Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 361 (1-15 noiembrie)

10/12/2017

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Asemănarea cu Dumnezeu.
foto_Delia Florea_b
În prima carte a Bibliei, Facerea, se vorbește despre creația lumii în general și a omului în special. Dumnezeu a vrut să-l creeze pe om „după chipul și asemănarea noastră”. În prima fază l-a creat însă „după chipul Său”, adică i-a dat suflet. Înainte de a-i da și „asemănarea”, l-a pus la încercare, la examenul ascultării, examen pe care omul nu l-a trecut. Drept urmare, nu i-a mai dat și „asemănarea”, ci aceasta a rămas ca o aspirație, ca un ideal pentru om. Despre aceasta aș vrea să vă vorbesc acum.
„Chipul lui Dumnezeu” în om este sufletul. Omul este singura viețuitoare de pe pământ care deține această comoară. Sufletul este spiritual și nemuritor. El nu intră sub percepția simțurilor noastre trupești, dar putem vedea formele sale de manifestare: rațiunea, voința și sentimentele. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 345 (1-15 martie)

25/03/2017

maica-domnulu-eleusa_interpretare_foto_delia_florea

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Glasul Pământului.
Am avut fericitul prilej de a participa la festivitatea de lansare a unei cărți de valoare, publicată de Domnul prof. Marius Arbănași din Turnu Severin, intitulată Toponimia submontană a Mehedințiului (Târgu Jiu, Editura Măiastra, 2016, 352 pag.). Este de fapt teza de doctorat a Domniei Sale.
pr. Al. Stanciulescu-BardaLa festivitate au participat personalități ale culturii mehedințene, public interesat de problemă și elevi. Au vorbit despre carte lingviști, alți filologi, istorici. Cum nu putea să lipsească martie din post, și subsemnatul a fost invitat să ia cuvântul, chiar dacă era un simplu preot rătăcit accidental printre oameni de cultură.
Dacă toți vorbitorii au lăudat autorul și cartea, subsemnatul a început prin a-l critica. Domnul prof. Marius Arbănași s-a dovedit a fi de modă veche. Cine mai lucrează azi la o teză de doctorat de la tinerețe până la bătrânețe? Cine mai are răbdarea și puterea de a străbate peste 140 de localități, de a sta de vorbă cu sute de oameni, de a pierde mii de ore în biblioteci și arhive, la masa de scris, încercând să descifreze taine pe care doar pământul le mai știe? Astăzi, în epoca lui copy-paste, nu se mai procedează astfel. Astăzi, când plagiatul este sport de performanță la români, o teză de doctorat se poate face într-o noapte. Sunt dezbateri grele, privind procentul obligatoriu de originalitate dintr-o teză de doctorat. Citește restul acestei intrări »