Născut marţi, toamna

22/11/2014

MOTTO: Scriu pentru „aproapele meu” fără să „mărturisesc strâmb”,
fără să-i „poftesc muierea” şi fără să-i „poftesc niciun lucru”
în schimb
(Aurel Pop)

de Angela-Monica JUCAN

Aurel Pop

Aurel Pop

Nu ştiu de ce am impresia că era o zi de primăvară – parcă timpurie – şi nu alt anotimp când m-am pomenit la serviciu cu cineva care venise pur şi simplu să mă cunoască! Pot spune că nu eram „mai prejos” (dintr-un anumit punct de vedere), fiindcă nici mie nu-mi era necunoscut numele Domniei Sale. Ne intersectaserăm mai ales prin revistele ARP ale generosului Artur Silvestri (pomenit cu drag fie în veci), eram şi într-un volum colectiv realizat de acelaşi nemuritor Artur Silvestri. Ba, eu aveam chiar un ascendent: că îl şi bârfisem odată şi o dată (de bine, cu Mariana).

Era dr. Aurel Pop (pe atunci drd.).

Da, era sigur primăvară – deduc pentru că a trecut oarecare timp până când, în zi de toamnă adâncă, acelaşi an, am fost chemată la direcţiune să mi se dea de făcut caietul biobibliografic „Aurel Pop – 60”.

20100224133545421_0001_

manuscris Aurel Pop

Am adunat cu această ocazie – cum se face – date biografice şi odată cu ele aveam să adun repere ale unui destin strict artistic – cu data naşterii (22 noiembrie nu e data reală) eliberată din memoria familiei, care însă a reţinut cu precizie ziua de marţi a unui sfârşit de octombrie sau început de noiembrie (clar zodia Balanţei); cu o copilărie începută într-un loc şi continuată în altul, fără a se putea spune că şi încheiată acolo, fiindcă nu atinsese vârsta majoratului când s-a dus să-şi întâmpine tinereţea tocmai la Arad; cu începuturi de cu vreme ale afirmării în creaţia literară; cu semne din zvon de ghioc şoptind despre artistul complex care s-a ocupat un timp, cu mult succes, şi cu desenul, şi cu sculptura în lemn. Aveam să cunosc totodată câte ceva din câmpul de forţe al stelei sale care i-a măturat în traiectoria ei tot mai bine drumul de îndeletnicirile lumeşti, până a rămas curat frisonul cultural euperturbat deseori de furtuna ridicării în slava premiilor literare, a numeroase distincţii, a recunoaşterilor, a încredinţărilor de funcţii sau poziţii, a afilierilor la organizaţii culturale, a dobândirii unui important statut şi a unor titluri ştiinţifice. Dar am şi înţeles că Fortuna i-a cerut plată grea, în monedă de nervi, de energie, de seriozitate, de perseverenţă, de constanţă, de neodihnă, de răbdare, de conştiinciozitate şi corectitudine. Citește restul acestei intrări »