Zborul nostru

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare,
Redactor-șef al revistei „Familia română”

Una dintre publicaţiile cele mai importante ale fraţilor noştri aromâni se intitula „Zborlu a Nostru”. Adică, pe româneşte „Zborul nostru”. Revista era condusă de marele mentor cultural şi spiritual Vasile Barbă, de la Freiburg. Ideea din titlu însemna că pentru a-şi salva limba şi cultura aromânii trebuie să-şi ia „zborul” spre înălţimile proprii. Adică să-şi identifice „vîrfurile” istorice şi să-şi orienteze confraţii spre acele ţinte de viaţă care să nu scape din vedere „emanciparea aromână”, oriunde s-ar afla.

Pentru români ideea zborului spre ţinte proprii a fost foarte prezentă şi cultivată la începutul secolului XX. Era vorba de curentul unionist, în toată splendoarea acestui vis, iar ideea de „zbor” a venit de la unul dintre cei mai înflăcăraţi adepţi ai acestui curent: Aurel Vlaicu. 

CU ATENȚIA SPRE FOTODRAMA AROMÂNILOR ÎN BALCANI

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

dr. Teodor Ardelean

Pentru aceste vremuri de cumpănă care, prin multitudinea „izolărilor”, ne frustrează de cele mai „umane” forme de conectivitate, este foarte important să ne păstrăm o stare de spirit lucidă și doctă. „Lucrul cu oglinda”, cum numesc psihologii fenomenele complicate înseamnă să ne privim interioarele și să combinăm reflexia cu reflecția. Să ne închipuim, bunăoară, ce am fi făcut vara asta, dacă n-ar fi fost restricțiile de mișcare…

Eu vă mărturisesc sincer că aș fi călătorit în Balcani. Spre a-mi completa „filele albe” din jurnalele documentare referitoare la prezența și esența fraților noștri aromâni din Peninsula Balcanică. Spre a-mi elucida unele teorii ale lingvistului și istoricului suedez Johann Erich Thunmann (1746-1778), cel care, prin lucrările sale, a venit în sprijinul „agendei” națiunilor fără state naționale. Spre a vizita mai amănunțit unele așezări cu bogată istorie, unde spiritul vlah a constituit factor de creștere sau a fost chiar zidirea.

De aproape treizeci de ani aprofundez „fenomenul aromânesc”,

Tatâl a nostru (rugăciunea „Tatăl nostru” în aromână)

Text comunicat de Domnul Valentin-Nicolae BERCĂ
Cu mulţumiri Domnului ANDON KRISTO, aromân din Albania

Tatâl a nostru
Cari eşti-n tseru,
S-al’iseascâ numa a Ta,
S-l’inâ amirâril’ea a Ta,
S-facâ vrearea a Ta,
Aşi cum în tseru
Aşi şi pisti locu.
Pânea a noastrâ
Aţea di tute dzâlele,
Dâ-nâ-u a nao adzâ,
Ş-nâ l’eartâ amârtiili a noastre,
Aşâ cum l’irtâmu şi noi,
Unu a altui.

Republica românească a Pindului

selecție de texte de Valentin-Nicolae BERCĂ

din Stoica Lascu, Evenimentele din iulie-august 1917 în regiunea munţilor Pind. Încercare de creare a unei statalităţi a aromânilor. Documente inedite şi mărturii. Studiu istoriografic şi arhivistic

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii

„În vara anului 1917, în inima Pindului, la Samarina a fost proclamată existenţa unei ţări româneşti, aşa cum reieşea şi din telegramele pe care reprezentanţii aşezărilor româneşti le trimeteau atât lui Ion I. C. Brătianu, cât şi miniştrilor de externe ai Franţei, Angliei, Italiei, Rusiei, S.U.A. Tentativa de creare a autonomiei româneşti cu centrul în munţii Pindului a eşuat”.