SĂRBĂTOAREA UILECANILOR

04/09/2013

IMG_0123

de prof. Traian RUS

Unele comunităţi din Ţara Codrului primesc răsplata pentru felul în care şi-au crescut copiii. Între acestea, Someş Uileacul tinde deja să devină model. Fii de vază ai acestui sat au devenit liantul care adună comunitatea şi îi redau demnitatea, istoria, cultura. Constituiţi într-o activă şi prolifică asociaţie culturală, care poartă un nume ce va deveni, în mod cert, un brand, „Bodava”, d-nii Traian Oros, col (r) ing. Milian Oros şi Toma Mărcuş, au pus, în zilele de sâmbătă 31 august şi duminică 1 septembrie, de sărbătoare, adunând, în jurul lor, întregul sat. A fost un şir de manifestări de înaltă ţinută, încărcate de emoţii şi adânci valenţe patriotice.

Sâmbătă, la ora 10, clopotele bisericii i-au adunat pe „fiii satului” şi pe invitaţii lor în jurul monumentului eroilor, aflat în centrul localităţii, pentru a marca în mod simbolic cei 630 de ani de la prima atestare documentară a satului (1383). Au fost plantaţi în jurul frumosului edificiu şapte tei, semnificând cele şapte veacuri de istorie parcurse de această comunitate. După rugăciunea rostită de preotul paroh Marcel Marcus, merituosul ctitor al monumentului, s-au înarmat cu toţii cu lopeţi, cazmale şi ţăruşi şi, îndeplinind parcă un ritual, au mai înscris o pagină în cronica bogată a acestei frumoase aşezări din Ţara Codrului. Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

SOMEŞ UILEAC – 630 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ

29/08/2013

Sura veche_foto_Milian Oros

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE PRILEJUITE DE SĂRBĂTORIREA LOCALITĂŢII SOMEŞ UILEAC JUD. MARAMUREŞ LA 630 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ CUNOSCUTĂ

SÂMBĂTĂ, 31.08.2013:

Ora 10 – Plantarea simbolică a 7 (şapte) tei în jurul monumentului ridicat în memoria eroilor căzuţi în cele două războaie, fii ai satului Someş Uileac;

Ora 11 – Deschiderea simpozionului „SOMEŞ UILEAC VATRĂ DE LEGENDE ŞI ISTORIE”

– cuvântul de deschidere al preşedintelui Asociaţiei Culturale „Bodava”, Milian Oros;

– prezentarea invitaţilor şi cuvântul lor;

– prezentarea materialelor legate de istoria, legendele şi poveştile locului:
Milian Oros: „Cetatea din sufletul uilecanilor – BODAVA”
Traian Rus: „Descoperiri arheologice din Ţara Codrului”
Traian Oros: „Evenimentele istorice şi oamenii locului”
Traian Corneanu: „Oameni de seamă ai locului”, „Bodava – o posibilă cetate dacică”

DUMINICĂ, 01.09.2013: Citește restul acestei intrări »


URMAŞII LUI GEORGE POP DE BĂSEŞTI

14/02/2012

de prof. Traian RUS,
vicepreşedinte, Asociaţia Culturală BODAVA

Gheorghe_Pop_de_BasestiAm ezitat mai mulţi ani în publicarea acestui articol,  pentru că informaţiile mele se bazau doar pe memoria orală a sătenilor din satele codrene, dar şi în ideea păstrării unei imagini imaculate a marelui tribun de la Băseşti. M-am consultat atât cu urmaşi ai celebrei familii, cât şi cu istorici contemporani de anvergură şi cu toţii mi-au dat girul pentru a scoate la lumină un aspect necunoscut din viaţa lui George Pop, chiar dacă el însuşi a cerut tuturor membrilor familiei să-l păstreze ca o taină de suflet.

Da. George Pop de Băseşti are urmaşi direcţi!

foto_Delia FloreaStudiind viaţa şi activitatea unei celebre „dinastii” de dascăli codreni, familia Robu, originară din comuna Oarţa de Jos, am aflat că întemeietorul acesteia, Petre Robu (1855-1924), era printre cei mai apropiaţi colaboratori ai tribunului. Mai mult, i-a devenit ginere. Georgeta Robu (căsătorită Cedică), remarcabil profesor şi dirijor de coruri, în prezent pensionară, cu domiciliul în Ulmeni, nepoata lui Petre Robu, mi-a relatat următoarele:

„În perioada stagiului militar efectuat la Cluj (1858-1860), participând la un bal la Răscruci, Geoerge Pop a cunoscut-o pe Maria Losonţi, văduva baronului maghiar Sebeşi, cu care va lega prietenie. În urma relaţiei cu această văduvă, va rezulta în 1859 o fiică, pe nume Ana. Pentru a nu le afecta „imaginea”, Maria Losonţi a hotărât să dea această fetiţă la orfelinat.

În 20 octombrie1860, George Pop, ajuns plutonier al Companiei a XIII-a din Regimentul „Carol Ferdinand” din Cluj, s-a eliberat din armată, iar în toamna aceluiaşi an s-a căsătorit cu Maria Loşonţi Sebeşi. Amândoi au convenit să nu semnaleze că au o fiică în afara căsătoriei, astfel o lasă pe Ana în continuare în orfelinat.

În 1862 se naşte prima fiică de după căsătorie, Maria Carolina, care moare după câteva zile, în 16 ianuarie 1862.

A doua fiică de după căsătorie este Elena – Georghina, viitoarea doamnă Elena Pop Hossu-Longin, născută la 26 noiembrie 1862, decedată la 15 mai 1940. Citește restul acestei intrări »


Noi, cei din măgura vremii

18/11/2011

Somes-Uileac

Aşezat, oarecând, în grădina Edenului, omul duce în suflet o grefă de aer paradiziac, care-i întreţine sentimentul că obârşia este sfântă şi că locul lui e cel mai bun. În linul sau pe colinele locului natal e altfel decât oriunde. E punctul de bine, scut, reazem, linişte şi blândă splendoare – asprimea depărtării le va distila pe toate în dor.

Somes-Uileac_2Există undeva, în marginea ţinutului codrenesc şi pe limesul de sud-vest al Someş-Uileacului un loc cu nume de centru: Bodava, unde pasul se loveşte de ecoul de lut şi de metal al străvechimii. De acolo a ţâşnit scânteia. Va fi venit ora să punem mai cu simţire talpa pe truda şi pe visul străbunilor retraşi demult în prund, căci, miercuri, 16 noiembrie 2011, în zi de cinstire a Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei, cel chemat de Însuşi Domnul să-I fie ucenic, s-a semnat la Baia Mare actul de constituire a Asociaţiei Culturale „Bodava” – asociaţie care se înscrie într-un drum (deloc neted) de refacere a rezervelor de rai ale neamului prin redobândirea avuţiilor de demult şi mai de-aproape, ca şi de stimulare a potenţialului creator al celor din acest timp, ucenici în pregătirea vremii de poimâine.

Conducerea Asociaţiei Culturale „Bodava” este formată din bodăvenii, unii, megieşii, alţii, domni Milian Oros – preşedinte, Traian Rus – vicepreşedinte, Toma Mărcuş – secretar, Traian Oros – cenzor, care sunt şi membri fondatori ai asociaţiei.

Citește restul acestei intrări »