ANTOLOGIE DE TEXTE. RECENZII DE CĂRȚI – PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII CONTEMPORANE. SINCERUS VERBA. Volumul 3

PREFAȚĂ
Iată, oameni minunați și fapte binecuvântate!

de Valeria BILȚ

Preiau cu bucurie cuvintele poetului Vasile Bele și le transform în titlu pentru această prefață, întrucât ele se potrivesc întocmai opiniei mele despre întreaga desfășurare de forțe pe care demersul său antologic o realizează, dar și despre fenomenul literar extrem de fertil care se înregistrează în Maramureș și în țară și față de care antologii manifestă o constantă preocupare.

Voluminos și consistent, prezentul tom susține consecvent strategia inițială, cea care a condus la emulația deosebită de forțe creatoare, oameni cu verbul activ și sufletul deschis spre comunicarea propriilor trăiri, cu bucuria împărtășirii cu semenii. Sunt artiști plastici, poeți și scriitori cunoscuți în cadrul  diferitelor și multiplelor evenimente culturale la care au participat, împreună sau nu, cei trei colaboratori la alcătuirea de față. Despre inedita strategie oferă informații însuși inițiatorul, prezentând în prefețe și anunțând în agora vremurilor noastre, Facebook (în prealabil), că intenția sa, devenită între timp cu ușurință și a celorlalți coordonatori, este de a promova cărțile citite prin propriile acte de receptare a lor. În felul acesta vor fi promovați scriitorii, dar și recenzenții  și, mai ales, se va da valoare fenomenului acestuia atât de viu și de complex, care este mișcarea literară din România, chiar dacă nu vor putea fi niciodată cuprinse în vreo antologie toate cărțile ce s-au scris din 2000 încoace, ba nici măcar a zecea parte din marele text al beletristicii românești. Fenomenul este atât de extins, încât este imposibil să epuizezi lista scriitorilor,

Amintiri cu bibliotecari dintr-un februarie…, dar nu numai

de Maria GÂRBE

Maria Gârbe

Cu tot respectul pentru actuala eră a informațiilor virtuale, nu se cade să uităm că anul acesta, în data de 3 februarie, s-au împlinit 553 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg (n. circa 1400 – d. 3 februarie 1468), inventator şi tipograf. Invenția lui – tipografia cu litere mobile, hârtia și cerneala au adus omenirii, de-a lungul celor 5 secole, avantaje de dimensiuni incomensurabile. Înainte de apariția și răspândirea tiparului, cărțile erau Manuscrise. Biblia cu 42 de rânduri, tipărită la 1455, este considerată a fi prima mare lucrare a lui Gutenberg, primul incunabul. Astăzi se mai găsesc puține exemplare complete sau chiar și fragmente ale acestei biblii. Unele sunt tipărite pe pergament, altele pe hârtie. Astfel, se impune definitiv superioritatea textului imprimat asupra manuscrisului.

Primele tipărituri au fost numite incunabule. Mi-am amintit că, în data de 3 februarie 1998, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în colaborare cu Biblioteca Județeană Satu Mare, a organizat manifestarea Minunile tiparului, dedicată împlinirii a 530 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg. Bibliotecarii sătmăreni, director Gheorghe Toduț (n. 22 martie 1963 – d. 31 martie 2019, profesor doctorand în istorie, deputat în legislatura 1992-1996) și profesor-bibliotecar Paula Vasil-Marinescu, au adus pentru expoziție și un incunabul din colecțiile proprii. În acest context amintim o selecție din activitatea lor editorială: Gh. Toduț (autor, editor): Aspecte ale raporturilor Țării Românești cu Imperiul Habsburgic, în vremea lui Constantin Brâncoveanu (1995), Zece personalități istorice sătmărene (1997), Cultura sătmăreană în presa interbelică (2003); Paula Vasil-Marinescu (autor și coautor împreună cu Marta Cordea): Cartea veche străină în Biblioteca Județeană Satu Mare: sec. XV-XVI: catalog (1998), Cartea veche străină: sec. XVII: catalog: vol. I: A-C și vol. 2: D-K (2005). Despre importanța momentului, alături de alți participanți, a prezentat o comunicare bibliotecarul profesor Corneliu Oneț de la instituția gazdă. 

Augustin Cozmuța ne privește din vasta Bibliotecă a Domnului!

Augustin Cozmuţa
(14.11.1944-22.11.2015)

„Eu am scris articole și nu cărți (…), cu gândul că din ele, cele mai bune vor și rămâne peste timp, vor interesa pe cineva. De aceea am și debutat ca autor de cărți atât de târziu, când deja aveam cincizeci de ani”. Augustin Cozmuța

Mi-am pus gândurile cotidiene pe pauză pentru a derula în liniște caseta amintirilor. În acest fel am ajuns la AUGUSTIN COZMUȚA. „Domnul Cozmuța” pentru noi, cei mai tineri, care doream cu ardoare să „furăm” nițel din meseria de jurnalist.

Augustin Cozmuța era un nume familiar în casa părinților mei. Îmi amintesc cu drag cum tatăl meu îmi povestea că i-a fost profesor de limba română elevului Cozmuța. Îl admira nespus. Îl lăuda, spunând mereu: „Un elev excepțional! Cel mai bun elev pe care l-am avut la școala din Cernești!

Elevul Cozmuța a devenit mai târziu coleg și prieten cu tatăl meu și un reper important

O Fundație culturală și o Revistă cu nume identice – „Pro Unione” (III)

Augustin Cozmuța – 5 ani de la plecarea în eternitate.

de Maria GÂRBE

Augustin Cozmuţa
(14.11.1944-22.11.2015)

Scriitorul, jurnalistul, criticul literar Augustin Cozmuța a rămas în cărți, în presă, în documente și în amintirea noastră ca un cavaler al credinței în onoare (cum este titlul unui articol semnat de Ionel Andrașoni în revista clujeană „Orașul”). S-a născut toamna și a părăsit această lume tot toamna, și-a înscris existența între două paranteze rotunde, ambele decupate din sfârșitul toamnei, 14 noiembrie 1944 – 22 noiembrie 2015 (Anca Goja).

Pentru a marca 75 de ani de la nașterea sa soția și fiica, Ioana, cu sprijinul Editurii Ethnologica au editat în toamna anului 2019, volumul Călătorie spre constelația Scorpionului: Augustin Cozmuța – 75. În cele peste 320 de pagini au fost adunate texte, comentarii, cronici la volumele publicate, interviuri, poezii care conturează portretul omului de cultură, ziaristului, criticului Augustin Cozmuța,

O Fundație culturală și o Revistă cu nume identice – „Pro Unione” (I)

de Maria GÂRBE

De la Cicârlău la Baia Mare, profesorul Augustin Mic a venit cu ideea întemeierii unei fundații culturale și a unei reviste. Este vorba de Fundația Culturală „PRO UNIONE” și de revista cu același nume – „Pro Unione”. Profesorul Mic (Micu între prieteni) a dorit ca acest aspect să fie menționat în statutul Fundației: „Inițiativa creării Fundației aparține conducerii Cenaclului «Vasile Lucaciu» – Cicârlău reprezentată de: Pr. Pop Gheorghe – președintele Cenaclului, prof. Mic Augustin – vicepreședinte și prof. Iuga Dumitru – secretar”.

Președintele ales al Fundației a fost Augustin Micu, care a activat între anii 1998 și 2011, până la moarte. Îi plăcea să-și amintească faptul că, dintre membrii fondatori ai Fundației culturale „PRO UNIONE”, el are legitimația cu numărul 1 și este primul președinte din istoria ei. Din Biroul executiv al Consiliului de conducere al Fundației mai făceau parte trei vicepreședinți: Valeriu Achim, Valentin Băințan și Dumitru Iuga, iar Lucia Pop era secretară.

Primul sediu al Fundației culturale a fost la Cicârlău, iar acum este la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. S-a pornit din start cu filiale în județele Maramureș,

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 18 – 23 noiembrie 2019 – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”

Oaspetele săptămânii:
Iasmina Katia Oțoiu 
elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu”,
autoarea romanului fantasy „Reuniunea vampirilor”

Luni, 18 noiembrie

ora 11.00, Salonul Artelor

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” în colaborare cu Gazeta de Maramureș și Consiliul Județean Maramureș organizează vernisajul expoziției de piese filatelice, cu titlul „Istorie feroviară – 120 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Jibou – Baia Mare”, din colecția ing. sătmărean Lőrincz Tiberiu, membru al Asociației Filateliștilor Feroviari din România.

Prezintă: Lőrincz Tiberiu

Moderator: dr. Teodor Ardelean.

ora 17.00, Sala de conferințe

Agenda evenimentelor culturale din săptămâna 6-11 noiembrie 2017 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Luni, 6 noiembrie
ora 17, Aula Universităţii Centrului Universitar Nord Baia Mare, str. Victor Babeş, nr. 62A

Va avea loc conferinţa „A FI SAU A AVEA”, organizată de Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare, în colaborare cu Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, sub egida dezbaterilor „DIALOGURI EXISTENŢIALE”.
Invitat de onoare: dr. CĂLIN GEORGESCU – expert ONU în dezvoltare durabilă.
Întâlnirea va fi moderată de dr. ing. Nicolae Bud.
Iniţiatori ai Grupului de dezbateri: dr. Teodor Ardelean, dr. ing. Nicolae Bud, conf. univ. dr. Ioan-Mircea Farcaş, conf. univ. dr. Adrian Gh. Paul.

In memoriam: AUGUSTIN COZMUŢA – gazetar, cronicar dramatic, estetician. DOAR DESPRE TEATRU! (primul şi ultimul interviu)

Augustin Cozmuţa

Mottouri:

„În teatru, rolul principal îl are ACTORUL! Fără EL, pe scenă, noi toţi ceilalți
n-avem nici un rost” (Liviu Ciulei– regizor, actor de teatru şi film)
„Nu vă e dor de-o premieră / De-o lume veselă şi tristă / De-un cuvânt
frumos şi bun / Cum numa-n teatru mai există??? (Gh. Storin)
„Nu am întâlnit niciodată un cronicar de teatru atât de nebun încât să-şi dorească
să se urce pe scenă în locul actorului” (Augustin Cozmuţa – cronicar de teatru)

interviu realizat de PAUL Antoniu

PAUL ANTONIU:
Dragă prietene, îţi mulțumesc frumos că ţi-ai găsit, până la urmă, ceva timp liber în care să discutăm despre TEATRU, cu majuscule. Cu rolurile inversate, însă: cu tine intervievatul, iar eu „reporterul”.

AUGUSTIN COZMUŢA:
Îţi fac această „favoare”. Sper să ne descurcăm până la urmă, şi să ne citească onor publicul, chiar cu interes.

Note de lectură. Fotoliul de orchestră

Mottouri (extrase din Prefaţa la volumul
„Momente şi schiţe pe scena criticii” de Augustin Cozmuţa):
„Thalia, din antichitate pînă azi […], ademeneşte lumea la teatru.”
„Te simţi actor pe scena vieţii pînă descoperi Actorul din spectacolul de teatru.”
„Mare e lumea Ta, Doamne, ca o scenă de teatru.”

de PAUL Antoniu

Augustin Cozmuţa

În sălile teatrelor de operă, mai ales, acest fotoliu era unul privilegiat, situat în primul rînd, de unde puteai să vezi cel mai bine ce se întîmplă nu numai pe scenă, ci şi în fosa instrumentiştilor, să le urmăreşti şi să te molipseşti de bucuria creaţiei lor, trăită acolo, mai la fereală de privirile spectatorilor din sală. Bagheta magică din mîna dirijorului cu spatele la tine îţi dicta bătăile inimii şi emoţia ce-ţi împodobea sufletul cu fiecare notă desprinsă din partitură. Un asemenea fotoliu există şi în sălile teatrelor cuvîntului rostit. El este rezervat, fie în stal, fie la balcon, criticului de teatru cu notesul pe genunchi şi programul de sală în buzunar. Prezenţa unui asemenea „partener” în afara luminilor rampei, pentru actorul de pe scenă, în general, a fost şi a rămas un… nedorit. Tace, ascultă şi te judecă! Şi te dă la ziar… Un nesuferit, deci. Nu-i vorbă, că uneori mai depinde şi de „partener”; de cultura, de profesionalismul, dar mai ales de puterea şi priceperea lui de a te judeca cu dreptate.

Din ale cronicilor taine

de Antoaneta TURDA

Sfârșitul anului trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramure-
șean. Este vorba despre Liga Scriitorilor Români – Filiala Maramu-
reș, apărută la Editura Master Libris din Cluj-Napoca, și Cenaclul de la Satulung, apărută la Editura Grinta din același oraș.

Primul volum mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în primul rând, la Al. Florin Țene – președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar, cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale nordului cultural românesc.