Tiberiu Groza: „Trăiască în veşnicie duhul lui Iancu!”

06/08/2021

de Gelu DRAGOŞ

Prin bunăvoinţa profesorului de limba română şi latină Cornel Gh. Cosmuţa din Şomcuta Mare am intrat în posesia revistei „Iancule Mare”, nr. 70, iunie 2021, publicaţie editată de Societatea culturală „Avram Iancu” din România, fondator Ioan Teodor Stan.

Revista îmi este cu atât mai dragă cu cât dl. Cornel Gh. Cosmuţa îmi trimite şi o dedicaţie: „Dragă Gelu, duminică 18 iulie 2021, am fost în Apuseni la Crucea Iancului, la 1.218 metri altitudine, unde s-a săvârşit un PARASTAS în memoria eroilor ardeleni, ai neamului românesc. Am avut şi eu suprema bucurie de a fi în atmosfera înălţătoare la care au participat clujeni, sălăjeni, maramureşeni, turişti, preoţi şi primarul din Mărişel, dl. Viorel Ghic. Doamne ajută! Cu drag prof. Cornel Gheorghe Cosmuța, Șomcuta Mare, 29 iulie 2021”.

De remarcat că unul dintre Preşedinţii de onoare a revistei, alături de distinşii dr. Ioan Sima, prof. Viorel Bercea, scriitor Valer Gligan sunt şi regretaţii acad. prof. univ. dr. Ştefan Pascu şi prof. magistrat Ioan Bâtea, un magistrat care Citește restul acestei intrări »


Oameni care suferă pentru ţară

02/03/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Pentru oamenii care suferă există felurite remedii. Naturale sau prefabricate, tratamente medicale sau balneo ş.a.m.d. Pentru oamenii care suferă pentru ţară nu există nicio reţetă de tratare.

Ei se consumă fără să se stingă, ei luminează fără să consume; la ei şi umbra lucrurilor este aducătoare de griji nocturne.

A suferi pentru ţară înseamnă, de fapt, a suferi pentru ceilalţi. E ceva împotriva regulii generale, care induce şi introduce egoismul peste tot. A suferi pentru ţară înseamnă minimul de solidaritate şi doza de altruism, fără de care neamul nu mai e neam, ci o populaţie oarecare, în ordinea statistică a lucrurilor.

Dar oamenii care suferă pentru ţară sunt din ce în ce mai puţini. Când vezi oameni vii, adevăraţi, reali care suferă pentru ţară e ca şi cum ţi s-ar îndrepta coloana vertebrală, gârbovită de stresul existenţei. Căci cei mai mulţi dintre astfel de oameni sunt deja icoane. Citeşti despre faptele Reginei Maria, Citește restul acestei intrări »


La Crucea Iancului, în munți

22/12/2016

Gabriela Gentiana Groza

de Gabriela Gențiana GROZA

Cu gând curat am poposit
La Crucea Iancului vestit,
La Mărișel în vârf de munți,
Cu brazi semeți cu a lor frunți
Scrutând de veacuri depărtări,
Cu minunatele-așezări.
Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIII (2014), nr. 288 (16-31 octombrie)

10/11/2014

Biserica Manastirii de Sub Piatra_foto_Adrian Pop

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei!

Păcate şi păcătoşi! De câtva timp, în multe publicaţii interne şi internaţionale se face mare caz cu privire la două atitudini pe care le-a avut papa Francisc al II-lea recent. La ultimul conciliu, papa ar fi susţinut că şi homosexualii au părţi bune, care ar trebui valorificate; la o conferinţă din mediul academic, papa a afirmat că s-ar putea ca bing-bangul primordial să fie adevărat, oricum, Dumnezeu este cel care ştie mai bine acest lucru.

Nu ştiu ce-au scris publicaţiile bisericeşti catolice despre aceste afirmaţii. Analizându-le însă mai atent, am ajuns la concluzia că papa a ştiut ce vorbeşte. Caracterizat în termeni lumeşti, am putea spune că papa s-a dovedit încă o dată a fi un mare diplomat; caracterizat în termeni bisericeşti, am putea spune că papa s-a dovedit a fi un bun păstor, un arhiereu cu mult tact pastoral.

În primul caz incriminat, comentatorii s-au grăbit să-l pună la zid. Papa nu a acceptat homosexualitatea; n-a făcut din unul dintre cele mai mari păcate o virtute. Dimpotrivă. Papa n-a acceptat păcatul, ci a întins o mână păcătoşilor, celor ce practică acel păcat. Nu făcea altceva decât să împlinească cuvântul Mântuitorului: Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci îndreptarea lui! Mântuitorul Însuşi nu a venit în lume pentru cei care nu au nevoie de mântuire, ci tocmai pentru păcătoşi, şi S-a jertfit pentru mântuirea lor. Aşadar, papa şi-a făcut doar datoria în acest caz. Citește restul acestei intrări »