu Rusia are nevoie de minorităţi, ci ele au nevoie ca Rusia să-i primească, să le ofere adăpost, locuri de muncă şi hrană; În Rusia trăiesc doar ruşi!”. Membrii Dumei de Stat au aplaudat în picioare 5 minute.

Euro-pastorul ar trebui să-şi pună pofta-n cui. În aprilie vin soldaţii chinezi în România. Armata de teracotă, dezgropată la Xi’an, China, trimite cîteva regimente la Bucureşti, într-o expoziţie de arheologie chineză, ce se va deschide în a doua parte a lunii aprilie la Muzeul Naţional de Istorie a României, şi va putea fi vizitată pînă în luna august. Nu cumva expoziţia să le dea vreo idee împăraţilor noştri să se îngroape împreună cu Armata Română, pentru a se proteja de chinurile iadului. Cu ce a mai rămas din ea. Unei părţi însemnate, făcîndu-i-se slujbă de înmormîntare. Dacă, potrivit istoricilor, la construirea întregului complex funerar al primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang (221 – 210 î.Hr.), ar fi lucrat aproximativ 700.000 de muncitori, întrebarea se pune, cîţi români ar fi necesari pentru complexele funerare ale celor 588 de parlamentari. Înseamnă că şomajul va dispărea, tot românul va avea de lucru, iar formula magică „să trăiţi bine!” îşi va găsi, în sfîrşit, aplicabilitate. Potrivit estimărilor, în cele trei gropi uriaşe de la Xi’an s-ar afla, în total, 8.000 de soldaţi, 130 de care şi 520 de cai. Închipuiţi-vă cît spaţiu ar fi necesar împăraţilor noştri ca să-şi ia cu ei, pe partea cealaltă a pămîntului, fiecare cîte 130 de limuzine de lux sau 520 de bărci şi elicoptere!

De ochii lumii, nu de alta, forurile europene îşi exprimă cu privire la dispariţia, în Europa de Est, a clasei de mijloc. De parcă nu măsurile diabolice ale aceloraşi foruri ar fi decimat-o. Cu cît ar fi fost mai numeroasă, cu atît mai tare ar fi tremurat cămaşa la vîrful puterii, văzîndu-şi ameninţate poziţia şi interesele. Citește restul acestei intrări »