„Arta este o taină, este o credinţă, iar nicidecum o formulă. Trebuie să ne distrugem pe noi, să ne scuturăm de toată obrăznicia omenească” (Constantin Brâncuşi)

18/06/2012

„A trebuit musai să mă eliberez de mine însumi”
(Constantin Brâncuşi)

de dr. Mirel GIURGIU
Frankenthal, Germania

foto_Delia FloreaDe la antici, la renascentişti, de la iluminişti, până la clasici ai secolului al XX-lea, mesajul artei şi sacrificiul artistului poate fi comparat cu cel al lui Prometeu, care dăruieşte oamenilor focul cu tot fluviul de metamorfoze care inundă omenirea pentru ca aceasta să aibă acces la bunăstare şi sublim.

Arta este o taină, un mit, un ceva inefabil pe care Brâncuşi şi l-a apropiat jertfindu-se pe sine, fiindcă întru credinţa ei a pornit din Hobiţa lui frumoasă – un dulce colţ de Românie – mergând pe jos până la Paris… Ce flacără o fi ars în pieptul lui de i-a luminat calea prin atâta întunecime câtă i-a fost dată să suporte până să ajungă după un an şi mai bine de zile, în „Orasul lumină”? Citește restul acestei intrări »